BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/3 yaza 11-15
  • Ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ, lagapa stale respetu xheelatu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ, lagapa stale respetu xheelatu
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ni naquiiñeʼ ganna cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ
  • Ximodo bisihuinni Jesús bizuubaʼ stiidxaʼ cani guyuu de xaíque
  • Ximodo zanda gacanécabe guchaa xheelacabe
  • Gunaa ni naca ejemplu
  • Sti conseju ni cudii Dios
  • Naquiiñeʼ ganna ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, Cristu nga Xaíque sticaʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • «Hombre nga xaíque stiʼ gunaa»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
  • «Ni ma bichaaga Dios la? ma cadi indaa binni guidxilayú»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Ximodo zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/3 yaza 11-15

Ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ, lagapa stale respetu xheelatu

«Ca gunaa ni ma bichaganáʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu.» (EFESIOS 5:22.)

1. Xiñee raca nagana para stale gunaa gapa respetu xheelaʼ.

NDAANIʼ stale guidxi, ora gaca ti guendaxheelaʼ la? gunaa cachaganáʼ ca riníʼ zapa stale respetu xheelaʼ. Peru raca nagana para stale de laacabe guni ni guníʼ pur ni runi xheelaʼ laa. Ne raca nga neca nabé sicarú modo gutastí guendaxheelaʼ ca. Gucuaa Dios ti biní xcustiá Adán, primé hombre que, ne laani nga biquiiñebe para bizaʼbe ti gunaa. Ora biiyaʼ Adán gunaa que la? dede guníʼ: «Ndiʼ huaxa naca de dxita stiʼ ca dxita ladeʼ ne beela de beela ladeʼ» (Génesis 2:19-23).

2. Xiñee zanda guininu maʼ bichaa modo nabani ca gunaa ca ne ca guendaxheelaʼ ca yanna.

2 Nécapeʼ ruluíʼ nga qué ñuu dxi nidinde ca guendaxheelaʼ ca pur modo gudixhestí Dios ni la? yanna riʼ maʼ gadxé ni. Ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, dxi bizulú iza 1960 gucalaʼdxiʼ ca gucaa ca maʼ cadi ñuni mandar hombre si, ngue runi bizulú biyúbicaʼ ximodo gúnicaʼ guiráʼ ni racaláʼdxicaʼ sin guni mandar hombre laacaʼ. Ca dxi que la? ti gunaa rusaana binnilidxi pur cada chonna gayuaa hombre ni runi zacá. Qué nindaa nin chii iza de bizulú nga la? jma maʼ stale gunaa biʼniʼ cásica runi ca hombre ca, purtiʼ bisaana ti gunaa binnilidxi pur cada ti gayuaa hombre biʼniʼ zacá. Yanna riʼ maʼ runi ca gunaa ca cásica runi ca hombre ca, riguudicaʼ, rixúdxicaʼ, rigúʼbacaʼ gueza ne rápacaʼ jnadxiicaʼ. Peru, ñee jma nayecheʼ nabánicabe pur guiráʼ ni rúnicabe ca la? Coʼ. Ndaaniʼ stale guidxi jma de galaa de ca guendaxheelaʼ ca cayaca divorciarcaʼ. Yanna, ñee cayacané ni huayuni caadxi gunaa ca para guibani binni jma galán la? o coʼ (2 Timoteo 3:1-5).

3. Xiñee nabé rapa ca guendaxheelaʼ ca guendanagana.

3 Xiñee cayaca guiráʼ nga yaʼ. Zanda guininu cayaca cani pur ni bizaaca dede dxi bisiguii ti ángel Eva, ángel ni zeeda gaca «beenda yooxho ni lá diablu ne binidxabaʼ» (Apocalipsis 12:9; 1 Timoteo 2:13, 14). Binidxabaʼ na cadi jneza diʼ guiráʼ ni rusiidiʼ Jiobá. Casi cani maʼ bichaganáʼ la? rucaa Binidxabaʼ laacaʼ gúʼyacaʼ guendaxheelaʼ casi ti cosa ni zucueeza laacaʼ de gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ ne guiníʼ íquecaʼ nadipaʼ ni. Cumu laabe nga cayuni mandarbe binni guidxilayú la? stale de cani riree lu tele, ni riníʼcabe lu radiu, ni riree lu ca libru ne ca revista ca rucaacani binni guiníʼ ique cadi jneza diʼ cani rusiidiʼ Dios ne maʼ qué riquiiñeʼ cani yanna (2 Corintios 4:3, 4). Peru, pa racaláʼdxinu gánnanu xii nga na Stiidxaʼ Dios naquiiñeʼ guni ti gunaa lu xquendaxheelaʼ la? zadúʼyanu jnézapeʼ nga ca conseju ni zeeda luni.

