Gacanenu binni guni ni rusiidiʼ Biblia
«Ne cani biaba layú ra nayá que, ngue nga ca binni naguudxi ladxidóʼ. Ora guna diaga ca stiidxa Dios ricaa ca ni de idubi ladxidóʼ caʼ. Qué riuu dxi ixele caʼ ne zacá riree ndu [Stiidxaʼ Dios].» (LUCAS 8:15.)
1, 2. 1) Guníʼ xi para guca libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia. 2) Ximodo caguu Jiobá ndaayaʼ dxiiñaʼ rúninu de gusíʼdinu binni guni ni na Dios.
«GUIZÁʼ galán libru ca. Ca binni ni ruundaniáʼ nabé riuuláʼdxicaʼ ni, ne naa laaca riuuladxeʼ ni. Cadi nagana diʼ para guzulú guidúʼndanenu ni binni ra puertaʼ lidxi.» Zacá guníʼ ti precursora regular de libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Bibliaa. Ti bíʼchinu maʼ nagola ni rucheeche diidxaʼ laaca guníʼ sicaríʼ: «Lu cincuenta iza ni ziniáʼ de cucheecheʼ diidxaʼ maʼ huayacaniáʼ stale binni gunibiáʼ Jiobá. Ne dxandíʼ nabé galán libru ca. Ca ejemplu ni zeeda luni ne ca dibuju ca guizáʼ galán cani». Ñee laaca riuuláʼdxiluʼ libru ca casi laacabe la? Libru ni cusiidiʼ de Biblia riʼ gúcani para gacaneni laanu gúninu ni biʼniʼ mandar Jesús riʼ: «Nga runi laché irá xixé guidxi, lachiusiidi irá xixé binni sa nanda naa [...]. Lausiidi laaca guni ca irá ni ma gudxe laatu» (Mateo 28:19, 20).
2 Nabé nayecheʼ nga riuu Jiobá ora ruuyaʼ 6,600,000 Testigu stiʼ ni cusiidiʼ binni casi modo biʼniʼ mandar Jesús gaca que (Proverbios 27:11). Ne cahuinni dxíchica pabiáʼ caguu Jiobá ndaayaʼ dxiiñaʼ ca. Dxiiñaʼ ni guca iza 2005 cusihuinni bireeche diidxaʼ ndaaniʼ 235 guidxi ne biindanécabe biaʼ 6,061,500 binni ndaaniʼ lidxi. Nga runi stale binni bicaadiaga Stiidxaʼ Dios ne biʼniʼ crecaʼ ni «casi stiidxa Dios ne cadi casi stiidxa binni» (1 Tesalonicenses 2:13). Lu últimu xhupa iza ni gudiʼdiʼ riʼ la? jma de gaayuʼ gayuaa mil binni maʼ bizulú cayuni ni na ca ley stiʼ Dios ne maʼ bidiicaʼ laacaʼ Jiobá para gúnicaʼ ni nabe.
3. Xi chonna modo nga chiguidúʼyanu para ganda iquiiñenu libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia.
3 Ñee maʼ huayuundaneluʼ tuuxa ra lidxi la? Lu guidubi naca Guidxilayú nuuruʼ «binni naguudxi ladxidóʼ. [Ne] ora guna diaga ca stiidxa Dios ricaa ca ni de idubi ladxidóʼ caʼ. Qué riuu dxi ixele caʼ ne zacá riree ndu [Stiidxaʼ Dios]» (Lucas 8:11-15). Nga runi, guidúʼyanu chonna modo zanda iquiiñenu libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia para gusíʼdinu binni: 1) Ximodo guzulú gúʼndaneluʼ binni ra lidxi. 2) Ximodo jma neza gusiidiluʼ binni. 3) Ximodo zanda gacaneluʼ binni ni cayuundaneluʼ para ganna gusiidiʼ Stiidxaʼ Dios jneza.
Ximodo guzulú gúʼndaneluʼ binni ra lidxi
4. Xiñee nuu binni zándaca nagana gaca para laa guʼndaʼ Biblia, ne ximodo zanda gacaneluʼ laacabe ti cadi guiníʼ íquecabe zacá.
