Ca binni ni maʼ nagola ca nácacaʼ ti ndaayaʼ para cani nahuiiniʼ
«Neca guioxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ, ti ganda gabeʼ ca binni ni gueeda ca pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiluʼ.» (SALMO 71:18.)
1, 2. Xi naquiiñeʼ ganna cani maʼ nagola ni cayuni ni na Dios, ne xi chiguidúʼyanu lu tema riʼ.
TI BINNIGOLA stiʼ ca Testigu de guidxi África la? yegánnabe ti xpinni Cristu ni bibí para cheʼ guibáʼ ni jma maʼ huaniisi. Ora gunabadiidxaʼ Testigu que laabe ximodo nuube la? bicábibe laa sicaríʼ: «Galán, purtiʼ rándaruʼ rizayaʼ, ruxooñeʼ ne richesaʼ, ni qué randa runeʼ nga guipapaʼ». Ne ora caniʼbe la? cayúnibe casi ora cuxooñebe ne cachésabe. Zacá nga bisihuínnibe nuube nayecheʼ pur cani rándaruʼ rúnibe. Testigu ni yeganna binnigola ni bibí que la? yanna maʼ napa jma de 80 iza, ne rietenaláʼdxiruʼ modo naquiitebe ne pabiáʼ gunnaxhiibe Jiobá.
2 Ora zacá ca binni ni maʼ nagola ca la? qué liica rusiaandacabe laacaʼ. Nánnanu cadi purtiʼ si gapa binni stale iza nga zanna stale o zapa xcaadxi guenda ni naquiiñeʼ gapa ti xpinni Cristu (Eclesiastés 4:13). Biblia na: «Guicha toope stiʼ ca binnigola ca zeeda gaca casi ti corona sicarú ora rúnicaʼ ni jneza» (Proverbios 16:31). Yanna, pa lii nga tobi de ca binni ni maʼ nagola ca, ñee rudiiluʼ cuenta pabiáʼ racané ca stiidxaluʼ ne cani rúniluʼ xcaadxi binni la? Guidúʼyanu caadxi ejemplu ni zeeda lu Biblia ni culuíʼ ximodo ndiʼ naca ca binnigola ca ti ndaayaʼ para cani nahuiiniʼ.
Gucané fe stícabe xcaadxi binni
3. Ximodo cayacané fe ni gupa Noé que ca binni nuu yanna.
3 Cumu gupa Noé fe ne qué nusaana de ñuni ni na Dios la? guleendú ni galán ne dede yanna cayacaneni binni. Biaʼ 600 iza ngue napa Noé dxi bizáʼ arca que, dxi guluube ca maniʼ que ndaaniʼ ni ne dxi bicheechebe diidxaʼ ra nuu ca xpesínube (Génesis 7:6; 2 Pedro 2:5). Pur bidxibi Noé Jiobá ne gupa respetu laabe nga bilá ne zaqueca bilá ca binnilidxi lu Nisaguié roʼ que, ne de laabe nga zá guiráʼ binni nuu yanna. Dxandíʼ nga jma xadxí bibani binni ca dxi stiʼ Noé. Peru laabe bizuubabe stiidxaʼ Dios dede dxi mayaca gátibe, ne pur cani bíʼnibe ca gucuaabe stale ndaayaʼ. Gunáʼ ndiʼ ca ndaayaʼ gucuaabe yaʼ.
4. Ra qué nusaana Noé de ñuni ni na Dios, ximodo cayacané nga ca xpinni Cristu ni nuu yanna.
4 Biaʼ 800 iza napa Noé dxi bizulú Nemrod cucuí ti torre ndaaniʼ guidxi Babel ne zaqué nga bicaalube Jiobá para cadi gaca ni guníʼ riʼ: «Laguchá Guidxilayú riʼ de binni» (Génesis 9:1; 11:1-9). Cumu qué ñuu diʼ Noé lade ca xpinni Nemrod la? zándaca pur ngue qué nidxaa diʼ diidxaʼ guniʼbe ora bichaa Dios diidxaʼ guníʼ ca binni bibani ca dxi stibe. Noé gupa fe ne qué liica nusaana de ñuni ni na Dios biaʼ dxi bibani, nga runi galán gúninu casi bíʼnibe ca biaʼ tiica iza nápanu (Hebreos 11:7).
