Ca binni ridagulisaa racanecaʼ laanu guzuhuaʼnu dxiichiʼ lu Stiidxaʼ Dios
«Ca dxi ru que ma iruti nuchiiña ca xpinni Cristu [...]. Ne jma rusi bizuhuaa chaahui ca lu stiidxa Dios.» (HECHOS 9:31.)
1. Xi zanda guinabadiidxanu de «ca binni ridagulisaa stiʼ Dios».
LU PENTECOSTÉS stiʼ iza 33 que, bihuinni maʼ gulí Jiobá ti grupu ni naca discípulo stiʼ Cristu para gueeda gácacaʼ ti guidxi nacubi para Jiobá, «cani dxandí xpinni[be]» laacaʼ (Gálatas 6:16). Cani bibí ne espíritu ca laaca beeda gácacaʼ «xpinni Dios», o ca binni ridagulisaa stiʼ Dios (1 Corintios 11:22). Xi naquiiñeʼ gúnicabe dxi maʼ beeda gácacabe neza binni ridagulisaa stiʼ Dios yaʼ. Ximodo gata chaahuiʼ dxiiñaʼ gúnicabe yaʼ. Ximodo gúnicabe dxiiñaʼ neca gadxé gadxé ra cuézacabe yaʼ. Ne ximodo zacané ni bíʼnicabe ca laanu para chuʼnu nayecheʼ.
2, 3. Ximodo bisihuinni Jesús zata chaahuiʼ ni guni ca binni ridagulisaa.
2 Casi bidúʼyanu lu tema ni gudiʼdiʼ que, maca guníʼ Jesús ximodo zuzulú zaca ca discípulo ni bibí que ti neza binni ridagulisaa, ne guniʼbe ni ora gúdxibe Pedru ca diidxaʼ riʼ: «Lu guie ca [Jesucristu] chi ucué ti yuʼduʼ, ne yuʼdu ca nga, ca xpinneʼ [o, «ca binni ridagulisaa», NM]. Ne gasti qué zanda uxhá ni, gueeda ni gueeda, neca enda guti» (Mateo 16:18). Ne laga nuuruʼ Jesús lade ca apóstol que la? gúdxibe laacaʼ ximodo gata chaahuiʼ xhiiñaʼ ca binni ni chiguidagulisaa que ne ximodo gúnicaʼ ni.
3 Lu cani guníʼ Jesús ne lu cani biʼniʼ bisihuinni ziuu tu guʼyaʼ modo gaca dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa, cani guʼyaʼ gaca ca dxiiñaʼ ca «napa xidé gaca casi jmozo» stícabe. Sicaríʼ guniʼbe: «Laatu nanna tu ximodo runi cani runi mandar ndaani guidxilayú, runi stica irá binni ni runi mandar caʼ. Ne cani risaca lade cabe la? laca racalaʼdxi ca guni mandar caʼ. Peru laatu, cadi guni tu zacá lade tu, sínuque tu gacalaʼdxi isaca jma la? napa xidé gaca casi jmozo ca xcaadxi. Ne zaqueca guni tutiica gacalaʼdxi sa niru» (Marcos 10:42-44). Nga cusihuinni qué ziuu diʼ cada tobi de ca binni ridagulisaa stiʼ Dios gadxé gadxé ladu, sínuque zacanésaacaʼ ne zata chaahuiʼ dxiiñaʼ ni gúnicaʼ.
4, 5. Xi cusihuinni zaquiiñeʼ ca binni ridagulisaa chuʼ tu gusiidiʼ laacaʼ de Jiobá.
4 Jesús, ni zeeda gaca Xaíque stiʼ ca binni ridagulisaa stiʼ Dios, guníʼ xi dxiiñapeʼ chiguni ca apóstol ne xcaadxi de ca discípulo que lade ca binni ridagulisaa. Xi laacani yaʼ. Tobi de laacani nga gusiidicabe ca binni ridagulisaa de Jiobá, dxiiñaʼ riʼ nabé risaca ni. Guietenaláʼdxinu, dxi maʼ biasa Jesucristu lade gueʼtuʼ la? gúdxibe Pedru nezalú xcaadxi apóstol: «Simón, xiiñi Jonás, nadxiiu naa [la?]». Óraque bicabi Pedru laabe: «Nadxiee lii, Señor, lii nannu nadxiee lii». De racá gudxi Jesús laabe chonna biaje: «Gupa ca dendxu huiini stinneʼ [...]. Gupa ca dendxu stinneʼ [...]. [...] Gupa ca dendxu stinneʼ» (Juan 21:15-17). ¡Guizáʼ risaca dxiiñaʼ gucuaabe ca!
5 Lu cani guníʼ Jesús ca nga bichaagabe ca binni ridagulisaa que casi dendxuʼ ni nuu ndaaniʼ ti currá. Ca binni nachaʼhuiʼ riʼ, cásica gunaa ne hombre ne zaqueca cani nahuiiniʼ la? zaquiiñecabe chuʼ tu gusiidiʼ laacabe de Jiobá ne tu gapa laacabe galán. Ne cumu biʼniʼ mandar Jesús ca xpinni gusiidicaʼ xcaadxi binni ne gacanecaʼ laacabe gácacabe discípulo stiʼ la? naquiiñeʼ gacanécabe cani nacubi ca gánnacaʼ ximodo gúnicaʼ dxiiñaʼ ni zeeda de Dios (Mateo 28:19, 20).
6. Xi chupa cosa cayeeteʼ guca lade ca binni ridagulisaa.
6 Dxi maʼ nuu neza binni ridagulisaa que la? gatigá ridaaguʼ guirácabe para guiziidicabe ne para uguusaacabe gana laacabe. Sicaríʼ cá lu Stiidxaʼ Dios bíʼnicabe: «Ne irá cabe yenanda cabe ni bisiidi ca apóstol, ne uyuu cabe tobi si, tobi si uníʼ né cabe Dios, ne tobi si gudó cabe pan» (Hechos 2:42, 46, 47). Sti cosa ni rihuinni lu textu ca nga gulícabe caadxi hombre ni cayuni casi na Stiidxaʼ Dios para gúnicaʼ tuudxi dxiiñaʼ. Cadi gulídicabe ca hombre ca purtiʼ binni guzá scuela laacaʼ o purtiʼ guizáʼ nánnacaʼ gúnicaʼ xiixa. Coʼ, sínuque purtiʼ «dxá ladxidoʼcaʼ de Espíritu Santu ne riénecaʼ». Tobi de laacabe nga Esteban, «hombre ni nabé runi cre ne dxá ladxidóʼ de Espíritu Santu». Cumu guta chaahuiʼ modo biʼniʼ ca neza binni ridagulisaa dxiiñaʼ la? «jma rusi [bi]reeche stiidxa Cristu, ne [bi]dale cani runi cre ndaani guidxi Jerusalén» (Hechos 6:1-7).
Ca hombre ni biquiiñeʼ Dios
7, 8. 1) Xi dxiiñaʼ biʼniʼ ca apóstol ne ca binnigola ni guyuu Jerusalén lade ca binni ridagulisaa. 2) Xi guleendú ca binni ridagulisaa ora bíʼndacaʼ carta ra cá xi naquiiñeʼ gúnicaʼ.
7 Casi maʼ bidúʼyanu que, ca apóstol que nga bíʼyacaʼ modo guca dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa primé que, peru laaca guyuuruʼ xcaadxi hombre ni gucané. Lu libru stiʼ Hechos na ti biaje bibiguetaʼ Pablu ne ca xcompañeru ndaaniʼ Antioquía ni guyuu Siria. Lu capítulo 14, versículo 27, na: «Ora yendá cabe guridxi cabe irá ca xpinni Cristu para byuíʼ né cabe laaca irá ni biʼni Dios ra yeguni cabe xhiiñaʼ». Biaʼsi dxi nuucabe raqué nga gunabadiidxaʼ ca binni ridagulisaa que laacabe pa naquiiñeʼ gaca circuncidar cani cadi judíu ni maʼ runi cré. Para gánnacabe xi naquiiñeʼ gaca la? biseendacabe Pablu ne Bernabé ra nuu ca apóstol ne ca binnigola, grupu ni zaniruʼ lade ca xpinni Cristu ni guyuu ndaaniʼ guidxi Jerusalén dxiqué (Hechos 15:1-3).
