Laguibani jneza ti guʼyaʼ ca xpinni Dios ximodo guibánicaʼ
«Rinaba laatu, hermanu gola caʼ, lagapa ca xpinni Dios [...] cadi purti napa tu xidé guni tu ni [...,] sínuque laguni ni de idubi ladxidóʼ to [...,] ti guʼya [ca xpinni Dios] ximodo ibani[caʼ].» (1 PEDRO 5:2, 3.)
1, 2. 1) Xi dxiiñaʼ bidii Jesús Pedru, ne xiñee qué nuchee Jesús ora bidii laabe dxiiñaʼ que. 2) Ximodo ruuyaʼ Jiobá ca pastor ni maʼ gulibe para gapa ca dendxuʼ stibe.
CAADXI dxi ante ganda Pentecostés stiʼ iza 33 que, Pedru ne xi xhoopaʼ de ca discípulo que cayeʼnécabe ni biʼniʼ Jesús guriá nisadóʼ stiʼ Galilea. Cadi primé biájeruʼ ndiʼ biʼyaʼ Pedru Jesús dede dxi biasa lade gueʼtuʼ, ne nanna dxíchinu guizáʼ nayecheʼ guyuube purtiʼ maʼ nabani Jesús sti biaje. Peru zándaca laaca guizáʼ bidxíbibe, purtiʼ raca chupa chonna gubidxa guniʼbe nezalú caadxi binni qué runibiaʼbe Jesús (Lucas 22:55-60; 24:34; Juan 18:25-27; 21:1-14). Ñee gudindené Jesús Pedru purtiʼ qué ñapa fe biaʼ naquiiñeʼ para ñúnibe ni jneza la? Coʼ, ni biʼniʼ Jesús nga bidiibe Pedru dxiiñaʼ de guyaanaʼ ne gapa ca «dendxu huiini» stibe (Juan 21:15-17). Casi modo rusihuinni historia ni zeeda lu Biblia stiʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que la? qué nuchee diʼ Jesús ora bisaanabe dxiiñaʼ que lu naʼ Pedru. Ca apóstol ne ca binnigola de Jerusalén que gucanécabe Pedru para gúpacabe ca xpinni Cristu ora bidálecaʼ ne ora gúpacaʼ guendanagana (Hechos 1:15-26; 2:14; 15:6-9).
2 Ca dxi stinu riʼ, Jiobá caquiiñebe Jesucristu para cuibe binnigola, o pastor para gusiidiʼ ca dendxuʼ stibe ni nabe, ti guibánicaʼ casi modo racaláʼdxibe ca dxi jma nagana riʼ (Efesios 4:11, 12; 2 Timoteo 3:1). Ñee nuu razón para gudii Jiobá dxiiñaʼ riʼ ca hombre ca la? Pur guendariuudxi ni rihuinni napa ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi naca guidxilayú riʼ, rihuinni qué nuchee diʼ Jiobá ora bidiibe dxiiñaʼ riʼ ca hombre ca. Dxandíʼ nga laaca ruchee ca pastor ni nuu para gapa ca xpinni Dios riʼ cásica bichee Pedru (Gálatas 2:11-14; Santiago 3:2). Neca zacá, maʼ bisaana Jiobá lu náʼcabe gápacabe ca dendxuʼ ni «guziʼbe ne rini stiʼ Xiiñibe» (Hechos 20:28, NM). Jiobá guizáʼ nadxii ca pastor riʼ ne risácacabe para laabe (1 Timoteo 5:17).
3. Xi racané ca pastor ca para chuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ ne cadi guidxágacaʼ.
3 Xi racané ca pastor ni zaniruʼ lu xhiiñaʼ Dios para chuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ ne cadi guidxágacaʼ, ti zacá quíxhecaʼ ti ejemplu para ca dendxuʼ stiʼ Dios yaʼ. Cásica Pedru ne xcaadxi pastor ni gucuaa dxiiñaʼ riʼ lu primé siglu que la? nánnabe zacané espíritu stiʼ Dios laacabe, purtiʼ rudiini stipa ni caquiiñecabe para gúnicabe dxiiñaʼ gucuaacabe (2 Corintios 4:7). Espíritu santu ca laaca racaneni laacabe gápacabe ca guenda ni rudiini, casi gannaxhiicabe binni, chúʼcabe nayecheʼ, chuʼdxí ladxidóʼcabe, cadi guixhacaláʼdxicabe stobi, cadi guninácabe binni, gácacabe nachaʼhuiʼ, cadi guireechúcabe de neza stiʼ Dios, gácacabe nadóʼ ne gúnicabe ni jneza (Gálatas 5:22, 23). Guidúʼyanu chupa chonna modo zanda gaca ca pastor ni rapa ca dendxuʼ stiʼ Dios riʼ ti ejemplu ne guihuinni nápacabe ca guenda rudii espíritu santu ca ora maʼ cayúnicabe dxiiñaʼ ni bidii Dios laacabe.