Modo racané cani maʼ nagola ca binnilídxicaʼ
5, 6. 1) Xi biʼniʼ mandar Jiobá Abrahán guni dxi napa 75 iza. 2) Ñee biʼniʼ Abrahán ni gudxi Jiobá laa que la?
5 Ca binnigola ca racanecaʼ binnilídxicaʼ para iguidxi fe sticaʼ, ne rihuinni zacá ni lu cani biʼniʼ ca xaíque stiʼ ca familia ni guyuu despué de ca dxi bibani Noé. Abrahán napa biaʼ 75 iza ora gudxi Dios laabe ca diidxaʼ riʼ: «Bisaana xquídxiluʼ ne ca binnilídxiluʼ ne bixhózeluʼ ne jñaaluʼ ne guyé guidxi ni chiguluéʼ lii; ne de lii zabee ti guidxi roʼ ne zaguaa ndaayaʼ lii» (Génesis 12:1, 2).
6 Guníʼ ique ñábicabe lii nindézaluʼ ti lugar ra qué runibiaʼluʼ ne para nga naquiiñeʼ gusaanaluʼ lídxiluʼ, ca xhamíguluʼ, xquídxiluʼ ne guiráʼ binnilídxiluʼ. Ngapeʼ nga ni guca mandar Abrahán guni. Bíʼnibe ni la? «Bíʼnibe cásipeʼ ni gudxi Jiobá laabe», ne biaʼ dxi bibánibe gulézabe ndaaniʼ yoo de lari ndaaniʼ guidxi Canaán (Génesis 12:4; Hebreos 11:8, 9). Nécapeʼ gudxi Jiobá Abrahán zaree «ti guidxi roʼ» de laa la? Abrahán guti dede ante guidale cani zá de laa. Sara, xheelaʼ Abrahán, gupa ti xiiñisibe, ne guca nga gudiʼdiʼ si veinticinco iza de canazácabe lu layú ni bizabiruaa Dios gudii laabe (Génesis 21:2, 5). Peru qué nireedibe gana ninla nibiguétabe Ur, xquídxibe que. ¡Guizáʼ galán nga gápanu fe ne guni huantarnu casi Abrahán riʼ njaʼ!
7. Abrahán biʼniʼ huantar, yanna, ximodo gucané nga Isaac xiiñibe ne guiráʼ binni ni nabani yanna.
7 Modo biʼniʼ huantar Abrahán que guizáʼ gucaneni Isaac xiiñibe, purtiʼ laa laaca guleza ndaaniʼ yoo de lari guidxi Canaán biaʼ 180 iza ni bibani. Isaac biʼniʼ huantar purtiʼ gupa fe lu ni bizabiruaa Dios, ne bixhózebe ne jñaabe gucanecaʼ laabe gápabe ni neca maʼ nagólacaʼ. Ne despué jmaruʼ si biguidxi fe stibe pur ca diidxaʼ ni gudxi Jiobá laapebe (Génesis 26:2-5). Cumu qué nusaana Isaac de ñuni ni na Dios la? guca ni gudxi Jiobá Abrahán que, de lade cani zá de laabe gule tobi ni chiguiquiiñeʼ Jiobá para uguu ndaayaʼ guiráʼ binni. Gudiʼdiʼ si gayuaa iza gule tobi ni jma risaca lade cani zá de Abrahán, Jesucristu. Laabe bixhélebe ti neza ti guiráʼ tu gapa fe laabe ganda guni adorarcaʼ Dios ne ganda guibánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ (Gálatas 3:16; Juan 3:16).