8 Santiagu, biʼchiʼ Jesús, ni cadi apóstol que nga binnigola ni bizulú guníʼ ora «gupa ca apóstol ne ca hermanu gola ti junta para guʼya ca pa dxandí naquiiñe gaca circuncidar cani cadi judíu» (Hechos 15:6). Ne espíritu santu nga gucané laacabe para biiyacabe xiná Stiidxaʼ Dios naquiiñeʼ gaca, biluxesicabe que biseendacabe ti carta ra nuu ca neza binni ridagulisaa (Hechos 15:22-32). Ora gunna xcaadxi xpinni Cristu que xi naquiiñeʼ gúnicaʼ la? bíʼnicaʼ ni zaquepeʼ. Xi guleendúcabe pur ngue yaʼ. Guyuucabe nayecheʼ ne biguidxi fe stícabe. Sicaríʼ caníʼ Biblia de laacabe: «Zacá jma bizuhuaa chaahui ca xpinni Cristu, ne ze dxi jma zidale caʼ» (Hechos 16:5).
9. Xi dxiiñaʼ zanda guni ca hombre ni nanna guni xhiiñaʼ Jiobá jneza.
9 Yanna, ximodo chigaca dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa despué yaʼ. Para gánnanu la? chiguidúʼyanu ximodo gúcani lu ti isla ni láʼ Creta. Neca rieeteʼ malu ca binni de guidxi ca la? guyuu de laacaʼ bichaa modo laa ne gúcacaʼ xpinni Cristu (Tito 1:10-12; 2:2, 3). Ca xpinni Cristu de Creta que gadxé gadxé guidxi gulézacabe ne guizáʼ zitu guyuucabe de grupu ni zaniruʼ lade ca xpinni Cristu ni guyuu Jerusalén que. Peru cadi pur ngue guininu qué ñuu guirutiʼ tu ñacané laacabe, sínuque gúcani cásica raca xcaadxi lugar. Lade cada neza binni ridagulisaa que guyuu hombre ni nanna guni xhiiñaʼ Jiobá jneza para guicaa sti dxiiñaʼ. Ca hombre ca nga beeda gácacaʼ binnigola ni zanda «acané xcaadxi ra usiidi [...], ne laca para ganda useegu ruaa cani rucaa lú» (Tito 1:5-9; 1 Timoteo 3:1-7). Xcaadxi hombre ni biʼniʼ casi na Biblia naquiiñeʼ guni ca hombre ni gapa ca xpinni Dios la? gúcacaʼ diácono o, siervu ministerial lade ca binni ridagulisaa (1 Timoteo 3:8-10, 12, 13).
10. Casi na Mateo 18:15-17, ximodo naquiiñeʼ gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana ni gapa ca binni ridagulisaa.
10 Jesús maca bisihuinni ziuu tu gacané ca binni ridagulisaa ora guníʼ cani cá lu Mateo 18:15-17. Racá cayeeteʼ zándaca chuʼdinde ti xpinni Dios ne sti biʼchiʼ pur xiixa ni gúcacaʼ. Binni ni gucaná ca naquiiñeʼ gábibe bíʼchibe xi biʼniʼ, peru laasibe ne laa. Pa laa qué naʼ gucaadiaga laabe la? zanda gábibe chupa o chonna binni ni nanna de ni bizaacacabe ca para gacané bíʼchibe ca guiene. Peru, pa nin ne nga gastiʼ ganda gaca yaʼ. Sicaríʼ na Jesús gúnicaʼ: «Ne pa qué na be chuʼ be razón la? gudxi ni irá ca hermanu [o, «ca binni ridagulisaa», NM]. Ne pa nin zaqué qué na be icaa be stiidxa tu la? óraque ma cadi gapa tu laabe casi hermanu sínuque casi tobi ni qué runi cre Dios o casi cani ruquixe impuestu». Dxi guníʼ Jesús ca diidxaʼ ca la? deruʼ ca judíu que nga nácacaʼ binni ridagulisaa stiʼ Dios, nga runi primé laacabe ngue gudxi Jesús ni.a Peru, despué maʼ ne para guiráʼ ca binni ridagulisaa stiʼ Cristu nga cani bisiénebe ca. Nga nga sti razón ni culuíʼ laanu ziuu tu gacané ca binni ridagulisaa para chuʼ cada tobi de laacaʼ naguidxi lu Stiidxaʼ Dios ne para guiziidicaʼ.
11. Xi runi ca binnigola ora chuʼ xiixa guendanagana lade ca binni ridagulisaa.
11 Ca binnigola ni rapa stiʼ ca binni ridagulisaa nga cani ruuyaʼ gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana o cani ruuyaʼ ora guchee tuuxa, lugar de guʼyaʼ guiráʼ ca binni ridagulisaa ni. Ne jneza nga purtiʼ zacá cá ni lu Tito 1:9. Dxandíʼ binni gulené donda laacabe, cásica guca Tito ni biseendaʼ Pablu para guiluxe quixhe chaahuiʼ guiráʼ ni cadi cayaca jneza lade ca binni ridagulisaa dxiqué (Tito 1:4, 5). Yanna riʼ, cani ribícabe para gaca binnigola nga cani maʼ napa ti tiempu de culuiʼcaʼ dxandíʼ fe sticaʼ ne cayúnicaʼ ni na Jiobá. Nga runi, de guidubi ladxidóʼ ca binni ridagulisaa zanda guicaacaʼ ni gusiidicabe laacaʼ.
12. Xi naquiiñeʼ guni ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa.
12 Sicaríʼ gudxi Pablu ca binnigola ni guyuu lade ca binni ridagulisaa de Éfeso: «Lagapa laca laatu ne lagapa ca xpinni Cristu [o, «ca binni ridagulisaa», NM] ni bisaana Espíritu Santu laatu gapa tu, casi rapa pastor dendxu stiʼ. Xpinni be laacaʼ purti bixhii be rini stibe pur laacaʼ» (Hechos 20:28). Zacaca nga raca yanna, ca binnigola ca nuucaʼ «para gápacaʼ ca xpinni Dios». Ne naquiiñeʼ gúnicabe ni ne guendarannaxhii, cadi gacaláʼdxicabe gácacabe casi xpixuaanacaʼ (1 Pedro 5:2, 3). Naquiiñeʼ gúnicabe stipa para gacanécabe ca binni ridagulisaa chuʼcaʼ naguidxi lu Stiidxaʼ Dios ne uguucabe gana laacaʼ.
Qué chuʼ dxi guixélenu de ca binni ridagulisaa
13. Xi zándaca guizaaca lade ca binni ridagulisaa, ne xiñee.
13 Guiráʼ ca binni ridagulisaa laaca binni gulené donda laacabe, dede ne ca binnigola. Nuu biaje riuu xiixa bichenda huiiniʼ ládecabe o xiixa guendanagana, cásica bizaaca ni lu primé siglu dxi nuuruʼ ca apóstol que (Filipenses 4:2, 3). Zándaca ti binnigola, ti bíʼchinu o ti bizáʼnanu guiníʼ xiixa ni qué chuuláʼdxinu, o para laanu cadi jneza ni o cusiguii. O zándaca para laanu cayúnibe xiixa ni na Biblia cadi jneza ne neca nanna ca binnigola ni cadi cayúnicaʼ gastiʼ para gulídxecaʼ laabe. Peru dxandíʼ zándaca maʼ biiyacabe ni o maʼ cayuuyacabe gaca chaahuini casi na Stiidxaʼ Dios, ne nuu xiixa ni qué gánnanu. Ne pa dxandíʼ cucheenebe ni na Biblia la? guiníʼ íquenu ni bizaaca guidxi Corinto. Lade ca binni ridagulisaa que cudiicabe lugar cayaca ti cosa ni nabé malu, peru cumu Jiobá cayapa laacabe la? biʼniʼ chaahuibe ni jneza (1 Corintios 5:1, 5, 9-11). Nga runi galán guiníʼ íquenu ndiʼ: «Xi ñuneʼ pa ñuaa dxi guca nga ndaaniʼ guidxi Corinto yaʼ».
14, 15. Xiñee maʼ qué niná caadxi discípulo ninanda Jesús, ne xi rusiidiʼ nga laanu.
14 Guidúʼyanu stiʼ ejemplu ni zándaca guizaaca lade ca binni ridagulisaa. Zándaca gaca nagana para tuuxa guiene o chinanda xiixa ni cusiidiʼ Biblia. Ne zándaca maʼ biyúbibe ni lu Biblia ne lu ca libru o revista ni rudii xquidxi Dios ne dede maʼ gunabadiidxabe ca binnigola o xcaadxi de ca binni ridagulisaa ni nanna de Stiidxaʼ Dios. Peru nin ne bíʼnibe guiráʼ nga qué ganda guiénebe ni ne qué nabe chinándabe ni. Xi zanda gúnibe óraca yaʼ. Zacagá nga ni bizaaca ti iza ante gati Jesús, ora guníʼ laa «nga pan ni rudii enda nabani» ne pa racalaʼdxiʼ tuuxa guibani sin qué chuʼ dxi gati la? napa xidé «go [...] cuerpu sti Hombre Biseenda Dios ne [...] gue [...] rini» stibe. Cani guniʼbe ca bichiichini caadxi de ca discípulo stibe, ne lugar de nuyúbicaʼ nusiénebe ni laacaʼ o ñápacaʼ fe zacané Jiobá laacaʼ guiénecaʼ ni despué la? laga «ma qué ninanda ru ca laabe» (Juan 6:35, 41-66). Yanna guiníʼ íquenu: «Xi ñuneʼ pa ñuaa raqué yaʼ».
15 Yanna riʼ la? nuu caadxi ni maʼ bixeleʼ de ca binni ridagulisaa, zándaca guiniʼcaʼ bíʼnicaʼ ni purtiʼ nuu tu bininá laacaʼ, purtiʼ qué ganda gaca xiixa jneza o qué ganda chinándacaʼ xiixa ni cusiidiʼ Biblia. Ruzulúcabe zanda guni adorárcabe Dios laasicabe. Peru, ñee jneza nga gúninu zacá la? Neca dxandíʼ nga cada tobi de ca xpinni Cristu naquiiñeʼ guidxiña Dios la? rihuinni dxíchica riquiiñeʼ Jiobá ca binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú, cásica bíʼnibe ni dxi guyuu ca apóstol que. Jiobá biquiiñeʼ ne guluu ndaayaʼ ca binni ridagulisaa ni guyuu lu primé siglu que ne laaca guluube binnigola ládecaʼ ne siervu ministerial para gacané laacaʼ. Ngaca nga cayaca yanna.
16. Xi naquiiñeʼ guiníʼ ique cani racalaʼdxiʼ guixeleʼ de ca binni ridagulisaa.
16 Pa tuuxa xpinni Cristu na zanda guixeleʼ de ca binni ridagulisaa ne chuʼ galán ne Dios la? cusihuinni qué naʼ chinanda modo gudixhe Dios chuʼ ca xpinni, ne zacá nga cudxiideche guiráʼ ca binni ridagulisaa. Zándaca guni adorarbe Dios laasibe o guzaʼbe ti grupu huiiniʼ stibe sti ladu, peru maʼ qué ziuu diʼ binnigola nin siervu ministerial ládecabe casi na Dios naquiiñeʼ gácani. Naquiiñeʼ guidúʼyanu cani guníʼ Pablu, laa bizeeteʼ caquiiñeʼ «uzuhuaa dxiichi [ca xpinni Cristu] lu ni runi cre» ora bicaa ti carta ra nuu ca de Colosas ne biʼniʼ mandar laaca guiuundaʼ ni lu ca de Laodicea. Cani gucané ni cá lu carta que nga cani nuu lade ca binni ridagulisaa, peru cani maʼ bixeleʼ de laacabe que la? coʼ (Colosenses 2:6, 7; 4:16).
Rusiidicabe ne rápacabe Stiidxaʼ Dios
17. Xi caníʼ 1 Timoteo 3:15 de ca binni ridagulisaa.
17 Lu primé carta ni bicaa Pablu ra nuu Timoteu, ti binnigola ni guyuu lade ca binni ridagulisaa dxiqué la? bicaabe xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu para gaca binnigola ne siervu ministerial. De raqué guniʼbe de ca binni ridagulisaa stiʼ Dios sicaríʼ: «Laacabe cayapa cabe stiidxa be ndaani guidxilayú riʼ, ne cucueeza cabe cani rucaa lú ni» (1 Timoteo 3:15). Lu primé siglu que bihuinni guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí que nga cani cayapa Stiidxaʼ Dios ne laacabe nga cani guníʼ Pablu. Ne bihuinni dxíchica lade ca binni ridagulisaa nga jma biziidiʼ cada tobi de ca xpinni Cristu. Ra nuusicabe nga bisiidicabe ni dxandíʼ, nga runi laacabe nga gucanécabe para bizuhuaa ca xpinni Cristu naguidxi lu Stiidxaʼ Dios.
18. Xiñee nabé riquiiñeʼ chuunu ca guendaridagulisaa ca.
18 Yanna riʼ laaca zacaca ni. Ca binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú nga zeeda gaca lidxi Dios, cani «cayapa [...] stiidxa be ndaani guidxilayú riʼ, ne cucueeza [...] cani rucaa lú ni». Riquiiñepeʼ nga chuunu ca guendaridagulisaa ca sin guiáʼdxanu ne guicábinu lúcani ora guinabadiidxacabe, purtiʼ zacá nga ziuʼnu jma gaxha de Dios ne ziuʼnu listu para gúninu ni nabe. Ora bicaa Pablu ti carta ra nuu ca de Corinto la? gúdxibe laacaʼ guiniʼcaʼ modo ganda guiene binni ora gusiidicaʼ lu ca guendaridagulisaa ne guiziidiʼ tutiica cheʼ raqué (1 Corintios 14:12, 17-19). Pa laanu guiénenu caquiiñeʼ Dios ca binni ridagulisaa ra riuunu ne caguube ndaayaʼ laacaʼ la? zacané nga laanu iguidxi fe stinu.
19. Xiñee runi sentirluʼ casi ora nuzaabiluʼ xiixa ca binni ni ridagulisaaneluʼ.
19 Nga runi, pa racaláʼdxinu guzuhuaʼnu dxiichiʼ lu stiidxaʼ Dios la? cadi liica guixélenu de ca binni ridagulisaa, purtiʼ dede dxiqué laacabe nga cayápacabe para cadi chuʼ tu gusiidiʼ gadxé de ni na Biblia, ne laacabe nga riquiiñeʼ Dios para gucheechecabe ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu lu guidubi naca Guidxilayú. Rihuinni dxíchica nabé risaca dxiiñaʼ ni cayuni ca binni ridagulisaa ca para gaca ni maʼ gudixhe ique Dios guní (Efesios 3:9, 10).
[Cani cá ñee yaza]
a Albert Barnes, ti hombre ni nabé biindaʼ Biblia na zándaca ora guníʼ Jesús ca diidxaʼ «gudxi ni irá ca hermanu» la? caniʼbe de «ca binni ni napa derechu para guni juzgar ora rizaaca xiixa zacá, nga nga cani riníʼ pur ca binni ridagulisaa. Ndaaniʼ ti yoo ra rusiidiʼ ca judíu que maca nuu caadxi binnigola ni runi juzgar, ne nezalúcabe nga rié cani napa xiixa guendanagana».
Ñee rietenaláʼdxinu la?
• Xiñee cadi guendaridxagayaa diʼ nga iquiiñeʼ Dios binni ridagulisaa lu Guidxilayú riʼ.
• Neca gulené ca binnigola donda, xi rúnicabe pur ca binni ridagulisaa.
• Ximodo racané ca binni ridagulisaa laanu guzuhuaʼnu dxiichiʼ lu Stiidxaʼ Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 14]
Ca apóstol ne ca binnigola ni guyuu Jerusalén que nga gúcacaʼ grupu ni zaniruʼ dxiqué
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]
Ca binnigola ne ca siervu ministerial ca riziidicabe ximodo gúnicabe xhiiñacabe lade ca binni ridagulisaa