4 Pa ñuu tu ñabi lii nichésaluʼ ti guiiguʼ, ñee cadi dxandíʼ ñaca nagana para lii ñúniluʼ ni la? Peru, pa niguíxhecabe caadxi guié ndaaniʼ ni para nidíʼdiluʼ ni yaʼ. Óraque huaxa nuquiindeca lii nidíʼdiluʼ ni purtiʼ zanda guzuhuaañeeluʼ lu cada tobi de ca guié ca. Zacaca nga raca ti binni ni nabé nuu xhiiñaʼ, nagana raca para gúʼndaneluʼ laabe Stiidxaʼ Dios. Zándaca guiníʼ íquebe naquiiñeʼ cueebe stale tiempu para gúʼndaneluʼ laabe. Xi zanda guʼnuʼ para cadi guiníʼ íquebe zacá yaʼ. Guniʼné laabe chupa chonna biaje de cani zeeda ndaaniʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia peru sin guindaaluʼ. Pa maca biindaʼ chaahuiluʼ ni la? cada chigánnaluʼ binni ca zeeda gácani para laabe casi tobi de ca guié ni niquiiñebe para nidíʼdibe guiiguʼ que. Zacá la? chaahuiʼ chaahuiʼ zacaneluʼ laabe para guidxíñabe jma gaxha de Jiobá.
5. Xiñee naquiiñeʼ gúʼndaluʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia.
5 Peru ante gacaneluʼ tuuxa guiziidiʼ cani zeeda ndaaniʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia la? naquiiñeʼ gánnaluʼ xiná ni. Ñee maʼ biindaluʼ guidúbini la? Sicaríʼ bizaaca ti guendaxheelaʼ ni cayuundacaʼ libru riʼ laga caziiláʼdxicaʼ guriá nisadóʼ dxi nuucaʼ de vacación. Laga cayuundacabe libru riʼ bidxiña ti gunaa ni canagutoo neza ra nuucabe ne biiyaʼ canacaacabe libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia. Gudxi gunaa que laacabe nin cadi xadxí de gunábabe Dios guicabi laabe nipeʼ canabadiidxaʼ libru cayuundacabe que. Ngue runi oraqueca bisigaʼdeʼ guendaxheelaʼ que laabe ti libru. Yanna lii yaʼ. Ñee maʼ guleeluʼ tiempu para gúʼndaluʼ libru riʼ sti biaje la? Galán cueeluʼ tiempu para gúʼndaluʼ ni ora nuuluʼ paxaraa, laga caziiláʼdxiluʼ ra dxiiñaʼ stiluʼ o ra scuela (Efesios 5:15, 16). Pa gúniluʼ ni la? cadi zunibiaʼ chaahuisiluʼ libru ni cusiidiʼ de Biblia riʼ, sínuque dede zanda guiniʼluʼ guiráʼ ni guiziidiluʼ de luni.
6, 7. Ximodo zanda iquiiñeluʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia para guzulú gúʼndaneluʼ binni.
6 Ora chigusaananeluʼ libru ca binni la? zanda iquiiñeluʼ ca dibuju stini, ca textu ne ca guendarinabadiidxaʼ ni zeeda lu ca yaza 4, 5 ne 6 stiʼ libru ca. Ora guzululuʼ la? zanda guinabadiidxaluʼ: «Ñee raʼbuʼ nuu xiixa ni gacané laanu gánnanu ximodo gudxíʼlunu ca guendanagana ni rápanu la?». Ora maʼ bicaadiágaluʼ ni guicábibe la? biindaʼ 2 Timoteo 3:16, 17 ne gudxi laabe Biblia si nga cusiene laanu ximodo zanda gudxíʼlunu cani. De racá la? biluíʼ laabe yaza 4 ne 5 stiʼ libru ca ne gunabadiidxaʼ laabe: «De cani ruuyuʼ lu ca yaza riʼ, gunáʼ ni jma riguu xizaa lii». Ora cuibe tobi de cani cá luni la? gunabaʼ laabe guinaazebe libru ca laga guyúbiluʼ textu ni cá lu dibuju gulibe ca. Gúnisiluʼ nga la? biindaʼ ni cá lu yaza 6 ne gunabadiidxaʼ laabe: «Gunáʼ tobi de ca guendarinabadiidxaʼ zeeda raríʼ jma ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ ximodo cusiene libru riʼ ni». Ora cuibe tobi la? biluíʼ laabe capítulo ra cusiene de ni gulibe ca, bisaanané laabe libru ca ne gudxi laabe zabiguétaluʼ sti biaje para guiníʼrutu de laani.
7 Biaʼ gaayuʼ si minutu zanda gúniluʼ ni guninu lu párrafo gudídinu ca. Neca huaxiéʼ tiempu ca la? zánnaluʼ xii nga ni jma riguu xizaa binni guiníʼneluʼ ca, zuundaneluʼ laabe chupa textu ne zusiéneluʼ cani laabe, dede zápaluʼ xiixa ni guiniʼluʼ ora guibiguétaluʼ sti biaje. Neca huaxiéʼ ni gusiiduʼ laabe la? nabé ziuuláʼdxibe ni purtiʼ zándaca maʼ xadxí guirutiʼ tu huasiene laabe xiixa zacá. Nga runi, neca nabé nuu xhiiñaʼ binni ca la? zándaca gacaláʼdxibe guibiguétaluʼ para gusiidiluʼ laabe xcaadxi de laani. Sti biaje guibiguétaluʼ ca la? maʼ zacaneluʼ laabe gánnabe xi naquiiñeʼ gúnibe ti ganda guibánibe sin qué chuʼ gátibe (Mateo 7:14). Ora maʼ zidiʼdiʼ dxi ne guihuinni jma maʼ cayuuláʼdxibe ni caziidibe la? zanda iquiiñeluʼ jma tiempu para gúʼndaneluʼ laabe, ne óraca nga zanda gábiluʼ laabe jma jneza cuitu para gúʼndaneluʼ laabe.
Ximodo jma neza gusiidiluʼ binni
8, 9. 1) Ximodo zanda gacaneluʼ binni cayuundaneluʼ para ganda gudxiilú ca guendanagana gapa. 2) Paraa zeeda cani zanda gacané para iguidxi fe stibe.
8 Ora binni ca maʼ guzulú guni cani rusiidiʼ Biblia la? zándaca gápabe guendanagana ni cuee gana laabe de gúʼndarube ni. Apóstol Pablu guníʼ: «Irá ni racalaʼdxi sa modo na Cristu Jesús, zazabi nanda cabe laacaʼ» (2 Timoteo 3:12). Pablu bichaaga ca guendanagana ca casi guí, purtiʼ guí ca runitilú stale cosa, peru qué randa diʼ runitiluni xcaadxi cosa naguidxi casi oro, plata o guié chaʼhuiʼ (1 Corintios 3:10-13; 1 Pedro 1:6, 7). Yanna, para ganda gudxiilú binni cayuundaneluʼ ca guiráʼ ca guendanagana ni zeeda gaca casi guí ca la? naquiiñeʼ gacaneluʼ laabe gánnabe ximodo nga na Dios gudxiilube cani.
9 Ti hombre ni bicaa tobi de ca Salmo que bichaaga cani ni riníʼ Jiobá casi «plata nayá ni guca fundir ndaaniʼ ti horno de yu gadxe biaje» (Salmo 12:6). Dxandíʼ, guiráʼ ni zanda gacané para iguidxi fe stiʼ binni cayúʼndanenu ca zeedacani ndaaniʼ Biblia (Salmo 19:7-11; Proverbios 2:1-6). Ne para ganda iquiiñenu Biblia ca jneza la? libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia zacané laanu gúninu ni.
10. Ximodo zanda gacaneluʼ binni cayuundaneluʼ ca ganna lu Biblia nga caree cani caziidiʼ.
10 Ora maʼ cayuundaneluʼ ti binni la? biluíʼ laabe lu Biblia nga biree ni rusiidiʼ cada capítulo. Guníʼ ique xi naquiiñeʼ guinabadiidxuʼ laabe ti ganda guiénebe textu ni naquiiñeʼ gánnabe ne ximodo zanda gúnibe ni cusiidini laabe. Peru cadi gábiluʼ laabe xipeʼ nga naquiiñeʼ gúnibe; ni jma jneza guʼnuʼ nga casi biʼniʼ Jesús. Ora gunabadiidxaʼ ti hombre ni guizáʼ nanna de Ley bicaa Moisés laabe xiixa la? sicaríʼ bicábibe laa: «Xi cá lu ley sti Moisés o ximodo riene lu ni» yaʼ. Hombre que bicabi laabe ne ti textu zeeda ndaaniʼ Stiidxaʼ Dios, ne Jesús gucané laabe para gánnabe ximodo gúnibe ni nani. Jesús laaca biluíʼ laabe ti ejemplu para gánnabe paraa guiráʼ zacané Stiidxaʼ Dios laabe (Lucas 10:25-37). Casi ni guninu ca la? libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia laaca né stale ejemplu ni cadi nagana para guluiʼluʼ binni cayuundaneluʼ ca, ti zacá gánnabe gúnibe ni na Biblia.
11. Panda párrafo naquiiñeʼ guidúʼndanenu ti binni.
11 Cásica cadi nagana modo bisiene Jesús stale cosa la? libru ca laaca cadi nagana modo cusiene Stiidxa Dios (Mateo 7:28, 29). Lii laaca zanda iquiiñeluʼ diidxaʼ ni cadi nagana ora gusiéneluʼ xiixa. Lugar de gúʼndaneluʼ laabe ca párrafo ca nagueenda la? biiyaʼ primeru pabiáʼ tiempu nápabe ne pabiáʼ zanda guiénebe, ti quíxheluʼ pabiáʼ gúʼndatu. Jesús biiyaʼ pabiáʼ zanda guiene ca discípulo stiʼ ne qué ñábibe laacaʼ stale cosa ni cadi caquiiñeʼ gánnacaʼ oraqueca ti cadi nireecaʼ gana (Juan 16:12).
12. Ximodo zanda iquiiñenu apéndice stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia.
12 Lu libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia zeeda ti apéndice ra cá catorce tema. Ora maʼ biiyaluʼ pabiáʼ zanda guiene binni ca la? óraca maʼ gúʼyaluʼ pa naquiiñeʼ gúʼndaneluʼ cani laabe. Zándaca pur cani biʼniʼ cré binni ca dxiqué gaca nagana para laa guiene chaahuiʼ xiixa tema o guinabadiidxaruʼ xiixa de laani, óraca zanda guluiʼluʼ laabe apéndice ra cá de ni canabadiidxabe ca ne gúʼndabe ni laasibe. Peru ziuu tiru liipeʼ naquiiñeʼ gusieʼnuʼ laabe xiixa tema ni caquiiñeʼ gánnabe. Lu apéndice ca zeeda caadxi tema ni naquiiñeʼ gánnabe, casi: «“Alma” ne “espíritu”: xipeʼ riníʼ ca diidxaʼ ca» ne «Xii nga “Babilonia guidxi roʼ”». Zándaca naquiiñeʼ gúʼndaneluʼ ca tema riʼ laabe. Cumu ca tema ni zeeda lu apéndice ca qué gapa guendarinabadiidxaʼ la? naquiiñeʼ ganna chaahuiluʼ xiná cani ti gúʼyaluʼ xii nga ni naquiiñeʼ guinabadiidxaluʼ.
13. Ximodo racané ca oración ca iguidxi fe stiʼ binni cayúʼndanenu ca.
13 «Pa Jiobá qué ñacané nibí yoo ca la? pur gana si bíʼnicabe dxiiñaʼ nadipaʼ para gurini», na Salmo 127:1. Nga runi, gunabaʼ Jiobá gacané lii ora gúʼndaluʼ ni chigusiidiluʼ binni cayuundaneluʼ. Ca oración ni guʼnuʼ ora guzululuʼ ne ora guiluxe gúʼndaneluʼ laabe la? naquiiñeʼ gusihuínnicani nadxiiluʼ Jiobá. Zanda gábiluʼ binni cayuundaneluʼ ca guni orarbe Dios ti gacané laabe guiénebe Stiidxaʼ ne ganda gúnibe ni cayábini laabe (Santiago 1:5). Pa laabe gúnibe cani la? zacané Dios laabe para guni huantarbe ca guendanagana gápabe ne zacá jma zaguidxi fe stibe.
Gacanenu ni cayúʼndanenu ca ti ganna gusiidiʼ chaahuiʼ Stiidxaʼ Dios
14. Xi naquiiñeʼ ganna ca binni ni cayúʼndanenu.
14 Para ganda guni binni guiráʼ xixé ni biʼniʼ mandar Jesús ca discípulo stiʼ gúnicaʼ la? cadi naquiiñeʼ si gúʼndacaʼ Stiidxaʼ Dios, sínuque laaca naquiiñeʼ gánnacaʼ gusiidiʼ chaahuicaʼ ni na ni (Mateo 28:19, 20; Hechos 1:6-8). Xi zanda gúniluʼ para gánnacabe gusiidiʼ chaahuicabe ni na ni yaʼ.
15. Xiñee riquiiñeʼ gábiluʼ binni ni cayuundaneluʼ Biblia ca cheʼ ca guendaridagulisaa stinu.
15 Dede primé ca biaje chiguundaneluʼ binni ca la? biʼniʼ invitar laabe para chinebe lii ca guendaridagulisaa rápanu. Gudxi laabe racá nga biziidiluʼ ximodo gusiéneluʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios. Ora maʼ biluxe biindatu la? zanda iquiiñeluʼ chupa chonna minutu cada semana para gaʼbuʼ laabe xi guiráʼ rizíʼdinu de Jiobá lu guiráʼ ca guendaridagulisaa ni rápanu. Gudxi laabe guiráʼ ni maʼ huabeenduluʼ lúcani (Hebreos 10:24, 25). Ora maʼ cheʼ binni ni cayuundaneluʼ ca guiráʼ ca guendaridagulisaa stinu la? zánnabe ximodo gusiidiʼ chaahuibe ni cá lu Stiidxaʼ Dios.
16, 17. Xi zanda gábiluʼ binni ni cayuundaneluʼ ca guni.
16 Gucané binni ni cayuundaneluʼ ca quixhe ique guni xiixa de ni maʼ biziidiʼ. Zanda gaʼbuʼ laabe galán nga guiníʼnebe ti xhamígube o ti binnilídxibe de ni maʼ biziidibe. Ne laaca zanda gaʼbuʼ laabe quixhe íquebe gúʼndabe guidubi Biblia. Pa lii gacaneluʼ laabe quíxhebe ximodo gúʼndabe Biblia guiráʼ dxi la? zabeendube stale cosa galán yanna ne despué de maʼ gudiʼdiʼ stale iza de guyuunísabe. Cumu ra ruzulú cada capítulo stiʼ libru ca zeeda caadxi guendarinabadiidxaʼ ni nabé risaca la? zanda gaʼbuʼ laabe gúnibe stipa guiziidibe neca ti textu de lu Biblia para guicábibe tobi de laacani. Zacá la? binni ni caziidiʼ ca zanda guni ni na textu riʼ: «Bicaalaʼdxi guʼnu dxiiña modo chuʼlaʼdxi Dios ti qué gapu xi pur ituí lú lu nezalú. Bisiidi stiidxa be jneza» (2 Timoteo 2:15).
17 Lugar de gábiluʼ laabe guiniʼbe caadxi textu stiʼ Biblia de memoria o guiníʼsibe ti ndaa de laacani la? jma galán gusiidiluʼ laabe iquiiñebe cani para gusiénebe xiixa tema. Zacá zánnabe ximodo guicábibe ora guinabadiidxacabe laabe xiixa de ni runi crebe. Nga runi, para cadi guiaandaʼ laabe ximodo guicábibe cani la? biʼniʼ casi ora nácaluʼ ti binnilídxibe o tuuxa ni runinebe dxiiñaʼ ne gunabaʼ laabe gusiénebe lii xiixa de cani runi crebe. Ora gúnitu nga la? biluíʼ laabe ximodo guicábibe «ne diidxa nadóʼ ne respetu» (1 Pedro 3:15).
18. Ora binni ni cadúʼndanenu ca maʼ runi guiráʼ ni caquiiñeʼ para gaca tobi ni rucheeche diidxaʼ, ximódoruʼ zanda gacaneluʼ laabe.
18 Zándaca despué binni ni caziidiʼ de Biblia ca maʼ zusihuinni lu guiráʼ ni runi maʼ zanda gucheeche diidxaʼ. Biluíʼ laabe risaca dxiiñaʼ nápanu ca (2 Corintios 4:1, 7). Ora ca binnigola ca guiniʼcaʼ maʼ rúnibe guiráʼ ni caquiiñeʼ para gácabe tobi ni rucheeche diidxaʼ ni caʼruʼ chúʼnisa la? bisiidiʼ laabe ximodo zanda guiníʼnebe binni ne yegucheechené laabe diidxaʼ. Cumu nuu xcaadxi modo para gucheechenu diidxaʼ la? galán guireeneluʼ laabe ti guiziidibe gúnibe cani ne laaca bisiidiʼ laabe ximodo chigánnabe binni sti biaje. Ne pa lii gúniluʼ ni jneza la? laabe laaca zaziidibe gúnibe ni jneza (Lucas 6:40).
«Zalá luʼ ne laca zulá lu cani cusiidi luʼ»
19, 20. Xi naquiiñeʼ quixhe íqueluʼ gúniluʼ, ne xiñee.
19 Dxandíʼ nga riquiiñeʼ gúninu stipa ne cueenu tiempu para ganda gacanenu binni «ganna ca ni dxandíʼ» (1 Timoteo 2:4). Peru ndaaniʼ Guidxilayú riʼ huaxiéʼ si nga cani rusiecheʼ laanu biaʼ riéchenu ora gusíʼdinu binni guni ni na Biblia (1 Tesalonicenses 2:19, 20). ¡Nabé sicarú nga «runi né [n]u Dios dxiiñaʼ» para gusíʼdinu binni! (1 Corintios 3:9.)
20 Mayaca gunitilú Jiobá guiráʼ cani «qué nicaa stiidxaʼ [Jesús] ne qué ñunibiáʼ Dios», ne zaquiiñebe Jesucristu ne ca ángel nandxóʼ stiʼ para gúnibe ni (2 Tesalonicenses 1:6-8). Nga rusihuinni ziuu binni zati. Rinábadu lii quixhe íqueluʼ gúʼndaneluʼ neca ti binni libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia. Cadi guiaandaʼ lii, pa gacaneluʼ binni gaca xpinni Cristu la? «zalá luʼ ne laca zulá lu cani cusiidi luʼ» (1 Timoteo 4:16). Yánnapeʼ nga jma naquiiñeʼ gusíʼdinu binni guni ni rusiidiʼ Biblia.
[Cani cá ñee yaza]
a Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
Xi biziidiluʼ
• Xi para guca libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia.
• Ximodo zanda iquiiñeluʼ libru riʼ para guzulú gúʼndaneluʼ binni.
• Gunáʼ nga chonna modo jma jneza gusíʼdinu binni.
• Ximodo zanda gacaneluʼ binni ni cayuundaneluʼ para ganna gusiidiʼ chaahuiʼ Stiidxaʼ Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]
Ñee caquiiñeluʼ libru riʼ jneza la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]
Neca ti ratuhuiiniʼ si guinínenu binni la? zanda gucaani laabe chuuláʼdxibe guiziidibe jma de Stiidxaʼ Dios
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]
Xi zanda guʼnuʼ para ganna binni lu Biblia nga zeeda guiráʼ ni caziidiʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]
Gucané binni ca guiniisi jma lu Stiidxaʼ Dios
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]
Xipeʼ ndiʼ CUSIIDIʼ BIBLIA