8. Ximodo bisihuinni Jacob gupa fe, ne xi guca pur gúpabe fe.
8 Isaac gucané Jacob xiiñiʼ para gupa fe. Fe ca gucaneni Jacob dede dxi maʼ zigola. Biaʼ 97 iza napa Jacob dxi gudindené ti ángel guidubi ti gueelaʼ para uguu ndaayaʼ laa (Génesis 32:24-28). Ante gati Jacob, dxi napa 147 iza la? biʼniʼ ti stipa roʼ para gunda guluu ndaayaʼ cada tobi de ca xiiñiʼ (Génesis 47:28). Ca diidxaʼ ni guniʼbe chigaca, ni zeeda lu Génesis 49:1-28 la? cahuinni dxandíʼ cani ne dede yanna cayaca ni nácani.
9. Ximodo racané cani maʼ nagola ni maʼ biniisi lu Stiidxaʼ Dios guiráʼ ca binnilídxicaʼ.
9 Ca ejemplu ca cusihuinni nabé racané cani maʼ nagola ca guzuubaʼ ca binnilídxicaʼ diidxaʼ cásica rúnicaʼ. Guiráʼ ni maʼ biziidicacabe lu Stiidxaʼ Dios, cani huadíʼdicabe ne guiráʼ ni maʼ biʼniʼ huantárcabe la? racanécani guiráʼ cani nahuiiniʼ para iguidxi fe sticaʼ (Proverbios 22:6). Ca binnigola ca naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ guizáʼ racanecaʼ guiráʼ binnilídxicaʼ pur ni rúnicaʼ.
Modo racanécabe ca xpinni Jiobá
10. Xi gudixhe José gúnicabe ne ca dxita ladi, ne ximodo gucané ni guniʼbe que ca israelita.
10 Pur cani runi ca binnigola ca laaca zanda gacanecaʼ ca xpinni Cristu ni ridagulisaanecaʼ para gúnicaʼ ni jneza. Dxi maʼ nagola José, xiiñiʼ Jacob, biʼniʼ xiixa ni bisihuinni napa fe. Ni bíʼnibe riʼ la? nabé gucaneni millón de ca xpinni Jiobá ni bibani despué de laabe. José napa biaʼ 110 iza dxi «gudixhe xi guni né cabe dxita» ladi, laabe biʼniʼ mandarbe chiné ca israelita ni dxi maʼ guireecaʼ de Egipto (Hebreos 11:22; Génesis 50:25). Ni guniʼbe ca la? gucaneni ca israelita que para guni huantarcaʼ guiráʼ iza guyuucaʼ de esclavu guti si José, purtiʼ bisihuínnini ziuu ti dxi zareecabe de raqué.
11. Ximodo gucané ejemplu stiʼ Moisés Josué.
11 Fe ni gupa José que nabé gucaneni Moisés. Ne laabe nga yenebe ca dxita ladi José zitu de Egipto dxi nápabe 80 iza (Éxodo 13:19). Ca dxi que binibiaʼbe Josué, ti hombre ni jma nahuiiniʼ que laabe. Dede dxi binibiaʼbe Josué biʼniné laabe dxiiñaʼ sti 40 iza bibánibe (Números 11:28). Josué yené laabe lu dani Sinaí que, ne guleza laabe dede ora biétenebe ca guie ra gucuá ca ley ne ca mandamientu stiʼ Dios (Éxodo 24:12-18; 32:15-17). ¡Guizáʼ stale conseju nga bidii Moisés Josué ne stale nga ni bisiidiʼ laabe!