Lagannaxhii ca dendxuʼ ca ne cada tobi de laacaʼ
4, 5. 1) Ximodo rusihuinni Jiobá ne Jesús nadxiicaʼ guiráʼ ca dendxuʼ ca. 2) Ximodo rusihuinni ca pastor ca nadxiicaʼ guiráʼ ca dendxuʼ ca.
4 Guenda ni jma risaca ni rudii espíritu stiʼ Dios nga guendarannaxhii. Jiobá rusihuinni pabiáʼ nadxii ca dendxuʼ stiʼ purtiʼ rusiidibe laacaʼ guiráʼ ni caquiiñeʼ gánnacaʼ ti chuʼcaʼ galán ne laabe (Isaías 65:13, 14; Mateo 24:45-47). Peru nuuruʼ jma ni rúnibe pur ca dendxuʼ stibe. Laabe rizaaláʼdxibe cada tobi de laacaʼ purtiʼ nadxiibe laacaʼ (1 Pedro 5:6, 7). Jesús laaca nadxii guiráʼ ca dendxuʼ ca, purtiʼ gútibe pur laacaʼ ne nánnabe «lá» cada tobi de ca dendxuʼ ca (Juan 10:3, 14-16).
5 Ca pastor ni zaniruʼ lu xhiiñaʼ Dios laaca zinándacabe ejemplu stiʼ Jiobá ne Jesús. Nadxiicabe guiráʼ ca dendxuʼ stiʼ Dios ne rusihuínnicabe ni purtiʼ ricá íquecabe gusiidicabe ca binni ridagulisaa. Ca libana ni rudiicabe ca racané cani ne rapa cani guiráʼ ca dendxuʼ ca, ne guiracaʼ ruuyacaʼ pabiáʼ nadipaʼ dxiiñaʼ rúnicabe (1 Timoteo 4:13, 16). Cadi guirádinu nánnanu pabiáʼ tiempu riquiiñecabe para quixhe chaahuicabe ca guiʼchiʼ stiʼ ca binni ridagulisaa, guseendacabe ne chicaacabe carta, gúnicabe guiʼchiʼ ra guicá guiráʼ ni chigaca lu ti guendaridagulisaa, ne xcaadxiruʼ dxiiñaʼ ni raca para gata «chaahui» ca guendaridagulisaa ca ne «gaca cani jneza» (1 Corintios 14:40). Stale de ca dxiiñaʼ riʼ qué ruuyaʼ diʼ ca binni ridagulisaa ora raca cani ne zándaca qué guisácapeʼ cani para laacabe. Peru ca pastor ca rúnicabe ni de guidubi ladxidóʼcabe (Gálatas 5:13).
6, 7. 1) Gunáʼ nga tobi de ca modo jma zanda gunibiáʼ ca pastor ca cada tobi de ca dendxuʼ ca. 2) Xiñee nuu tiru jma galán gábinu ca pastor ca xi cayuni sentirnu.
6 Ca pastor ni zinanda Cristu rúnicabe stipa pur gacanécabe cada tobi de ca dendxuʼ ni cayápacabe, ne gusihuínnicabe nadxiicabe laacaʼ (Filipenses 2:4). Ti modo para gunibiáʼcabe ca dendxuʼ ca nga chigucheechenécabe laacaʼ diidxaʼ. Jesús nabé yegucheeche diidxaʼ ne ca discípulo stiʼ ne guluube gana laacaʼ laga canazácabe (Lucas 8:1). Ti pastor ni maʼ xadxí cayuni dxiiñaʼ riʼ guníʼ: «Para ganda gunibiaʼnu ti bíʼchinu o ti bizáʼnanu ne uguʼnu gana laa la? naquiiñeʼ chigucheechenenu laabe diidxaʼ». Pa caʼruʼ chigucheecheeluʼ diidxaʼ ne ti binnigola, xiñee qué guʼnuʼ stipa pur guireeneluʼ laabe yaʼ.
7 Cumu nadxii Jesús ca xpinni la? biechenebe ne biinanebe laacaʼ. Casi dxi bibiguetaʼ 70 discípulo que cayéchecaʼ purtiʼ yegucheechecaʼ diidxaʼ la? guizáʼ biecheʼ ladxidóʼ Jesús (Lucas 10:17-21). Peru biinabe ora biiyabe pabiáʼ naná nuu Marta ne binnilidxi ne ca xhamígucabe pur guti Lázaro (Juan 11:33-35). Zacaca nga yanna, ca pastor ca laaca nadxiicaʼ ca dendxuʼ ni cayápacaʼ, purtiʼ nánnacabe modo runi sentircaʼ. Cumu nadxiicabe laacaʼ la? riechenécabe laacaʼ ora nuucaʼ nayecheʼ ne ruunanécabe laacaʼ ora maʼ cayuunacaʼ (Romanos 12:15). Ora guizaacanu xiixa ni gusiecheʼ o uguu laanu triste la? cadi guidxíbinu guinínenu ca pastor ca ne gábinu laacabe ximodo nuunu. Ora gúʼyacabe nayecheʼ nuunu zaguuni gana laacabe, ne ora gánnacabe xi guendanagana cadídinu zucaani laacabe gacanécabe laanu ne quixhedxícabe ladxidoʼno (Romanos 1:11, 12; 1 Tesalonicenses 1:6; 3:1-3).
8, 9. 1) Ximodo bisihuinni ti binnigola nadxii xheelaʼ. 2) Pabiáʼ risaca nga gusihuinni ti pastor nadxii ca binnilidxi.
8 Guendarannaxhii ni napa ti pastor guiráʼ ca binnilidxi la? rusihuínnini pabiáʼ nadxiibe ca dendxuʼ stibe (1 Timoteo 3:1, 4). Pa maʼ bichaganabe la? ora gusihuínnibe nadxiibe ne rusisácabe xheelabe zácabe ti ejemplu para xcaadxi ni maʼ bichaganáʼ (Efesios 5:25; 1 Pedro 3:7). Guidúʼyanu ni guníʼ ti gunaa Testigu ni láʼ Linda. Xheelabe guca binnigola jma de gande iza ante gati. Gunaa riʼ guníʼ: «Xheelaʼ nabé guyuu xhiiñabe purtiʼ gúpabe ca binni ridagulisaa, neca zaqué la? bicaabe naa guneʼ sentir cayacaniáʼ laabe para bíʼnibe dxiiñaʼ que. Stale biaje bidiibe xquixe naa pur gucaniáʼ laabe ne guleebe tiempu para naa; ngue runi bineʼ sentir nadxiibe naa ne qué ñuu dxi nidxiicheʼ pur ca tiempu ni biquiiñebe para gúpabe ca binni ridagulisaa».
9 Pastor ni rusiidiʼ ca xiiñiʼ ne guendarannaxhii ne qué rusaana de gusisaca laacabe la? zaca ti ejemplu para xcaadxi ni napa xiiñiʼ (Efesios 6:4). Ya, guendarannaxhii ni nápabe ca binnilídxibe zusihuínnini dxandíʼ zanda gúnibe dxiiñaʼ ni gucuaabe ora gulícabe laabe pur espíritu santu para gácabe pastor (1 Timoteo 3:4, 5).
Laguyubi ximodo chuʼtu nayecheʼ ne gápatu guendariuudxi ora guiniʼtu
10. 1) Xi zanda guchiá guendanayecheʼ ne guendariuudxi stiʼ ca binni ridagulisaa. 2) Xi bichiichi caadxi de ca xpinni Cristu lu primé siglu que, ne ximodo guca chaahuiʼ ni.
10 Espíritu stiʼ Dios racaneni cada tobi de cani zinanda Cristu para chuʼ nayecheʼ ne gatadxí ladxidóʼ, laaca racaneni grupu de binnigola ne guiráʼ ca binni ridagulisaa. Yanna, pa laacabe qué guiníʼcabe ni caquiiñeʼ ganna xcaadxi binnigola la? zanda guchiá ndiʼ guendanayecheʼ ne guendariuudxi stícabe. Rey Salomón guníʼ sicaríʼ: «Pa qué güíneluʼ stobi diidxaʼ laasitu la? qué zaca diʼ ni maʼ gudixhe íqueluʼ» (Proverbios 15:22). Peru pa guiníʼcabe ni cá íquecabe ne respetu la? zanda chúʼcabe nayecheʼ ne zatadxí ladxidóʼcabe. Guidúʼyanu xi bizaaca caadxi xpinni Cristu lu primé siglu que: ora chupa chonna de laacabe guníʼ naquiiñeʼ gaca circuncidar guiráʼ ca hombre que la? bichiichini xcaadxi de laacabe, ngue runi grupu ni zaniruʼ ni nuu Jerusalén que biyubi gacané espíritu santu laacaʼ ti gánnacaʼ xi gúnicaʼ. Ca binnigola riʼ guniʼcaʼ ximodo ruuyacabe cani ne guníʼsicabe de laani la? guníʼcabe xi naquiiñeʼ gaca. Ora gúdxicabe ca neza binni ridagulisaa xi biaanacabe la? ca binni que nabé biéchecaʼ pur ni gúdxicabe laacaʼ (Hechos 15:6-23, 25, 31; 16:4, 5). Ngue gucané laacabe chúʼcabe nayecheʼ ne gatadxí ladxidóʼcabe.
11. Xi runi ca pastor ca ti chuʼ ca binni ridagulisaa nayecheʼ ne gatadxí ladxidoʼcaʼ.
11 Zacaca yanna riʼ, ca pastor ca rábicabe xcaadxi binnigola ni ridagulisaanécabe ni caquiiñeʼ gánnacaʼ purtiʼ nga zacané chuʼ ca binni ridagulisaa nayecheʼ ne cadi tíndecaʼ. Ora ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu gápacaʼ xiixa guendanagana ne pur laani guidxiichi ca la? ca pastor ca ridaagucabe ne riníʼcabe xi cayaca ne laaca rucaadiágacabe ni riníʼ xcaadxi pastor (Proverbios 13:10; 18:13). Guinabasicabe Dios espíritu santu stiʼ la? ruuyacabe gueeda lu Biblia ne lu ca guiʼchiʼ ni maʼ bidii «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» cani guiníʼcabe (Mateo 24:45-47; 1 Corintios 4:6). Ora grupu de binnigola ca maʼ guniʼcaʼ gaca xiixa ne jneza nuuni ne ni na Stiidxaʼ Dios la? cada tobi de laacaʼ rusihuinni zinanda ni na espíritu stiʼ Dios ora rúnicaʼ ni maʼ gudíxhecabe gaca, neca chupa chonna de laacaʼ gadxé modo guʼyaʼ cani. Ora rúnicabe ndiʼ la? rusihuínnicabe qué rudxiibacabe laacabe ne qué racaláʼdxicabe tíndecabe, sínuque nuucabe chúʼcabe nayecheʼ ne guluíʼcabe xi naquiiñeʼ guni ca dendxuʼ ca ti sacaʼ casi modo na Dios (Miqueas 6:8). Nga runi riquiiñeʼ guinabadiidxanu: «Ñee ruzuubaʼ stiidxaʼ ca pastor ora maʼ guniʼcaʼ gaca xiixa pa jneza nuuni ne modo na Biblia la?».
Cadi guidxiichitu nagueendaca ne laguyubi ximodo gacanetu
12. Xiñee biyubi Jesús modo gacané ca apóstol stiʼ sin nidxiichinebe laacaʼ.
12 Jesús nabé gucabiáʼcabe laa casi ti hombre ni qué ridxiichi nagueenda ne ruyubi ximodo gacané ca apóstol stiʼ, neca laacaʼ nabé bicheecaʼ. Stale biaje gucaláʼdxibe niguube ndaaniʼ íquecaʼ cadi galán diʼ nga gudxiibacaʼ laacaʼ (Mateo 18:1-4; 20:25-27). Nin ne zaqué, biluxe gudiibisibe ñeecaʼ ne bisihuínnibe cadi galán diʼ nga gudxiibacaʼ laacaʼ, últimu gueelaʼ guyuube ra nuucaʼ que la? «ucuaa yu caʼ uná de laaca jma zasaca» (Lucas 22:24; Juan 13:1-5). Ñee gudindené Jesús laacabe la? Coʼ, sínuque ne diidxaʼ nadóʼ bicaa Jesús laacabe guiníʼ íquecabe ora guníʼ: «[Tuu] nga ni jma risaca, ni zuba ruaa mexa la? o ni caguixhe endaró. Ni zuba ruaa mexa xa. Peru naa nuaa lade tu casi tobi ni riguixhe endaró» (Lucas 22:27). Cumu qué nidxiichiné Jesús laacabe ne biyubi ximodo gacané laacabe la? ni bíʼnibe ne ni gúdxibe laacaʼ yendani ndaaniʼ ladxidóʼ ca apóstol que.
13, 14. Pora nga nabé risaca gaca ca pastor ca nachaʼhuiʼ ne ca xpinni Cristu.
13 Zacaca yanna riʼ, zándaca ziuu tiru uguu jneza tuuxa pastor ti xpinni Cristu ni cadi zuhuaa dxiichiʼ lu Stiidxaʼ Dios, ne guni nga guidxiichi pastor ca. Peru pa guietenalaʼdxiʼ pastor ca laaca ruchee la? zaguu jnézabe binni «ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ» ca sin guidxiichinebe laa ne zuyúbibe ximodo gacanebe laa. Zacá zúnibe casi runi Jiobá ne Jesús, purtiʼ laacaʼ rusihuínnicaʼ ca guenda riʼ ora uguu jnézacaʼ ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu, dede ne ora uguu jnézabe ca pastor ca (1 Tesalonicenses 5:14, NM; Santiago 2:13).
14 Ziuu tiru zaguu jneza ca pastor tuuxa purtiʼ maʼ bichee, ne pa qué naʼ gaca arrepentir la? naquiiñeʼ cueecabe laa ndaaniʼ xquidxi Dios (1 Corintios 5:11-13). Peru ora uguu jnézacabe ni bichee ca zusihuínnicabe nanaláʼdxicabe ni bíʼnibe, cadi laadibe (Judas 23). Pa ca pastor ca gúcacaʼ nachaʼhuiʼ ne binni ca la? jma nagueenda zaca para laa guibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios (Lucas 15:11-24).
Fe stícabe rucaa laacabe gacanécabe stobi
15. Ximodo rusihuinni ca pastor ca nacháʼhuicaʼ cásica Jiobá, ne xi rucaa laacabe gúnicabe ni.
15 «Jiobá nachaʼhuiʼ ne guiráʼ binni», dede ne cani qué rudii xquixe laabe pur ni rudiibe laacaʼ (Salmo 145:9; Mateo 5:45). Guendanachaʼhuiʼ stibe jma rihuínnini purtiʼ ruseendabe ca xpínnibe para chigucheechecaʼ Stiidxabe (Mateo 24:14). Ca pastor ca laacaʼ rusihuínnicaʼ guenda riʼ purtiʼ zanírucaʼ lu dxiiñaʼ de guendarucheeche diidxaʼ. Xi racané laacabe gúnicabe dxiiñaʼ riʼ sin guidxágacabe yaʼ. Fe ni nápacabe Jiobá ne purtiʼ runi crécabe zúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe (Romanos 10:10, 13, 14).
16. Ximodo zanda gaca ca pastor ca nachaʼhuiʼ ne ca dendxuʼ ca.
16 Ca pastor riʼ rusihuínnicabe nacháʼhuicabe ne guiráʼ binni ora rigucheechecabe diidxaʼ, peru jma nga rusihuínnicabe guendanachaʼhuiʼ stícabe ne ca bíʼchicabe ne ca bizáʼnacabe ni naca xpinni Cristu (Gálatas 6:10). Ti modo rúnicabe ni nga chigánnacabe laacaʼ para uguucabe gana laacaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti binnigola: «Riuuladxeʼ chigannaʼ ca bicheʼ ne ca bizanaʼ. Ora chaa ra nuucabe randa rabeʼ laacabe jneza modo cayúnicabe dxiiñaʼ ne racaniáʼ laacabe gánnacabe pabiáʼ risaca dxiiñaʼ ni cayúnicabe». Nuu tiru ca pastor ca rudiicaʼ conseju ni gacané laanu ti gúninu ni na Jiobá jma jneza. Ora gúnicabe nga la? galán gácacabe casi apóstol Pablu. Guidúʼyanu ximodo guníʼnebe ca bíʼchibe de Tesalónica, nabe: «Nanna dxichi du cayacané Señor laatu, nga runi cayuni tu ni gabi du laatu ne zuni ru tu ni» (2 Tesalonicenses 3:4). Ca diidxaʼ casi ca ndiʼ rucaa cani ca dendxuʼ ca gúnicaʼ ni jneza ne racaneni laacaʼ guzuubacaʼ «stiidxa cani nuu de xaíque» sticaʼ (Hebreos 13:17). Nga runi, ora ca binnigola ca chigánnacaʼ laanu para uguucaʼ gana laanu la? galán nga gudiʼnu xquixe laacabe.
