Gudiʼnu lugar gulidxe Jiobá laanu
«Guendarulidxe stiʼ Jiobá [...], cadi gudxiidécheluʼ» (PROVERBIOS 3:11.)
1. Xiñee riquiiñeʼ gudiʼnu lugar gulidxe Dios laanu.
SALOMÓN nga ti hombre ni guca rey ndaaniʼ guidxi Israel. Laabe guniʼbe xiñee galán gudiʼnu lugar gulidxe Jiobá laanu. Sicaríʼ guniʼbe: «Guendarulidxe stiʼ Jiobá, xiiñehuiineʼ, cadi gudxiidécheluʼ; ne cadi guixhacaláʼdxiluʼ ora uguu jnézabe lii, purtiʼ Jiobá riguu jneza ca binni ni nadxii, cásica runi bixhoze binni ne ti xiiñiʼ ni rusiecheʼ laa» (Proverbios 3:11, 12). Dxandíʼ, rulidxe Bixhózenu Jiobá laanu purtiʼ nadxii laanu.
2. Ximodo rulidxe Jiobá laanu, ne xi riquiiñebe para gúnibe ni.
2 Ora rulídxecabe tuuxa modo na Biblia la? laaca ziuu ora zacaabe xiixa castigu ne zaguu jnézacabe laabe, ne laaca zusiidicabe laabe modo sabe jneza. Apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Iruti rieche ora cayaba náʼ, sínuque riaana triste purti naná ni. Peru nabé racané ni cani nuu para iziidiʼ, purti ora ma udiʼdi ni la? zuuya cabe ma zanda sa cabe jma jneza, ne ma nuu dxí ladxidóʼ cabe» (Hebreos 12:11). Cumu rudiʼnu lugar gulidxe Jiobá laanu la? randa ribáninu casi nabe ne riuʼnuʼ jma gaxha de laabe (Salmo 99:5). Stale modo riguu jneza Jiobá laanu. Riquiiñebe xcaadxi Testigu para gúnibe ni, ca libana ni rucaadiáganu ora ridagulisaanu, Stiidxabe ne ca libru ne revista ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ (Lucas 12:42-44). ¡Guizáʼ nga rudiʼnu xquíxepeʼ tuuxa ni gabi laanu xi naquiiñeʼ gúninu para guibáninu jma galán! Peru, pa tuuxa biʼniʼ xiixa guizáʼ malu, ximodo naquiiñeʼ uguu jnézacabe laabe yaʼ.
Xiñee ribeecabe caadxi binni ndaaniʼ xquidxi Dios
3. Pora nga ribeecabe tuuxa ndaaniʼ xquidxi Dios.
3 Guiráʼ ca xpinni Dios nánnacaʼ xi guiráʼ rinábabe gúnicaʼ, purtiʼ ruundacaʼ ne riénecaʼ Stiidxabe ne ruundacaʼ ca libru ne ca revista ni rusiene xinani. Lu guiráʼ ca guendaridagulisaa ni rápacabe laaca riziidicabe xiná Jiobá gúnicabe. Nga runi, ni ribeecabe ndaaniʼ xquidxi Dios nga ni guni xiixa guizáʼ malu ne qué naʼ gaca arrepentir (Hechos 20:28).
4, 5. Xi pur ruzeeteʼ Biblia guleecabe ti hombre ni cuchee ndaaniʼ xquidxi Dios, ne xiñee gudxi Pablu ca xpinni Cristu de Corinto gacanecaʼ laabe guibiguétabe.
4 Guidúʼyanu ni ruzeeteʼ Biblia de tuuxa ni guleecabe ndaaniʼ xquidxi Dios dxiqué. Lade ca binni ridagulisaa ni guyuu guidxi Corinto dxiqué la? bidiicabe lugar guca xiixa ni cadi jneza. Stiidxaʼ Dios na: «Ma nanna binni nuu ni napa jnadxii lade tu. Nin cani qué runi cre Dios, qué huadxiña ra ma bidxiña tu ca, purti nuu tobi de laatu dede ma nuu né jmadrasta». Ngue runi gudxi Pablu laacabe gusaanacabe «hombre ca lu ná binidxaba» para cadi gucaa laacabe gúnicabe ni cadi jneza, ti zacá maʼ guiníʼ íquecabe modo riuulaʼdxiʼ Dios (1 Corintios 5:1-5). Dxi guleecabe hombre ni bichee riʼ ndaaniʼ xquidxi Dios la? bibiguétabe lade guiráʼ ca binni ni cayuni ni na Binidxabaʼ (1 Juan 5:19). Cumu biree ni cuchee que lade ca xpinni Cristu que la? maʼ qué nusaana de ñúnicaʼ ni jneza ne de niníʼ íquecaʼ modo riuulaʼdxiʼ Dios (2 Timoteo 4:22; 1 Corintios 5:11-13).