12. Ximodo gucané Josué guidxi Israel biaʼ dxi bibani.
12 Josué nabé gucané ca binni de guidxi Israel biaʼ dxi bibani. Jueces 2:7 na «qué nusaana guidxi que de ñuni ni na Jiobá biaʼ dxi bibani Josué ne biaʼ dxi bibani ca binnigola ni biʼyaʼ guiráʼ ca cosa ni biʼniʼ Jiobá pur guidxi Israel». Peru guti si Josué ne xcaadxi binnigola que la? maʼ qué ñuni adorárcabe Jiobá si, sínuque laaca biʼniʼ adorárcabe sti dios ni cadi dxandíʼ, ne chonna gayuaa iza guyuucabe zaqué dede bigaandani ca dxi stiʼ Samuel ni riguixhená.
Samuel biʼniʼ ni jneza
13. Ximodo biʼniʼ Samuel ni jneza.
13 Lu Biblia cadi cayeeteʼ diʼ panda iza napa Samuel dxi guti, peru cani cá lu Primé libru stiʼ Samuel ra cayeeteʼ cani guca dxiqué la? bindaacani biaʼ ti gayuaa chupa iza, ne laabe bíʼyabe stale de laacani. Lu Hebreos 11:32, 33 cayeeteʼ biʼniʼ ca juez ne cani riguixhená que ni jneza. Ne Samuel la? gucané caadxi de ca binni ni bibani ca dxi stiʼ para gúnicaʼ ni jneza (1 Samuel 7:2-4). Ximodo yaʼ. Samuel bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá biaʼ dxi bibani (1 Samuel 12:2-5). Laabe qué nidxíbidibe para nudiibe conseju cani naquiiñeʼ guicaani dede ne ora bidiibe conseju ti rey (1 Samuel 15:16-29). Ne gúcabe ti ejemplu purtiʼ neca maʼ nagólabe ne maʼ natoope íquebe biʼniʼ orarbe pur xcaadxi binni, dede guniʼbe: «Qué liica ridiʼdiʼ ndaaniʼ iqueʼ gucheeniáʼ Jiobá ra gusaana de guneʼ orar» pur ca bicheʼ ne ca bizaʼnaʼ de guidxi Israel (1 Samuel 12:2, 23).
14, 15. Ximodo zanda chinanda ca binnigola ca ejemplu stiʼ Samuel.
14 Guiráʼ ni maʼ guninu ca cusihuinni zanda gacané ca binnigola ca xcaadxi xpinni Jiobá pur ni gúnicaʼ. Neca huarácabe o cadíʼdicabe lu xcaadxi guendananá la? zanda guni orárcabe pur xcaadxi. Yanna, pa lii nga tobi de ca binni ni maʼ nagola ca, ñee rudiiluʼ cuenta pabiáʼ racané ca oración stiluʼ ca binni ridagulisaa la? Jnézapeʼ nga ruuyaʼ Jiobá ni rúniluʼ pur fe ni nápaluʼ lu rini ni bixhii Cristu, ne pur guiráʼ ni maʼ biʼniʼ huantarluʼ la? maʼ bihuinni dxandíʼ fe stiluʼ ne jma maʼ biguidxi ni (Santiago 1:3; 1 Pedro 1:7). Qué chuʼ dxi gusiaandaluʼ ndiʼ: «Ora riníʼ né ca xpinni Dios laa de idubi ladxidóʼ ca la? rugaanda stiidxa ca lú be» (Santiago 5:16).