Para gácacabe nadóʼ la? naquiiñeʼ gánnacabe gucueezacabe laacabe
17. Xi biziidiʼ Pedru de Jesús.
17 Jesús guca nadóʼ, dede ne ora bicaalúcabe laabe (Mateo 11:29). Dxi bidxii déchecabe laabe ne bigaabe, bisihuínnibe pabiáʼ nadoʼbe ne nánnabe gucueezabe laabe. Pedru qué liica niníʼ ique xi ñuni, oraqueca guxha ti espada para gucaalú; peru Jesús gudxi laabe: «Ñee na[luʼ] qué ñanda ninié nia Bixhoze nagasi ne nuseenda stale mil ángel para ñacané naa la?» (Mateo 26:51-53; Juan 18:10). Pedru biziidiʼ ti cosa galán dxi que, purtiʼ gudiʼdiʼ si caadxi iza bicaabe ra nuu ca bíʼchibe ni laaca xpinni Cristu laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Purti laca ucaná Cristu pur laatu.Yanna laguni casi biʼni Cristu. [...] Ora uluu dí cabe laabe, qué niguu dí be laacaʼ. Ne ora ucaná be, qué ñabi be laaca gapa gá si ca laacaʼ» (1 Pedro 2:21-23).
18, 19. 1) Pórapeʼ nga jma caquiiñeʼ gaca ca pastor ca nadóʼ ne gánnacaʼ gucueezacaʼ laacaʼ. 2) Gunáʼ nga ca guendarinabadiidxaʼ ni zacábinu lu sti tema ni chiguiuundaʼ ca.
18 Zacaca nga yanna, ca pastor chaʼhuiʼ ca nadóʼcabe neca chuʼ tu guni laacabe xiixa. Zándaca ora gacaláʼdxicabe gacanécabe tuuxa lade ca binni ridagulisaa qué chuulaʼdxiʼ modo gacanécabe laa. Pa ni cayacanécabe ca cadi naguidxi nuu lu Stiidxaʼ Dios la? zándaca ora guicábibe «guiniʼbe xiixa sin gúʼyabe xii nga caniʼbe ne guniná ca stiidxabe casi runiná ti espada» (Proverbios 12:18). Peru cásica Jesús, ca binnigola ca qué zacábicaʼ laabe ne diidxaʼ ni guniná ne qué zuquíxecaʼ ni gúnicabe laacaʼ. Coʼ, sínuque rucueezacabe laacabe ne rusihuínnicabe pabiáʼ riacabe binni, zacá zacanécabe binni ni caniʼnécabe ca (1 Pedro 3:8, 9). Ñee rúniluʼ casi runi ca binnigola riʼ ra gusihuínniluʼ guendanadóʼ stiluʼ ne gannuʼ gucueezuʼ lii ora guicaaluʼ conseju la?
19 Dxandíʼ, Jiobá ne Jesús rusisácacaʼ dxiiñaʼ runi guiráʼ ca pastor ni nuu lu guidubi Guidxilayú, purtiʼ ne stale gana cayúnicabe dxiiñaʼ para gacanécabe ca dendxuʼ stiʼ Dios. Laaca nadxiicabe guiráʼ ca siervu ministerial ni racané ca binnigola ni cayapa ca xpínnibe (Hebreos 6:10). Yanna, xiñee nuu stale hombre ni maʼ guyuunisa ni qué naʼ ugaanda dxiiñaʼ galán, o «jneza» riʼ yaʼ (1 Timoteo 3:1). Ximodo rusiidiʼ Jiobá cani ribibe para gaca pastor yaʼ. Ca guendarinabadiidxaʼ riʼ zacábinu cani lu sti tema ni chiguiuundaʼ ca.
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Gunáʼ ndiʼ caadxi modo zanda gusihuinni ca pastor ca nadxiicaʼ guiráʼ ca dendxuʼ ca.
• Xi zanda guni guiráʼ ca binni ridagulisaa ti chuʼcaʼ nayecheʼ ne gápacaʼ guendariuudxi.
• Ximodo rusihuinni ca pastor ca nadoʼcaʼ ne ruyúbicaʼ ximodo gacanecaʼ ora rudiicaʼ conseju.
• Ximodo rusihuinni ca binnigola ca nacháʼhuicaʼ ne nápacaʼ fe.