5 Gudiʼdiʼ si ti tiempu gudxi Pablu ca xpinni Cristu de Corinto maʼ zanda chuʼ hombre que ládecabe sti biaje. Xiñee yaʼ. «Ti cadi quixhe dxí binidxaba» laacabe, casi bisiene apóstol Pablu. Pur cani guníʼ Pablu ca rihuinni maʼ guca arrepentir hombre que ne maʼ nabani modo na Dios sti biaje (2 Corintios 2:8-11). Pa qué gudii ca de Corinto que lugar guibiguétabe la? zucaa Binidxabaʼ laacabe gúnicabe ni racalaʼdxiʼ: iguidxi ladxidóʼcabe ne cadi guiácabe binni. Cumu maʼ gudxi Pablu laacabe xi gúnicabe la? zándaca qué nindaa gucanécabe hombre ni guca arrepentir que para chuʼ nayecheʼ sti biaje (2 Corintios 2:5-7).
6. Xiñee ribeecabe tuuxa de ndaaniʼ xquidxi Dios.
6 Yanna, xiñee ribeecabe tuuxa de ndaaniʼ xquidxi Dios yaʼ. Purtiʼ zacá qué raca biidiʼ lá Jiobá ne maʼ qué zaníʼcabe mal de xquídxibe (1 Pedro 1:14-16). Ne ora ribeecabe binni ni cuchee ni qué naʼ gaca arrepentir la? rusihuínnicabe ruzuubacabe stiidxaʼ Dios ne zacá zuuyabe jneza modo guni adorárcabe laabe. Ne ora rúnicabe zacá racanécabe binni ca ganna cadi jneza ni biʼniʼ ne guzulú guibani casi na Dios sti biaje.
Naquiiñeʼ gaca arrepentir binni
7. Ximodo biʼniʼ sentir David ante guiníʼ ca pecadu stiʼ.
7 Stale de cani runi xiixa guizáʼ malu raca arrepentircaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ, nga runi qué rireedicaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Peru nuu biaje raca nagana para tuuxa gaca arrepentir de guidubi ladxidóʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca David, rey stiʼ guidxi Israel. Lu Salmo 32 caniʼbe guyuu ti tiempu bicaachibe ca cosa malu ni bíʼnibe, zándaca cani bíʼnibe pur guyuunebe Bat-seba. Cumu bicaachibe cani bíʼnibe la? qué ñuni sentírdibe galán dede birá stipa stibe, cásica rucuiidxiʼ guendanandaʼ gudxa stiʼ ti yaga. Gucaná David ne bichiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa, peru ora gúdxibe Jiobá xi guiráʼ bíʼnibe la? bitiidilaʼdxiʼ donda stibe (Salmo 32:3-5). Ngue runi guniʼbe: «Nayecheʼ ribani hombre ni qué ugaaniʼ Jiobá donda ique» (Salmo 32:1, 2). ¡Guizáʼ biéchebe ora bitiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stibe!
8, 9. Ximodo rihuinni maʼ guca arrepentir tuuxa ni bichee, ne xiñee riquiiñeʼ gaca arrepentirbe para ganda guibiguétabe ndaaniʼ xquidxi Dios.
8 Para ganda gutiidilaʼdxiʼ Dios donda stiʼ tuuxa ni maʼ bichee la? naquiiñeʼ gaca arrepentir. Peru binni ni raca arrepentir la? cadi nga diʼ nga ni catuilú o cadxibi gánnacabe xi biʼniʼ. Ora raca arrepentir binni la? ruchaa modo laa, purtiʼ cayacaná pur ni biʼniʼ. Binni ni raca arrepentir la? riuubaʼ ne racaná ladxidóʼ, ne runi stipa biaʼ gándatiʼ para cadi guni ni sti biaje (Salmo 51:17; 2 Corintios 7:11).