15 Ca oración ni rúniluʼ para guireeche stiidxaʼ Reinu ne para guni ca binni ridagulisaa ni jneza la? guizáʼ riquiiñecani, purtiʼ caadxi de ca bíʼchinu ne bizáʼnanu maʼ biseguyoocabe laacaʼ pur ruzuubacaʼ stiidxaʼ Dios jma que stiidxaʼ hombre. Xcaadxi la? maʼ gucanacaʼ lu caadxi desgracia casi ra bininá xiixa nisaguié roʼ, ne pur ca guendaridinde ni huayaca xquídxicaʼ ne ni raca xcaadxi guidxi. Ne lade ca binni ridagulisaanenu la? nuu tu cayuni ni na Dios neca cucaalú binni laacaʼ ne cadi cudiicaʼ lugar gucaa binni laacaʼ gúnicaʼ xiixa cosa malu (Mateo 10:35, 36). Laaca naquiiñeʼ guni orarluʼ guiráʼ ora pur ca xpinni Cristu ni zaniruʼ lu guendarireeche diidxaʼ ne pur cani cayapa ca neza binni ridagulisaa (Efesios 6:18, 19; Colosenses 4:2, 3). ¡Galanpeʼ nga guzeeteluʼ ca bíʼchiluʼ ne ca bizáʼnaluʼ lu ca oración stiluʼ, cásica biʼniʼ Epafras! (Colosenses 4:12.)
Bisiidiʼ xcaadxi «binni ni gueeda ca»
16, 17. Xi maca bizeeteʼ Salmo 71:18, ne ximodo cayaca ni na ca diidxaʼ ca yanna.
16 Ca xpinni Cristu ni zeeda gaca ca «dendxu huiini» ni bibí para cheʼ guibáʼ la? maʼ bisiidicabe xcaadxi xpinni Cristu, cani zeeda gácacaʼ «xcaadxi dendxu». Cani gúninu últimu riʼ la? cabézacaʼ guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ (Lucas 12:32; Juan 10:16). Salmo 71:18 maca bizeeteʼ zúnicabe dxiiñaʼ ca, sicaríʼ na ni: «Neca guioxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ, ti ganda gabeʼ ca binni ni gueeda ca pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiluʼ». Ca xpinni Cristu ni bibí ca, cabeecaʼ tiempu para gusiidiʼ chaahuicaʼ ca binni ni zeeda gaca xcaadxi dendxuʼ ca ti gúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ ante gusaanacabe laacaʼ para chécabe guibáʼ ne chúʼcabe gaxha de Jesucristu.
17 Laaca zanda gusiidiʼ ca xpinni Cristu ni zeeda gaca xcaadxi dendxuʼ ca «binni ni gueeda ca», cani cuzeeteʼ Salmo 71:18. Jiobá maʼ bisaana lu naʼ ca binni huaniisi ca guiníʼnecaʼ cani nacubi cayuu ndaaniʼ xquidxi Dios guiráʼ ni maʼ nánnacaʼ de laabe (Joel 1:2, 3). Ne cadi laasicabe nga biaana lu nácabe guiníʼcabe, sínuque laaca biaana lu naʼ guiráʼ binni ni zeeda gaca xcaadxi dendxuʼ ca guiníʼ. Nga rucaa xcaadxi dendxuʼ ca gusiidicaʼ binni de Jiobá cásica biziidicaʼ de cani bibí ca (Apocalipsis 7:9, 10).
18, 19. 1) Xi zanda gabi stale de ca xpinni Jiobá ni maʼ nagola laanu. 2) Xi naquiiñeʼ ganna cani maʼ nagola de ni cayúnicaʼ.
18 Ca xpinni Jiobá ni maʼ nagola, cani bibí para cheʼ guibáʼ o cani guibani lu Guidxilayú riʼ la? zanda guiníʼnecaʼ laanu de stale cosa ni maʼ gudíʼdicaʼ. Caadxi de laacabe biiyaʼ película ni láʼ «Foto-Drama de la Creación». Chupa chonna de ca binnigola ca binibiaʼcaʼ ca xpinni Cristu ni bisanírucaʼ dxiiñaʼ de guireeche diidxaʼ ne biseguyoocabe laacaʼ lu iza 1918. Xcaadxi de laacabe biquiiñeruʼ ti estación de radiu stiʼ Watchtower, ni binibiáʼcabe laa casi WBBR. Stale de laacaʼ zanda gábicaʼ laanu xi bíʼnicaʼ ora guyecaʼ nezalú ca juez ni jma risaca para gaca chaahuiʼ guendanagana ni gúpacaʼ pur runi adorarcaʼ Dios jneza. Ne xcaadxi qué nusaana de ñuni adorar Jiobá neca bicaa gobiernu laacaʼ gúnicaʼ ni. Ca binni ni maʼ nagola ca laaca zanda guiníʼnecaʼ laanu de modo zigusiene Jiobá ni na Biblia. Ne Biblia cayabi laanu gucaadiáganu ca binni huaniisi riʼ para guizíʼdinu de guiráʼ ni maʼ bizaacacaʼ (Deuteronomio 32:7).