Ni naquiiñeʼ ganna cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ

4, 5. 1) Xiñee caguixhená Biblia cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ. 2) Xi naquiiñeʼ guni ti gunaa ante guichaganáʼ.

4 Sicaríʼ caguixhená Biblia cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ: ndaaniʼ guidxilayú ra cayuni mandar Binidxabaʼ riʼ la? dede cani maʼ bichaganáʼ ne nuu nayecheʼ «zaca ni nagana» para laacaʼ. Nga runi, neca Dios nga gudixhestí guendaxheelaʼ ca, Biblia cudii conseju ni caguixhená cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ. Sicaríʼ bicaa ti hombre lu Biblia de xi zanda guni ti gunaa ni guti xheelaʼ ne zanda guichaganáʼ sti biaje: «Jma nayeche zabani be pa guiaana be stubi be». Jesús laaca guníʼ galán cadi guichaganáʼ «cani zanda guiaana sin ichaganá». Yanna, pa tuuxa quixhe ique guichaganáʼ la? naquiiñeʼ guichaganáʼ «ti xpinni Señor», tobi ni maʼ bidii laa Dios ne maʼ guyuunisa (1 Corintios 7:28, 36-40; Mateo 19:10-12).

5 Ca gunaa ca jma naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ tu guichaganacaʼ, purtiʼ Romanos 7:2 na: «Qué zanda ichaganá be sti tiru laga nabani ru xheela be, purti nga ni na ley». Peru pa gati xheelabe o chuʼné sti gunaa ne gaca divorciárcabe la? óraca nga «maʼ qué zúnibe ni na ley stiʼ xheelabe» (Romanos 7:3, NM). Zándaca chuʼ tu guiníʼ cayuulaʼdxiʼ tuuxa cásipeʼ guʼyaʼ laabe ne guiníʼ nadxii binni ca, peru cadi pur nga diʼ guininu zabánicabe nayecheʼ pa guichaganácabe. Nga runi, ca gunaa ni caʼruʼ guichaganáʼ naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ: «Ñee racalaʼdxeʼ guibaneniáʼ hombre ca tobi si ne guzuubaʼ stiidxabe la?». Naquiiñeʼ guiníʼ íquecabe nga ante guichaganácabe ne cadi óraruʼ maʼ bichaganácabe.

6. Xi zanda quixhe ique ti gunaa guni, ne xiñee nabé risaca gúnibe ni.

6 Ndaaniʼ stale guidxi, ora guinabaʼ ti hombre tuuxa gunaa para guichaganáʼ laa la? gunaa ca nga naquiiñeʼ guiníʼ pa zachaganáʼ laabe o coʼ. Peru, zándaca nga nga ni jma nagana quixhe ique gunaa ca guni o cadi guni lu guidubi naca xquendanabani. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nabé nagana raca para tuuxa gucueeza laa ora maʼ rapa gana guichaganáʼ. Zacá bisiene ti hombre ni rucaa lu periódicu de laani, nabe: «Ora jma racaláʼdxinu xiixa, casi pa guichagananu o quíbanu xiixa dani ni nabé nasoo la? zándaca guiníʼ íquenu galán zieni laanu ne gucaadiáganu ni racaláʼdxisinu gánnanu». Cásica tuuxa ni riguiʼbaʼ dani, pa qué guiníʼ ique chaahuibe ximodo quíbabe dani ca la? zándaca gueeda gátibe. Nga runi, tuuxa ni qué guiníʼ ique chaahuiʼ tu guichaganáʼ la? zándaca qué zareeni laa jneza.

7. Gunáʼ nga ca conseju ni galán chinándanu ora guidúʼyanu tu zanda guichagananu.

7 Nga runi, ti gunaa la? naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ pa zuzuubaʼ stiidxaʼ hombre ni cayabi laabe pa zachaganabe laa. Raca chupa chonna iza guníʼ ti baʼdudxaapaʼ de India sicaríʼ: «Bixhózenu ne jñaanu jma nánnacaʼ que laanu ne nagana chuʼ tu gusiguii laacaʼ. [...]. Jma nga zanda guchee lu xiixa que laacabe». Nga runi, jma zacané bixhoze ne jñaa ca gunaa ca laacaʼ ne xcaadxi binni. Dxiqué guyuu ti hombre ni bidii conseju xcaadxi binni, ne laabe gúdxibe cani nahuiiniʼ ca gunibiaʼcaʼ bixhoze ne jñaa binni ni racaláʼdxicabe guichaganácabe ca ne gúʼyacabe ximodo laa ne binnilidxi.

Ximodo bisihuinni Jesús bizuubaʼ stiidxaʼ cani guyuu de xaíque

8, 9. 1) Ñee jneza biiyaʼ Jesús guzuubaʼ stiidxaʼ Dios la? 2) Xi zabeendú ca gunaa ca pa guzuubacaʼ diidxaʼ.

8 Nécapeʼ nuu tiru raca nagana para guzúʼbanu stiidxaʼ tuuxa ni naca xaíque la? ti gunaa naquiiñeʼ guʼyaʼ risaca nga guni ni, cásica biʼniʼ Jesús. Neca gupa xidé gucanabe ne dede gútibe para bisihuínnibe ruzuubabe stiidxaʼ Dios la? biéchebe stale pur bíʼnibe ni (Lucas 22:41-44; Hebreos 5:7, 8; 12:3). Nga runi, Jesús nga naguixhe ti ejemplu para ca gunaa ca de modo naquiiñeʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ xaíque sticaʼ. Sicaríʼ na Biblia: «Hombre nga xaíque sti gunaa, ne Dios nga xaíque sti Cristu» (1 Corintios 11:3). Peru cadi guiaandaʼ laanu, hombre ca nga xaíque stiʼ ti gunaa neca caʼruʼ guichaganáʼ.

9 Biblia cusiene naquiiñeʼ guni respetar guiráʼ gunaa, ni maʼ bichaganáʼ ne cani caʼruʼ guichaganáʼ, ca hombre ni zaniruʼ lade ca neza binni ridagulisaa (1 Timoteo 2:12, 13; Hebreos 13:17). Ora ruzuubaʼ ca gunaa ca diidxaʼ la? rácacabe ti ejemplu para ca ángel stiʼ Jiobá (1 Corintios 11:8-10). Ne ca gunaa ni maʼ huaniisi ni maʼ bichaganáʼ la? zanda gudiicaʼ conseju ne gacanecaʼ ne ejemplu sticaʼ ca gunaa ni jma nahuiiniʼ para «uzuuba ca stiidxa xheela caʼ» (Tito 2:3-5).

10. Ximodo gudixhe Jesús ti ejemplu para guzuubaʼ binni diidxaʼ.

10 Jesús gunna dxichi pabiáʼ nga risaca guzuubaʼ binni diidxaʼ. Ngue runi gúdxibe apóstol Pedru quixe impuestu stiʼ guirópacabe ra nuu ca hombre ni runi cobrar que, ne dede bidiibe bueltu laa para quixe ni. Gupa dxi la? bicaa Pedru ca diidxaʼ riʼ: «Lauzuuba stiidxa irá cani runi mandar ndaani guidxilayú, purti nga ni racalaʼdxi Señor» (1 Pedro 2:13; Mateo 17:24-27). Sicaríʼ cuzeeteʼ Biblia ra jma bihuinni pabiáʼ bizuubaʼ Jesús diidxaʼ: «Bisaana be [de gácabe casi] Dios que para beda gaca be casi ti mozo ra gule be ndaani guidxilayú. Ne ra ma naca be binni guidxilayú, bidii be lugar uca be biaʼ ri tiʼ, ne bizuuba be diidxa dede uná be guti be» (Filipenses 2:5-8).

11. Xiñee gudxi Pedru ca gunaa ca guzuubacaʼ stiidxaʼ xheelacaʼ neca cadi naca xheelacaʼ xpinni Dios.

11 Sicaríʼ bicaa Pedru de ximodo naquiiñeʼ guzuubaʼ ca xpinni Cristu diidxaʼ, dede ne stiidxaʼ ca binni malu ni runi mandar ne ruquiichinacaʼ binni, nabe: «Para nga uníʼ né be laatu, purti laca ucaná Cristu pur laatu.Yanna laguni casi biʼni Cristu» (1 Pedro 2:21). Biluxe bizeeteʼ si Pedru guiráʼ guendananá ni biʼniʼ huantar Jesús ne modo bizuubaʼ diidxaʼ la? sicaríʼ gúdxibe ca gunaa ni cadi naca xheelacaʼ xpinni Dios: «Hermana caʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu, purti pa nuu de laaca qué runi cre stiidxa Cristu la? zándaca iguudxi ra guʼya runi xheela jneza ne runi respetar laa. Ne zacá cadi naquiiñe iníʼ pe tu para ucuudxi tu laacaʼ» (1 Pedro 3:1, 2).

12. Xi guleendú Jesús pur bizuubaʼ diidxaʼ.

12 Zándaca nuu tu riníʼ ique nahuati tuuxa pa qué gucaalú ora gúnicabe burla o cuʼdícabe laa. Peru Jesús qué niníʼ ique diʼ zacá. Sicaríʼ guníʼ Pedru de laabe: «Ora uluu dí cabe laabe, qué niguu dí be laacaʼ. Ne ora ucaná be, qué ñabi be laaca gapa gá si ca laacaʼ» (1 Pedro 2:23). Guyuu caadxi binni ni gupa fe Jesús ora biiyacaʼ laabe cayacanabe. Nga nga biʼniʼ gubaanaʼ ni gucuá gaxha de laabe dxi cabe lu yaga que ne zaqueca biʼniʼ ti xaíque stiʼ caadxi soldadu ni biiyaʼ modo gútibe (Mateo 27:38-44, 54; Marcos 15:39; Lucas 23:39-43). Zacaca nga na Pedru zuni caadxi hombre, dede ne cani runiná xheelaʼ, zácacabe xpinni Cristu ora gúʼyacabe ruzuubaʼ xheelacabe diidxaʼ. Ne dede yanna huadúʼyanu huayácani zacá.

Ximodo zanda gacanécabe guchaa xheelacabe

13, 14. Xi huabeendú ca gunaa ca pur ruzuubacaʼ stiidxaʼ xheelacaʼ ni cadi Testigu.

13 Caadxi gunaa ni binibiáʼ Stiidxaʼ Dios despué de bichaganáʼ la? maʼ biiyacaʼ zanda guchaa xheelacaʼ ni cadi Testigu pa gaca xpiaʼcaʼ galán. Sicaríʼ guníʼ ti hombre de xheelaʼ lu ti guendaridagulisaa de chonna gubidxa: «Guizáʼ biʼneʼ guendahuati. Guizáʼ feu modo biʼneʼ, peru qué ñuu ora nusaanabe de ñápabe respetu naa. Ne nin qué nucaabe naa ñuneʼ cré cani runi crebe. Ora tiica si bisihuínnibe nadxiibe naa. Ora chebe ca guendaridagulisaa roʼ ca la? rusaanabe guendaró gahuaʼ ne rusiácabe ra yoo para chebe. Modo bíʼnibe qué nga bicaa naa guundaʼ Biblia. Ne yanna maʼ nacaʼ ti Testigu». Laabe nga tobi de ca hombre ni maʼ biguudxi ra biiyaʼ runi xheelaʼ jneza ne runi respetar.

14 Pedru guníʼ jma nga zacané gunaa ca xheelaʼ pur cani guni que pur cani guiníʼ. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ ti gunaa ni gudixhe ique cheʼ ca guendaridagulisaa ni rapa ca Testigu pur ni biziidiʼ lu Biblia. Ti gueelaʼ bicaa ridxi xheelabe laabe: «¡Agnes, pa lii guireeluʼ ra puertaʼ ca la? cadi guiníʼ íqueluʼ guibiguétaluʼ!». Qué nireedibe ra puertaʼ ni gudxi hombre que laabe, peru bireebe neza ra nuu sti puertaʼ stiʼ yoo que. Sti dxi la? gucalaʼdxiʼ xheelabe nuchibi laabe, na rabi laabe: «Maʼ qué guinnediáʼ raríʼ ora guibiguétaluʼ». Ne zaqué biʼniʼ hombre que, chonna gubidxa qué ñanna xheelabe paraa guyuube. Ora bibiguetaʼ xheelabe que sicarupeʼ modo gúdxibe laa: «Ñee candaanuʼ la? xheelaʼ». Agnes qué liica nusaana de ñuni ni na Jiobá. Gupa dxi maʼ guná xheelabe guʼndanécabe laa Biblia, bidii laa Dios ne guca binnigola ni rapa guiráʼ stiʼ ca binni ridagulisaa.