9 Riquiiñeʼ gaca arrepentir binni para ganda guibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Binni ni biree ndaaniʼ xquidxi Dios qué rudxiguetadicabe laa purtiʼ si maʼ gudiʼdiʼ ti tiempu. Ante guibiguétabe naquiiñeʼ guchaabe modo laabe dede ndaaniʼ ladxidoʼbe. Binni ni bichee ca naquiiñeʼ ganna malu nga ni biʼniʼ ne pur laani zaníʼ binni mal de Jiobá ne de xquidxi. Naquiiñeʼ gaca arrepentirbe, guinábabe de guidubi ladxidoʼbe gutiidilaʼdxiʼ Dios stóndabe ne gúnibe guiráʼ ni na. Ora guinábabe gudxiguétacabe laabe la? riquiiñeʼ gusihuínnibe maʼ guca arrepentirbe ne maʼ nabánibe modo riuulaʼdxiʼ Dios (Hechos 26:20).
Xiñee naquiiñeʼ guininu xi bíninu
10, 11. Xiñee cadi galán diʼ gucaachi tuuxa xiixa cosa malu ni biʼniʼ.
10 Zándaca chuʼ tu laa guiníʼ ique sicaríʼ: «Pa gabeʼ tuuxa xi bineʼ la? napa xidé gabeʼ laacabe guiráʼ ni guinabadiidxacabe naa, ne zándaca cueecabe naa ndaaniʼ xquidxi Dios. Peru pa qué guiniéʼ la? nin tobi de ca binni ridagulisaa qué zanna xi bineʼ». Binni riníʼ ique zaca cusiaandaʼ caadxi cosa ni risaca. Xi laacani yaʼ.
11 Jiobá nga «ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaana ne dxandíʼ. Ti Dios ni qué rusaana de gannaxhii mil de binni, ni rutiidilaʼdxiʼ guendaruchee ne guendaquéruzuubaʼ diidxaʼ ne donda». Peru laaca rusabanabe xquídxibe biaʼ caquiiñeʼ (Éxodo 34:6, 7; Jeremías 30:11). Yanna, ximodo gutiidilaʼdxiʼ Dios donda stinu pa cucáʼchinu ni bíninu yaʼ. Cadi guiaandaʼ laanu nánnabe xi maʼ bíninu ne zabídxibe cuenta laanu pur laani (Proverbios 15:3; Habacuc 1:13).
12, 13. Xi zanda gueeda guizaaca tuuxa ni gacalaʼdxiʼ gucaachi xiixa cosa malu ni biʼniʼ.
12 Nga runi, pa tuuxa maʼ biʼniʼ xiixa cosa malu la? ziuu xquendabiaanibe nayá pa guiniʼbe xi bíʼnibe (1 Timoteo 1:18-20). Peru pa qué gúnibe ni la? nabiidiʼ ziuu xquendabiaanibe ne zucaaruni laabe gucheebe. Galán guietenaláʼdxinu ti cosa ni risaca: binni guni ti cosa malu cadi cucheené si sti binni o ca binni ridagulisaa, sínuque laaca cucheené Dios. Sicaríʼ biindaʼ David: «Guibáʼ nuu trono stiʼ Jiobá. Guielube cayuuyaʼ, guielube cayuuyaʼ xi cayuni binni. Jiobá ruuyaʼ xi runi binni nachaʼhuiʼ ne xi runi binni malu» (Salmo 11:4, 5).
13 Dios qué zaguu ndaayaʼ tuuxa binni ni cucaachiʼ xiixa cosa malu ni biʼniʼ ne gacalaʼdxiʼ guiaana ndaaniʼ xquidxi Dios ni cayuni adorar laabe jneza (Santiago 4:6). Nga runi, pa tuuxa maʼ bichee ne rapa gana guni ni jneza la? riquiiñeʼ gudii cuenta maʼ bichee ne guiníʼ xi biʼniʼ. Pa qué gúnibe ni la? zuchiiñaʼ xquendabiaanibe laabe ora gúʼndabe o gunadiágabe xiixa conseju de ni bíʼnibe. Ne xi zaca pa gaxha Jiobá espíritu stiʼ laabe, casi biʼniʼ ne rey Saúl yaʼ (1 Samuel 16:14.) Pa maʼ qué gápabe espíritu stiʼ Dios la? zándaca gueeda gúnibe xcaadxi cosa jma malu.
Zanda gacané ca binnigola laanu
14. Xiñee naquiiñeʼ guni tuuxa ni bichee ni na conseju ni cá lu Santiago 5:14, 15.
14 Yanna, xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu ni bichee peru maʼ guca arrepentir yaʼ. «Useenda caa ca hermanu gola de lade cani runi cre, iníʼ né ca Dios pur laabe ne xhubi ca aceite ladi be laga canaba ca lu [Jiobá] acané laabe. Ne pa dxandí runi cre ca zuni Dios ni canaba ca la? zalá be, ne zandisa [Jiobá] laabe.» (Santiago 5:14, 15.) Zahuinni maʼ guca arrepentirbe ora guinábabe ca binnigola gacanecaʼ laabe (Mateo 3:8). Ca hombre riʼ nadxiicaʼ binni ne ruzuubacaʼ diidxaʼ, laacaʼ zanda guni orárnecaʼ laabe ne zaguucaʼ aceite íquebe lu lá Jiobá. Cásica nuu aceite ni rucueeza yuubaʼ la? ca conseju ni cá lu Biblia ni gudii ca binnigola laabe zacanécani gatadxí ladxidoʼbe purtiʼ dxandíʼ maʼ guca arrepentirbe (Jeremías 8:22).
15, 16. Ximodo rinanda ca xpinni Cristu ni naca binnigola ejemplu stiʼ Jiobá casi cá lu Ezequiel 34:15, 16.
15 Zánnanu ximodo gacanenu tuuxa pa gúninu casi runi Jiobá, Pastor chaʼhuiʼ stinu. Laabe bisihuínnibe pabiáʼ gunnaxhiibe ca judíu ora guleebe laacaʼ Babilonia ra guyuucaʼ de esclavu lu iza 537 ante gueeda Jesús, laaca guleebe ca xpinni Cristu ni bibí ne espíritu de lu ná «Babilonia guidxi roʼ» lu iza 1919 (Apocalipsis 17:3-5; Gálatas 6:16). Zacá bíʼnibe ni maca guniʼbe: «Naa piaʼ zapa ca dendxuʼ stinneʼ, ne naa piaʼ zacaniáʼ laacame gátacame [...]. Ziyubeʼ ni maʼ biniti, ne ni maʼ bireechú zeedaniáʼ laa sti biaje, ne zuchendaʼ venda ni maʼ biluuza ñee ne zudiéʼ stipa ni nuu naná» (Ezequiel 34:15, 16).
16 Jiobá biyaanaʼ ca «dendxuʼ» stiʼ, guluube laacaʼ ra qué ñácacaʼ gastiʼ ne biyúbibe cani biniti. Ca xpinni Cristu ni naca pastor laaca rúnicaʼ cásica rúnibe, ricá íquecaʼ gusiidicaʼ guiráʼ ca xpinni Dios ne rápacaʼ laacabe. Laaca ricá íquecaʼ chiyúbicaʼ ca xpinni Dios ni maʼ bireechú. Cásica bichenda Dios «venda cani biluuza ñee» dxiqué la? ca binnigola riʼ racanecaʼ cani nuu triste pur bichee o pur bininá stiidxaʼ tuuxa laacaʼ. Cásica gucané Jiobá cani gucaná dxiqué la? ca binnigola ca racanecaʼ binni ni maʼ bixeleʼ de Dios pur xiixa cosa malu ni biʼniʼ.
Ximodo racané ca binnigola
17. Xiñee galán guyúbinu gacané ca binnigola ca laanu.
17 Ca binnigola ca dxandipeʼ rinándacaʼ conseju riʼ: «Laguiá irá binni [...], peru laguuya gá qué chi cá enda nadxaba stica laatu» (Judas 23). Ti pecadu naroʼbaʼ nga chuʼné ti xpinni Cristu ni cadi xheelaʼ. Peru, pa gaca arrepentirbe de guidubi ladxidoʼbe la? zanda cuézabe guilaselaʼdxiʼ ca binnigola laabe ne gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ laabe, purtiʼ dxandíʼ racaláʼdxicaʼ gacanecaʼ laabe para chuʼbe galán ne Dios sti biaje. Sicaríʼ guníʼ Pablu modo riníʼ ique ca binnigola: «Cadi cuyubi du quixhe du xi guni cre tu, purti ma zuhuaa chaahui tu lu ni runi cre tu. Ni cuyubi du la? nga acané du guieche tu» (2 Corintios 1:24). Nga runi, galán guyúbinu ca binnigola ca purtiʼ nuucaʼ para gacanecaʼ laanu.
18. Xi runi ca binnigola ca ora guchee ti Testigu.
18 Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ ique tuuxa ni maʼ bichee zanda gacané ca binnigola ca laa yaʼ. Purtiʼ Dios bisaana laacabe casi pastor para gápacabe ca dendxuʼ stiʼ (1 Pedro 5:1-4). Ti pastor ni nadxii ca dendxuʼ stiʼ la? qué ziuu dxi uguu palu tobi de laacame purtiʼ gucaná. Ngaca nga runi ca binnigola ca ora guchee ti Testigu, qué ricá diʼ íquecaʼ gúʼyacaʼ xi castigu guicaabe, sínuque ruyúbicaʼ ximodo gacanecaʼ laabe para chuʼbe galán ne Dios sti biaje (Santiago 5:13-20). Ca binnigola ca naquiiñeʼ guni juzgarcaʼ jneza ne gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ ca dendxuʼ ca (Hechos 20:29, 30; Isaías 32:1, 2). Cásica runi guiráʼ ca xpinni Cristu la? ca binnigola ca laaca naquiiñeʼ gúnicaʼ ni jneza, chuuláʼdxicaʼ gácacaʼ nachaʼhuiʼ ne cadi guiníʼ íquecaʼ zanda gúnicaʼ xhiiñacaʼ jneza sin Dios (Miqueas 6:8). Riquiiñepeʼ nga gusihuínnicabe ca guenda ca ora guni juzgárcabe ti dendxuʼ stiʼ Dios, purtiʼ chiguuyacabe xi zanda gúnibe ne xi qué zanda gúnibe para chuʼbe galán ne Jiobá sti biaje (Salmo 100:3).
19. Ximodo racané ca binnigola ca tuuxa ni maʼ bichee.
19 Ca binnigola ni zeeda gaca casi pastor la? ribí Dios laacaʼ ne espíritu santu stiʼ ne rudiicaʼ lugar gacaneni laacaʼ. Nga runi ca binnigola ca rúnicaʼ ni na conseju riʼ: «Pa guʼya tu cuchee tobi de laatu» sin gudii cuenta la? «laulidxe laabe ne diidxa nadóʼ» (Gálatas 6:1; Hechos 20:28). Neca ne diidxaʼ nadóʼ zacané ca binnigola ca binni ni bichee ca para guiníʼ ique jneza la? napa xidé gulídxecabe laabe casi na ley stiʼ Dios gácani. Ca binnigola ca zeeda gácacaʼ casi ti doctor ni riguixhe chaahuiʼ dxita ladi binni ne stale cuidadu para cadi gacanapeʼ binni huará ca (Colosenses 3:12). Cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, ante guiníʼ ca binnigola ca xi gaca la? runi orarcaʼ ne ruuyacaʼ xiná Biblia. Nga runi, modo gacanécabe tuuxa la? zusihuínnicabe ximodo riuulaʼdxiʼ Dios gúnicabe ni (Mateo 18:18).
20. Pora nga galán guieeteʼ nezalú ca binni ridagulisaa maʼ guluu jnézacabe tuuxa ni bichee.
20 Pa ni bíʼnibe ca maʼ nanna stale binni ni o laaca si zánnacabe ni la? galán guzeetecabe nezalú ca binni ridagulisaa maʼ guluu jnézacabe laabe ti cadi guiníʼ binni mal de xquidxi Dios. Laaca zuzeetecabe nezalú ca binni ridagulisaa ora uguu jnézacabe tuuxa pa caquiiñepeʼ gánnacabe ni. Laga cayuni binni ni guluu jnézacabe ca stipa para chuʼ galán ne Dios sti biaje la? zanda guininu nuube casi tuuxa ni huará ne qué zanda guni stale cosa. Zándaca ora chebe ca guendaridagulisaa ca jma galán gucaadiágasibe ne cadi guicábibe. Ca binnigola ca laaca zuuyacaʼ pa zanda guʼndané sti xpinni Cristu laabe Biblia para gacané laabe lu ni caquiiñebe, ti chuʼbe galán nezalú Dios sti biaje (Tito 2:2). Guiráʼ nga zúnicabe binni ni bichee ca purtiʼ nadxiicabe laa, cadi purtiʼ si riuuláʼdxicabe guni castigárcabe binni.
21. Ximodo riquiiñeʼ gacanécabe tuuxa ni bichee.
21 Nuu stale modo gacané ca binnigola ca ti binni ni bichee para ganda chuʼ galán ne Dios sti biaje. Zándaca nuu tuuxa Testigu nabé güeʼ xhaataʼ nisa dxuʼniʼ dxiqué ne málasi gueeda xhudxi stobi o xhupa biaje ora guirutiʼ guʼyaʼ laa. O zándaca nuu sti xpinni Cristu ni maʼ xadxí bisaana viciu de cubaʼ gueza ne málasi gueeda túbabe ni stobi o xhupa biaje ora chuʼbe stúbibe purtiʼ qué ñanda nucueezabe laabe. Pa guizaaca tobi de ca nga la? naquiiñeʼ guinabaʼ binni ca gacané ca binnigola ca laa para cadi guiaabe gúnibe ni, ne naquiiñeʼ gúnibe ni nécapeʼ maʼ gunábabe gutiidilaʼdxiʼ Dios donda stibe ne guiníʼ íquebe maʼ biʼniʼ Dios ni. Zanda guiniʼné tobi o chupa si binnigola laabe, peru naquiiñeʼ ganna binnigola ni rapa guiráʼ stiʼ ca binni ridagulisaa de laani, purtiʼ zándaca nuuruʼ xcaadxi cosa ni naquiiñeʼ gúʼyacabe.
Gudiʼnu lugar uguu jneza Jiobá laanu
22, 23. Xiñee riquiiñeʼ gudiʼnu lugar gulidxe Jiobá laanu.
22 Para gápanu ndaayaʼ stiʼ Jiobá la? naquiiñeʼ gudiʼnu lugar uguu jnézabe laanu (1 Timoteo 5:20). Nga runi, gúninu ni cayabi Stiidxabe laanu, ni cusiene ca libru ne ca revista ni caníʼ de Biblia ne ni gunadiáganu lu guiráʼ ca guendaridagulisaa ni rapa ca testigu stiʼ Jiobá. Qué chuʼ dxi gusaanananu de gúninu ni na Dios. Pa gudiʼnu lugar uguu jnézacabe laanu la? zacaneni laanu para cadi guchéʼnenu laabe.
23 Pa gudiʼnu lugar gulidxe Jiobá laanu la? qué zusaanabe de gannaxhiibe laanu. Dxandíʼ maʼ huaree caadxi binni ndaaniʼ xquidxi Dios, peru qué zazaacadinu nga pa gápanu ladxidoʼno ne sanu casi rizá binni nuu xpiaaniʼ (Proverbios 4:23; Efesios 5:15). Yanna, xi zanda guni ca binni ni maʼ biree ndaaniʼ xquidxi Dios yaʼ. Pa lii nga tobi de ca binni ca la? riquiiñeʼ guʼnuʼ guiráʼ ni canabaʼ Dios ti guibiguétaluʼ ndaaniʼ xquídxibe. Dios racalaʼdxiʼ guni adorarnu laa modo na ne chuʼnu nayecheʼ ora gúninu ni (Deuteronomio 28:47). Ne qué ziuu dxi gusaana de gúninu zacá pa gudiʼnu lugar gulidxe Jiobá laanu (Salmo 100:2).
Xi guicábiluʼ
• Pora ndiʼ ribeecabe tuuxa ndaaniʼ xquidxi Dios.
• Ximodo rihuinni dxandíʼ maʼ guca arrepentir ti binni.
• Xiñee riquiiñeʼ guiníʼ tuuxa xiixa cosa malu ni biʼniʼ.
• Ximodo racané ca binnigola ca tuuxa ni maʼ guca arrepentir.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]
Xiñee bisiene Pablu ca xpinni Cristu de Corinto pora zanda cueecaʼ tuuxa ni cuchee ndaaniʼ xquidxi Dios
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 11]
Cásica biʼniʼ ca pastor dxiqué la? ca binnigola «rucheendacaʼ venda» ra gucaná ti dendxuʼ stiʼ Dios