19 Stiidxaʼ Dios cayabi ca binnigola ca gácacaʼ ti ejemplu galán para cani jma nahuiiniʼ (Tito 2:2-4). Zándaca cadi cudiiluʼ cuenta pa cayacaneluʼ xcaadxi xpinni Cristu pur cani maʼ biʼniʼ huantarluʼ, pur ca oración ni rúniluʼ ne pur ca conseju ni huadiiluʼ. Noé, Abrahán, José, Moisés ne stáleruʼ binni casi laacabe la? qué ñánnacaʼ pabiáʼ zacanecaʼ xcaadxi binni ni gueeda pur gúpacaʼ fe ne pur bizuubacaʼ stiidxaʼ Dios. Neca que ñannacabe pabiáʼ zacané ni bíʼnicabe ca la? nabé risácacani; cani rúniluʼ laaca nabé risácacani.
20. Xi ndaayaʼ zacaa cani qué gusaana de cueza ni chigudii Dios.
20 Pa nabániluʼ ora maʼ gudiʼdiʼ ca «dxi nagana ca» o pa guibániluʼ dxi guiasa ca gueʼtuʼ ca la? ¡guizáʼ galán nga guicaaluʼ guendanabani ni qué ziuu dxi guiluxe ca! (Mateo 24:21; 1 Timoteo 6:19.) Guníʼ ique pabiáʼ galán guibani binni lu ti mil iza chiguni mandar Cristu, ora maʼ guni Jiobá ca binnigola ca nahuiiniʼ. Lugar de guidúʼyanu ximodo ziyuá ládinu la? guiráʼ dxi guiranu gueelaʼ zuni sentirnu jma galán ne ziuʼnu nayecheʼ, ne maʼ zanda guuyaʼ chaahuinu, gunadiáganu ne jma galán zahuínninu (Job 33:25; Isaías 35:5, 6). Cani guibani lu guidxilayú cubi stiʼ Dios la? qué ziuu dxi guióʼxhocaʼ (Isaías 65:22). Nga runi, cadi gusaananu de gúninu ni na Jiobá de guidubi xhiálmanu ne cuézanu ni chigudii Jiobá laanu dede ora guinitilú guidxilayú malu riʼ. Naquiiñeʼ ganna dxíchinu zúnibe ni maʼ guniʼbe, ne zúnibe ni jma sicarú que modo riníʼ íquenu cani (Salmo 37:4; 145:16).
Xi nicábiluʼ
• Xiñee cacaa ca binni nabani yanna riʼ ndaayaʼ ra qué nusaana Noé de ñuni ni na Dios.
• Ximodo gucané fe ni gupa ca binni huaniisi de dxiqué ca binnilídxicaʼ.
• Dxi maʼ nagola José, Moisés, Josué ne Samuel, ximodo gucané ejemplu stícabe xcaadxi xpinni Jiobá.
• Xi guiráʼ ndiʼ zanda gabi ca binnigola ca laanu.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 27]
Isaac biiyaʼ modo biʼniʼ huantar Abrahán ne nga gucané laa guni huantar
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]
Ca conseju stiʼ Moisés gucanécani Josué
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 29]
Ca oración ni rúniluʼ racanécani xcaadxi binni
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 30]
Cani nahuiiniʼ ca nabé riziidicaʼ ora gucaadiágacaʼ ca binnigola ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios