Naquiiñeʼ ganna ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, Cristu nga Xaíque sticaʼ
«Cristu nga xaíque sti irá hombre.» (1 CORINTIOS 11:3.)
1, 2. 1) Pora riníʼcabe nabé nachaʼhuiʼ xheelaʼ ti gunaa. 2) Xiñee riquiiñeʼ ganna cani maʼ bichaganáʼ Dios nga gudixhestí guendaxheelaʼ.
PORA ndiʼ rábicabe ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ xheelaʼ. Ora nuu xpiaaniʼ la? pur modo laa la? o purtiʼ runi ganar stale bueltu. O rihuinni nacháʼhuibe pur modo nadxiibe ne modo rápabe xheelabe ne ca xiiñibe. Nagana raca para stale hombre ni maʼ bichaganáʼ guni ni guninu últimu ca, purtiʼ riníʼ íquecaʼ casi xcaadxi binni nuu lu guidxilayú riʼ ne nabánicaʼ casi laacabe. Xiñee zacá nuucabe yaʼ. Purtiʼ qué rinádicaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá, Dios ni gudixhestí guendaxheelaʼ, ni «gucuaa ti biní xcustiá hombre ne bizáʼ ti gunaa ne laani, ne yenebe laa ra nuu hombre que» (Génesis 2:21-24).
2 Dede Jesús guníʼ dxandíʼ Jiobá nga gudixhestí guendaxheelaʼ. Dxi gucalaʼdxiʼ caadxi hombre nusaba laabe lu xiixa ni gunabadiidxacaʼ laabe la? bicábibe laacaʼ: «Qué xa huayuunda tu ra cá xi biʼni Dios dxi bizulú bizáʼ binni. Bizáʼ be hombre ne gunaa, ne na be: “Pur nga runi zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne zadxaaga xheela ne zaca ca tobi si.” Ne zacá ma cadi chupa cabe sínuque tobi si laacabe. Pur nga runi ni ma bichaaga Dios la? ma cadi indaa binni guidxilayú» (Mateo 19:4-6). Nga runi, para ganda chuʼ ti guendaxheelaʼ nayecheʼ la? naquiiñeʼ gánnacaʼ Jiobá nga gudixhestí guendaxheelaʼ ca, ne naquiiñeʼ gúnicaʼ guiráʼ ni cá lu Biblia, Stiidxa Dios.
Ni naquiiñeʼ guni ti hombre ni maʼ bichaganáʼ
3, 4. 1) Xiñee zanda guininu nanna Jesús stale de guendaxheelaʼ. 2) Tuu nga cani zeeda gaca casi xheelaʼ Jesús, ne ximodo naquiiñeʼ guni ca hombre ca xheelacaʼ.
3 Guiráʼ hombre ni maʼ bichaganáʼ ne racalaʼdxiʼ gaca nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ la? naquiiñeʼ guʼndaʼ ne guiene ni guníʼ Jesús ne chinanda ejemplu stibe. Jesús nanna stale de guendaxheelaʼ, purtiʼ guyuube dxi bizáʼ Dios primé hombre ne primé gunaa ne ora bicheelaʼ Dios laacaʼ. Guietenaláʼdxinu ni gudxi Jiobá Dios laabe: «Gúninu binni casi laanu» (Génesis 1:26). Racá rihuinni caniʼné Dios Xiiñiʼ, ni bizaʼbe ante guzaʼbe sti cosa o sti binni ne laa nga guyuu «gaxha de Dios casi tobi ni runi xhiiñabe jnézapeʼ» (Proverbios 8:22-30). Jesús «maca nuu [...] ante cha irá xixé ni nuu» «ne de laa zeeda irá ni bizáʼ Dios», laabe maca nuube ante guzáʼ Jiobá guibáʼ ne Guidxilayú (Colosenses 1:15; Apocalipsis 3:14).
4 Jesús rábicabe laa «Dendxu huiini sti Dios», ne zeeda gácabe casi ti hombre ni maʼ bichaganáʼ. Ti biaje guníʼ ti ángel sicaríʼ: «Gudáʼ ulué lii novia, xheela Dendxú huiiniʼ» que (Juan 1:29; Apocalipsis 21:9). Tuu nga novia, o xheelabe ca yaʼ. Ca discípulo stiʼ Cristu ni bibí ne espíritu santu nga cani zeeda gaca casi «Xheela Dendxu huiini» ca, ne laacaʼ nga chiguni mandárnecaʼ laabe guibáʼ (Apocalipsis 14:1, 3). Nga runi, modo guniʼné Jesús ne modo gupa ca discípulo stiʼ dxi bibani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ la? zacaca nga naquiiñeʼ guni ca hombre ca xheelacaʼ.
5. Tuu nga cani naquiiñeʼ chinanda ejemplu stiʼ Jesús.
5 Jesús bisaana ti ejemplu para guiráʼ ca discípulo stiʼ, sicaríʼ na Biblia de laabe: «Ucaná Cristu pur laatu.Yanna laguni casi biʼni Cristu» (1 Pedro 2:21). Peru ca hombre ca nga jma naquiiñeʼ chinándacaʼ ejemplu stiʼ Jesús. Stiidxaʼ Dios na: «Cristu nga xaíque sti irá hombre, ne hombre nga xaíque sti gunaa, ne Dios nga xaíque sti Cristu» (1 Corintios 11:3). Cumu Cristu nga xaíque stiʼ guiráʼ hombre la? cani maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ chinándacaʼ ejemplu stibe. Riquiiñeʼ gánnacabe ximodo guni mandárcabe ti guibani binni lídxicabe galán ne nayecheʼ. Para nga la? hombre ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gannaxhii xheelaʼ cásica gunnaxhii Jesús ca discípulo stiʼ ni bibí ne espíritu santu, cani zeeda gaca casi xheelabe que.
Ximodo gudxiilutu ca guendanagana gápatu
6. Ximodo naquiiñeʼ guibaniné hombre ni maʼ bichaganáʼ xheelaʼ.
6 Lu ca dxi jma nagana riʼ la? ca hombre ni maʼ bichaganáʼ nga cani jma riquiiñeʼ gúnicaʼ casi biʼniʼ Jesús, cadi guidxiichicaʼ nagueenda, gannaxhiicaʼ casi bíʼnibe, ne naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa para cadi guireecueʼcaʼ de ca conseju zeeda lu Biblia (2 Timoteo 3:1-5). Sicaríʼ na Biblia guni ca hombre ca pur ejemplu ni gudixhe Jesús: «Zacaca laatu, hermanu caʼ, lauyubi modo guiene tu xheela tu» (1 Pedro 3:7). Zacá nga laani, hombre ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ guiene xheelaʼ ti ganda gudxiilú ca guendanagana stiʼ casi biʼniʼ Jesús. Ca guendanagana gudíʼdibe la? jma naroʼbaʼ cani que intiica ni ridiʼdiʼ binni, peru gúnnabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ne guiráʼ binni qué iquiiñeʼ nuu lu Guidxilayú riʼ nga gupa donda pur laacani (Juan 14:30; Efesios 6:12). Nga runi qué nidxagayaa diʼ Jesús ora beeda ca guendanagana que. Ti hombre ni maʼ bichaganáʼ la? laaca qué riquiiñeʼ diʼ guidxagayaa purtiʼ Biblia caguixhená laacabe sicaríʼ: «Zaca ni nagana para cani ichaganáʼ» (1 Corintios 7:28).
7, 8. 1) Ximodo rusihuinni ti hombre riene xheelaʼ. 2) Xiñee riquiiñeʼ gaca ti hombre nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ.
7 Sicaríʼ na Biblia naquiiñeʼ guibaniné ti hombre ni maʼ bichaganáʼ xheelaʼ: «Guiene tu xheela tu. Lagaca nachaʼhui ne laacabe, [...] purti [...] jma nadá cabe que laatu» (1 Pedro 3:7). Nga runi, hombre ni nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ nga ni riuulaʼdxiʼ Dios modo runi adorar. Qué rucaa diʼ xheelaʼ guni ni na purtiʼ si runi mandar, casi na Biblia zuni stale hombre yanna riʼ (Génesis 3:16). Coʼ, sínuque zápabe xheelabe casi riaapaʼ xiixa ni risaca stale ne qué zuniná laabe purtiʼ si jma nadipaʼ que laabe. Qué rusiaandaʼ ximodo nuube, runi respetar laabe stale ne rusisaca laabe.
8 Yanna, xiñee naquiiñeʼ gaca ti hombre ni maʼ bichaganáʼ nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ yaʼ. Biblia na xiñee: «Purti ma bidii Dios laacabe [ca gunaa ca] enda nabani ni qué zaluxe, cásica bidii ni laatu pur enda nachaʼhui stiʼ. Zacá laguni ti cadi uchiiña gasti laatu ora iníʼ né tu Dios» (1 Pedro 3:7). Ca hombre ni maʼ bichaganáʼ ca naquiiñeʼ guiénecaʼ cadi jma risaca para Jiobá modo runi adorarcaʼ que modo runi adorar ti gunaa. Ca gunaa ni riuulaʼdxiʼ Dios modo runi adorar la? laaca zacaacaʼ ni chigudii Dios ca hombre ca: guendanabani ni qué zaluxe. Stale de laacaʼ dede zabánicaʼ guibáʼ, purtiʼ racá qué «risaca hombre [jma] que gunaa» (Gálatas 3:28). Nga runi, ca hombre ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gánnacaʼ jma risaca para Jiobá guzuubaʼ binni diidxaʼ, cadi pa hombre o pa gunaa laa, cadi pa maʼ bichaganáʼ o caʼruʼ guichaganáʼ o cadi pa nahuiiniʼ o pa huaniisi (1 Corintios 4:2).
9. 1) Xiñee na Pedru naquiiñeʼ gaca ti hombre ni maʼ bichaganáʼ nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ. 2) Ximodo bisihuinni Jesús guca nachaʼhuiʼ ne ca gunaa ca.
9 Laaca rusihuinni ca diidxaʼ ni cá ra biluxe 1 Pedro 3:7 ca xiñee risaca nga gaca ti hombre nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ, na ni sicaríʼ: «Ti cadi uchiiña gasti laatu ora iníʼ né tu Dios». ¡Guizáʼ triste pa guizaaca nga! Maʼ qué zucaadiaga Jiobá ca oración stiluʼ, casi bizaaca caadxi xpinni Dios dxiqué, laacaʼ maʼ qué nizaaláʼdxica ñuni adorarcaʼ Dios jneza (Lamentaciones 3:43, 44). Nga runi guiráʼ hombre ni zinanda Cristu, cásica ni maʼ bichaganáʼ ne cani cá ique guichaganáʼ la? galán gánnacaʼ modo guniʼné Jesús ca gunaa ca dxiqué ne modo gúpabe laacaʼ. Cadi gupa si Jesús laacabe lade ca binni ni guzané ora yegucheeche diidxaʼ, sínuque laaca guca nachaʼhuiʼ ne biʼniʼ respetar laacabe. Ti biaje la? primé laacabe gudxi Jesús xiixa ni caʼruʼ ganna guirutiʼ ne gúdxibe laacaʼ gábicaʼ ni caadxi hombre (Mateo 28:1, 8-10; Lucas 8:1-3).
Ti ejemplu ni jma naquiiñeʼ chinanda ca hombre ni maʼ bichaganáʼ
10, 11. 1) Xiñee jma naquiiñeʼ guʼndaʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ de ejemplu stiʼ Jesús. 2) Xi naquiiñeʼ guni ti hombre ni maʼ bichaganaʼ.
10 Casi bizéʼtenu lu párrafo 4 que, Biblia na zeeda gaca modo nabani ti hombre ne ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ casi nuu Cristu ne «[x]novia», laacabe nga ca discípulo stibe ni bibí ne espíritu santu. Sicaríʼ cayabi Stiidxaʼ Dios ca gunaa ca: «Xheela tu nga xaíque stitu, casi naca Cristu xaíque sti ca xpinni» (Efesios 5:23). Ca diidxaʼ riʼ naquiiñeʼ gucaani ca hombre ni maʼ bichaganáʼ guiziidicaʼ modo biʼniʼ mandar Jesús ca discípulo stiʼ. Laabe bisiidibe ca xpínnibe, gunnaxhiibe ne gúpabe laacaʼ. Pa guʼndaʼ hombre ni maʼ bichaganáʼ de modo biʼniʼ Jesús la? zanda guni zacaca.
11 Biblia cayabi ca xpinni Cristu: «Laatu, ca hombre ni ma bichaganáʼ, laganaxhii xheela tu cásica gunaxhii Cristu ca xpinni, dede bidii xpida pur laacaʼ» (Efesios 5:25). Lu capítulo 4 stiʼ carta ni bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Éfeso que la? guniʼbe zeeda gácacaʼ casi cuerpu stiʼ Cristu ne ládecabe nuu hombre ne gunaa, ne guirácabe racanécabe para guni cuerpu ca dxiiñaʼ. Ne Jesús «nga xaíque sti ca xpinni» (Efesios 4:12; Colosenses 1:18; 1 Corintios 12:12, 13, 27).
12. Ximodo bisihuinni Cristu nadxii ca xpinni ni zeeda gácacaʼ casi xcuerpu.
12 Jesús bisihuinni nadxii «ca xpinni», ni zeeda gácacaʼ casi xcuérpube, ne bisihuínnibe ni de stale modo. Tobi nga ra gucuá íquebe chuʼcaʼ galán. Ti biaje, dxi maʼ bidxaga ca discípulo que la? gúdxibe laacaʼ: «Chuu nu zitu huiini ra gasti binni para iziilaʼdxi nu caadxi» (Marcos 6:31). Ora cuzeeteʼ tobi de ca discípulo stibe de cani bíʼnibe chupa chonna hora ante gátibe la? bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Ne cásica bizulú gunaxhii be ca xpinni be [cani zeeda gaca casi xcuérpube] [...] zaqueca nadxiibe laaca dede yanna ra ma chi iluxe xhiiña be» (Juan 13:1). Ñee cadi sicarú ejemplu ca para chinanda ca hombre ni maʼ bichaganáʼ la?
13. Ximodo naquiiñeʼ gannaxhii hombre xheelaʼ.
13 Ora guníʼ apóstol Pablu sti biaje de ejemplu ni bisaana Jesús para ca hombre ni maʼ bichaganáʼ la? bidii conseju riʼ: «Laca naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii cuerpu stiʼ. Ni nadxii xheela la? nadxii laca laa. Purti iruti raca nanalaʼdxi cuerpu stiʼ, sínuque ruyaana ni ne ranaxhii ni. Ne zacaca runi Cristu ca xpinni». Ne de racá guniʼbe: «Naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii laca laa» (Efesios 5:28, 29, 33).
14. Ximodo rapa ti hombre xcuerpu, ne xi rusiidiʼ nga laabe para gánnabe gápabe xheelabe.
14 Guiníʼ íquenu ca diidxaʼ ni guníʼ Pablu ca. Ñee ñuu ti hombre ni nexheʼ dxi xpiaaniʼ ñuniná laa la? Casi pa ñábabe, ñee ñúninabe ti chú ñeebe purtiʼ bisaba laabe la? Coʼ, qué ñúnidibe ni. Yanna, ñee nuu tuuxa hombre ni maʼ bichaganáʼ niníʼ nezalú ca xhamigu huaxiéʼ nanna, o dede ñecheʼ niníʼ qué ganna guni xiixa la? Zándaca guirutiʼ qué ñuni nga. Nga runi, cadi jneza diʼ nga guiníʼ ti hombre xiixa ni guniná xheelaʼ, o dede quiñe laabe purtiʼ bicheebe. Hombre ca nga naquiiñeʼ gacané para chuʼ xheelaʼ nazaaca, ne cadi guyubi puru si para laa (1 Corintios 10:24; 13:5).
15. 1) Xi biʼniʼ Jesús para cadi ñacaná ca discípulo stiʼ. 2) Xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Jesús.
15 Guidúʼyanu xi biʼniʼ Jesús para bisihuinni bizaalaʼdxiʼ chuʼ ca discípulo stiʼ nazaaca gueelaʼ ante gati ora qué ñúnicaʼ xiixa ni gúdxibe laacaʼ. Dxi yenebe ca apóstol que ndaaniʼ jardín ni guyuu Getsemaní que la? stale biaje gúdxibe laacaʼ guni orarcaʼ, peru laacaʼ gúsicaʼ chonna biaje. Ngue runi nin ñánnacabe guluu caadxi hombre leʼ laacabe. Óraque gunabadiidxaʼ Jesús ca hombre que: «Tu [c]uyubi tu». Ora guníʼcabe «Jesús de Nazaret» la? gúdxibe laacaʼ: «Rarí nuaaʼ». Peru cumu nánnabe maʼ bidxiña ora gátibe la? gúdxibe ca hombre que: «Yanna pa naa cuyubi tu la? laudii lugar che ca xcaadxi riʼ». Jesús guníʼ ique xi guni ti cadi guizaaca ca discípulo stiʼ xiixa, cani zeeda gaca casi xnóviabe que; ngue runi biyúbibe ximodo guilacaʼ de lu naʼ ca hombre que. Nga runi, zanda guiziidiʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ stale cosa galán lu guiráʼ ni biʼniʼ Jesús para gupa ca discípulo stiʼ (Juan 18:1-9; Marcos 14:34-37, 41).
Jesús gulidxe binni neca nadxiibe laacaʼ
16. Neca gunnaxhii Jesús Marta, ximodo gulídxebe laa.
16 Biblia na nabé gunnaxhii Jesús Marta, María ne Lázaro bizáʼnacaʼ, ca binni riʼ gúpacaʼ laabe de biuuzaʼ ra lídxicaʼ stale biaje (Juan 11:5). Peru cadi purtiʼ si nadxii Jesús laacabe que la? qué nulídxebe Marta ora bíʼyabe pabiáʼ nuu xizaa pur guni guendaró. Cumu cusiidiʼ Jesús laacabe de Dios ne Marta cadi cucaadiaga laabe pur ni cayuni que la? gudxi Jesús laabe: «Marta, Marta, [...] Aque stale ni naguu xaíque luʼ, ne nuu lu xizaa pur laa. Peru tobi si nga ni naquiiñe uyubi binni» (Lucas 10:41, 42). Cumu nabé gunnaxhii Jesús Marta la? ngue nga gucané para gucuaabe conseju ni bidii Jesús. Zacaca nga riquiiñeʼ guni hombre ne xheelaʼ, naquiiñeʼ gácabe nachaʼhuiʼ ne gannaxhiibe laa, ne naquiiñeʼ cuibe xi diidxaʼ gábibe laa. Ne pa caquiiñeʼ gulídxebe xheelabe la? zúnibe ni neca nadxiibe laa, cásica biʼniʼ Jesús.
17, 18. 1) Xi gudxi Pedru Jesús, ne xiñee bidii Jesús conseju laabe. 2) Xi naquiiñeʼ guni ti hombre ni maʼ bichaganáʼ.
17 Guidúʼyanu xi guca dxi cusiene Jesús ca apóstol stiʼ xi chiguizaacabe Jerusalén, nabe: «Naquiiñe chaa Jerusalén ne zuniná ca xaíque sti guidxi naa raqué, laaca né ca maistru de ley ne ca xaíque sti ca sacerdote, dede zuuti ca naa, peru zabane ra guionna gubidxa». Binadiaga si Pedru ngue la? yenebe Jesús ti ladu para tíndenebe laa, sicaríʼ guniʼbe: «Dios guʼya qué izaaca lu ni nouʼ ca». Pedru guníʼ ique zaqué nga cusihuinni pabiáʼ nadxii Jesús, peru cadi jneza diʼ ngue, ngue runi gulidxe Jesús laabe sicaríʼ: «Biree de ra nuaa, binidxabaʼ. Qué gueda uchenda lu naa purti cadi de Dios di zeeda ni cá ique lu ca sínuque de binni guidxilayú» (Mateo 16:21-23).
18 Cadi xadxí de guníʼ Jesús biseendaʼ Dios laa para gacaná ne gati (Salmo 16:10; Isaías 53:12). Ngue runi, ca diidxaʼ guníʼ Pedru que cadi jneza diʼ cani. Modo gulidxe Jesús laabe que la? nguepeʼ nga ni caquiiñebe óraque, ne nuu tiru laaca naquiiñeʼ gulídxecabe laanu zacá. Cumu guiráʼ hombre ni maʼ bichaganáʼ naca xaíque ra lidxi la? napa xidé gulídxebe guiráʼ ca binnilídxibe, dede ne xheelabe. Ne ora gúnibe ni la? naquiiñeʼ gácabe nachaʼhuiʼ ne gusihuínnibe nadxiibe xheelabe. Cásica gucané Jesús Pedru para gunda biiyaʼ ca cosa ca jneza la? zándaca ziuu ora zacaca zuni hombre ca ne xheelaʼ. Casi pa gusihuinni gunaa ca maʼ cadi zinanda modo na Stiidxaʼ Dios ora cuí xi lari gacu, ora guidiee ne ora ganda bigáʼ la? xheelabe naquiiñeʼ gusiene laabe napa xidé guchaabe modo cayúnibe ni, peru zúnini ne diidxaʼ nadóʼ (1 Pedro 3:3-5).
Qué riquiiñeʼ diʼ guidxiichi hombre ca nagueendaca
19, 20. 1) Xi pur ngue nabé gudinde ca discípulo que, ne ximodo gucané Jesús laacabe. 2) Xi guleendú Jesús pur biʼniʼ stipa para gucané laacabe guchaacabe.
19 Hombre ni maʼ bichaganáʼ ca qué riquiiñeʼ diʼ guiníʼ ique nagueendaca zuchaa xheelaʼ modo racalaʼdxiʼ. Dede Jesús gupa xidé bidii conseju ca apóstol stiʼ stale biaje para gucané laacabe guchaacabe. Laacabe nabé gudinde diidxacabe tu laa nga jma risaca ládecabe, ne dede dxi mayaca gati Jesús guyuucabe zacá (Marcos 9:33-37; 10:35-45). Nin cadi xadxí de bidii Jesús conseju laacabe de laani sti biaje la? gúdxibe laacaʼ guidagulisaacabe para goxhícabe últimu Pascua que. Peru dede raqué nin tobi de laacaʼ qué niná ñasa para niguiibi ñee cada tobi de cani nuu raqué, casi costumbre stiʼ ca binni que. Jesús nga biʼniʼ ni, ne óraque gudxi laacabe: «Ma bilué laatu xi guni tu» (Juan 13:2-15).
20 Pa hombre ni maʼ bichaganáʼ ca guiníʼ ique ne guni casi biʼniʼ Jesús la? nin qué zaca nagana para xheelaʼ gacané laa. Peru cadi galán diʼ guidxiichi hombre ca nagueendaca. Ca apóstol que la? gudinde diidxarucaʼ sti biaje tu laa nga jma risaca ládecaʼ gueelaʼ biʼniné Jesús laacaʼ Pascua que (Lucas 22:24). Casi maʼ bidúʼyanu ca, para guchaa binni modo riníʼ ique ne modo laa la? zineni tiempu ne zácani chaahuidugá. Peru, ¡guizáʼ riecheʼ binni ora guʼyaʼ tuuxa maʼ cayuni stipa para guchaa modo laa, cásica guca ne ca apóstol que!
21. Pur guiráʼ ni cadxaagalú binni yanna riʼ, xi naquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, ne xi riquiiñeʼ gúnicabe.
21 Yanna riʼ la? nabé cadxaagalú cani maʼ bichaganáʼ stale cosa ni rucaa laacaʼ gápacaʼ guendanagana, ne stale de laacaʼ maʼ qué ricá íquecaʼ gúnicaʼ ni bidii stiidxacaʼ dxi bichaganacaʼ. Nga runi, laguietenalaʼdxiʼ Jiobá nga gudixhestí guendaxheelaʼ, ti Dios ni guizáʼ nadxii laanu. Laabe cadi biseendasibe Xiiñibe Jesús para cuee donda luguianu ne gulá laanu, sínuque laaca para quixhe ti ejemplu ni naquiiñeʼ chinanda ca hombre ni maʼ bichaganáʼ (Mateo 20:28; Juan 3:29; 1 Pedro 2:21).
Xi nicábiluʼ
• Xiñee risaca ganna binni Dios nga gudixhestí guendaxheelaʼ.
• Ximodo rusihuinni hombre nadxii xheelaʼ.
• Gunáʼ nga ca ejemplu ni cusihuinni guca Jesús nachaʼhuiʼ ne ca discípulo stiʼ ni naquiiñeʼ chinanda ca hombre ora guni mandarcaʼ ra lídxicaʼ.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]
Xiñee naquiiñeʼ guʼnda ti hombre ni maʼ bichaganáʼ de ejemplu stiʼ Jesús ti guʼyaʼ ximodo guníʼnebe ca gunaa ca
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Jesús bidii cuenta caquiiñeʼ guiziilaʼdxiʼ ca discípulo stiʼ purtiʼ maʼ bidxágacaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]
Hombre ca naquiiñeʼ guiníʼ ique ximodo gulidxe xheelaʼ ne gaca nachaʼhuiʼ ora guni ni