15. Ximodo na Pedru naquiiñeʼ gaca ca gunaa ca ne xheelacaʼ.

15 Ca gunaa ni bizéʼtenu ca bisihuínnicabe ca guenda ni na apóstol Pedru naquiiñeʼ gápacabe, ne beeda gácacani casi ti adorno para laacabe. Lugar de jma nicá íquecabe ñuni chaahuicabe guicha íquecabe ne modo ñácucabe lari la? bíʼnicabe ni gudxi Pedru ca gunaa guni: «Laucaa ique gaca tu nachaʼhui ne binni, ne gaca tu nadóʼ, purti nga nga enda sicarú ni risaca nezalú Dios». Zacá nga runi ti gunaa ni naca xpinni Cristu, rapa stale respetu xheelaʼ ne rusihuínnini pur modo riníʼ, pur sicarú modo laa, qué rucaalú ne qué runi mandar xheelaʼ (1 Pedro 3:3, 4).

Gunaa ni naca ejemplu

16. Xiñee nabé galán ejemplu bisaana Sara para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ.

16 Sicaríʼ bicaa apóstol Pedru: «Zacá nga bizuchaahui ca gunaa ni uyuu chiqué, cani uzá gaxha de Dios. Bini cre ca Dios de idubi ladxidóʼ caʼ, ne bizuuba ca stiidxa xheela caʼ» (1 Pedro 3:5). Ca gunaa riʼ gúnnacaʼ zabaninecaʼ binnilídxicaʼ nayecheʼ ne zacaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe pa chinándacaʼ ca conseju stiʼ Jiobá. Pedru bizeeteʼ de Sara, ti gunaa sicarú, ni guca xheelaʼ Abrahán, ne bizeetebe «bizuuba stiidxa [xheelaʼ] dede gudxi laa[be] señor stiʼ». Abrahán bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ora gudxi laabe chebe sti guidxi zitu. Sara bizuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ guiráʼ ora, neca gúpabe xidé bisaanabe stale cosa ni galán xquídxibe ne neca zándaca guizaacabe xiixa neza ra chécabe que (Génesis 12:1, 10-13). Nga runi Pedru na Sara nga ti ejemplu ne bisisácabe laa pur guca ti gunaa nadxibalú, nabe: «Zaca tu casi Sara, pa guni tu jneza, ne qué idxibi tu» (1 Pedro 3:6).

17. Xiñee zándaca guníʼ ique Pedru naca Abigail ti ejemplu sicarú para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ ne zinanda Cristu.

17 Abigail nga ti gunaa ni biʼniʼ cré Dios ne guca nadxibalú, zándaca laaca ne laabe nga guníʼ Pedru nuube lade ca gunaa ni nácacaʼ ti ejemplu. Laabe nabé guníʼ íquebe jneza. Peru Nabal xheelabe guca naduxhuʼ ne biʼniʼ guendaquéiquiiñeʼ, ngue runi ora gunabaʼ David laabe nudiinabe laa ne ca xpinni la? qué ninádibe. Cumu zaqué bíʼnibe la? gucalaʼdxiʼ David nunduuxeʼ laabe ne guiráʼ binnilídxibe. Peru Abigail nagueendaca biyubi xi guni ti cadi guizaaca Nabal ni guníʼ David que, gucuaabe chupa chonna burru biguaʼbe laacaʼ guendaró ne yeguidxaagalube David ne ca xpinni. Casi biiyabe David biétebe deche maniʼ stibe, bizuxíbibe xañee ne bicuudxibe laa ti cadi ñuni xiixa cosa malu sin ñaxha ique. Dede bicaabe David guiníʼ ca diidxaʼ riʼ: «¡Guisaca Jiobá, Dios stiʼ Israel, purtiʼ biseendaʼ lii yannadxí para guidxaagaluluʼ naa! Ne guisácaluʼ purtiʼ nuu xpiaaniluʼ» (1 Samuel 25:2-33).

18. Tu ejemplu stiʼ naquiiñeʼ chinanda ti gunaa ora sti hombre ni cadi xheelaʼ gacalaʼdxiʼ xiixa ne laa, ne xiñee.

18 Sti ejemplu para ca gunaa ni nahuiiniʼ ni maʼ bichaganáʼ ca nga sulamita, purtiʼ qué liica nucheenebe ti hombre huiiniʼ rapa dendxuʼ ni yenabaʼ nabe. Neca birá si ni biʼniʼ ti hombre ricu ni naca xaíque stiʼ ti guidxi para nichaganáʼ laabe la? qué liica nusaanabe de ñánnaxhiibe pastor huiiniʼ que. Laapebe guniʼbe: «Guluu naa ndaaniʼ ladxidoʼloʼ casi ti sellu, casi ti sellu lu naluʼ; purtiʼ nadipaʼ guendarannaxhii ca casi guendaguti [...]. Guiráʼ nisa ca qué zanda diʼ gusuíʼ guendarannaxhii ca, ne qué zanda chiné ca guiiguʼ ca ni» (El Cantar de los Cantares 8:6, 7). Guiráʼ gunaa ni maʼ bidii stiidxaʼ guichaganáʼ tuuxa la? laaca naquiiñeʼ gaca casi sulamita ca, cadi gucheené xheelaʼ ne gapa stale respetu laabe.

Sti conseju ni cudii Dios

19, 20. 1) Xiñee naquiiñeʼ guzuubaʼ gunaa stiidxaʼ xheelaʼ. 2) Tu ejemplu stiʼ nga galán chinanda ca gunaa ca para guzuubacaʼ diidxaʼ.

19 Para guilúxenu la? chiguidúʼyanu xcaadxi versículo ra zeeda textu ni cusiene tema riʼ, nani: «Ca gunaa ni ma bichaganáʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu casi ruzuuba tu stiidxa Señor» (Efesios 5:22). Yanna, xiñee naquiiñeʼ guzuubaʼ gunaa stiidxaʼ xheelaʼ yaʼ. Sicaríʼ cacabi sti versículo ca ni: «Purti xheela tu nga xaíque stitu, casi naca Cristu xaíque sti ca xpinni». Ne últimu la? ndiʼ nga sti conseju para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ: «Cásica ruzuuba ca xpinni be [Cristu] stiidxa be la? zacaca naquiiñe uzuuba tu stiidxa xheela tu de intiica» (Efesios 5:23, 24, 33).

20 Para ganda chinanda ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ ca conseju ca la? naquiiñeʼ gúʼyacaʼ xi ejemplu naguixhe ca xpinni Cristu ni bibí ne espíritu santu ne chinándacaʼ modo rúnicabe. Guidúʼndanu 2 Corintios 11:23-28 ti gánnanu xi guiráʼ guendananá gudiʼdiʼ apóstol Pablu, tobi de cani bibí ca, ti cadi nucheené Jesucristu, Xaíque stiʼ. Cásica Pablu ne guiráʼ ca xpinni Cristu, dede ne ca gunaa, naquiiñeʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ Cristu casi xaíque sticaʼ. Ne ca gunaa ca rusihuínnicaʼ ruzuubacaʼ stiidxaʼ Cristu ora runi respetarcaʼ xheelacaʼ casi xaíque sticaʼ.

21. Xi zanda gacané ca gunaa ca para guzuubacaʼ stiidxaʼ xheelacaʼ.

21 Zándaca nuu stale gunaa ni qué riuulaʼdxiʼ guzuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ, peru gunaa ni nuu xpiaaniʼ la? zanna xiñee risaca nga guzuubaʼ diidxaʼ. Cásixa pa xheelaʼ gunaa ca cadi xpinni Cristu laa ne ruzuubabe stiidxaʼ lu guiráʼ cosa sin gucheenebe ca ley o ca conseju stiʼ Dios la? zándaca gulabe laa (1 Corintios 7:13, 16). Peru cadi nga si nga ni zabeendú ti gunaa nuu xpiaaniʼ, sínuque laaca ziéchebe purtiʼ nánnabe riuulaʼdxiʼ Jiobá ni gúnibe ne zaguu ndaayaʼ laabe pur zinándabe ejemplu stiʼ Jesús.

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Xiñee raca nagana para ti gunaa gapa respetu xheelaʼ.

• Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ ti gunaa ante gudii stiidxaʼ pa zachaganáʼ.

• Xi ejemplu naguixhe Jesús para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ, ne xi zabeendúcabe pa gúnicabe casi bíʼnibe.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]

Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ ti gunaa ante gudii stiidxaʼ pa zachaganáʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]

Xi zanda guiziidiʼ ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ de ni biʼniʼ ca gunaa ni zeeda lu Biblia, casi Abigail

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir