Stiidxaʼ Jiobá nabani
Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Ezequiel (primé ndaa)
LU IZA 613 ante de ca dxi stiʼ Jesús, nuuruʼ Jeremías ni riguixhená que Judá, ne cadi cadxíbibe para guiniʼbe maʼ cadi candaa diʼ zanitilú Jerusalén ne Judá. Rey Nabucodonosor maʼ ziné stale judíu de esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia. Lade ca binni que nuu ti hombrehuiiniʼ láʼ Daniel ne xhonna de ca xcompañeru, ne bíʼnicabe dxiiñaʼ ra palaciu stiʼ ca binni de Babilonia. Stale de ca judíu ni yenécabe de esclavu, nuucaʼ guriá guiiguʼ ni láʼ Kebar, «lu layú stiʼ ca binni de Babilonia» (Ezequiel 1:1-3). Peru Jiobá qué nusaana diʼ ca binni que sin ñábibe laacaʼ xi chiguizaaca, ngue runi gulibe ti hombre de 30 iza ni láʼ Ezequiel para quixhená ca binni ni nuu de esclavu ndaaniʼ guidxi que.
Libru stiʼ Ezequiel biluxe gucuani lu iza 591 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ne cuzeeteni ni bizaaca lu veintidós iza. Ora guníʼ Ezequiel chiguizaaca xiixa bicaabe padxí, xi beeu ne xi iza guniʼbe cani. Lu libru stibe cuzeetebe chonna cosa. Primé, cuzeetebe ximodo chiguinitilú Jerusalén, guiropa cosa ni cuzeetebe nga ni chiguizaaca ca guidxi ni nuu gaxha de laacabe; ne ni caniʼbe últimu lu libru stibe nga zabiguetaʼ ca judíu que guni adorarcaʼ Jiobá. Lu tema riʼ zuzéʼtenu ni jma risaca ni cayeeteʼ lu ca primé veinticuatro capítulo stibe, ne lúcani zeeda visión, ni chiguizaaca ne xcaadxi cosa ni culuíʼ ni chiguizaaca Jerusalén (Ezequiel 1:1–24:27).
«TOBI NI RAPA MAʼ BINEʼ LII»
(Ezequiel 1:1–19:14)
Nabé bidxagayaabe ora bíʼyabe trono stiʼ Jiobá lu ti visión, óraque gudxi Jiobá laabe: «Tobi ni rapa maʼ bineʼ lii ndaaniʼ lidxi Israel, ne naquiiñeʼ gucaadiágaluʼ ni guiniéʼ ne naquiiñeʼ gábiluʼ laacabe ni gabeʼ lii» (Ezequiel 3:17). Para gabi Ezequiel ca binni de Jerusalén ximodo zaguucabe leʼ guidxi que la? Jiobá gudxi laabe gúnibe chupa cosa ni gusihuinni xi zazaaca ca binni que. Jiobá biquiiñeʼ laabe para ganna ca binni de Judá xi chiguni: «¡Raríʼ nuaa! Zeedaniaʼ ti espada luguiatu, ne dxandipeʼ zuniteluáʼ ca lugar ra nasoo stitu» (Ezequiel 6:3). Ne gudxi Jiobá guidxi que: «Ti yuubaʼ roʼ napa xidé gueeda [luguiatu]» (Ezequiel 7:7).
Lu iza 612 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biiyaʼ Ezequiel lu ti visión xi guiráʼ cayaca ndaaniʼ guidxi Jerusalén. ¡Qué liica ñuuláʼdxibe guiráʼ ni cayaca ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Dios! Dxi gusabanáʼ Jiobá ca binni ni cucaalú laabe, zaquiiñebe ca ángel stibe para gunitilube laacaʼ, ne laacaʼ nga zeeda gácacaʼ «xhoopaʼ binni» ni cayeeteʼ lu versículo riʼ. Ca ángel riʼ qué zunitilucaʼ ca binni ni napa ti seña lucuá (Ezequiel 9:2-6). Peru ante gaca nga la? ziaba gui ndaaniʼ guidxi que. Gui ca nga ca diidxaʼ stiʼ Jiobá ni chiguiníʼcabe para guinitilú guidxi que (Ezequiel 10:2). Neca zabidxi Jiobá cuenta ca binni ni cadi cayuni ni jneza, laaca cuzeetebe zutagulisaabe ca binni Israel, cani nuu ndaaniʼ sti guidxi (Ezequiel 11:17-21).
Espíritu stiʼ Dios bidxiguetaʼ Ezequiel sti biaje ndaaniʼ guidxi Caldea. Ezequiel biluíʼ ximodo zuxooñeʼ rey Sedequías ne ca binni que de Jerusalén. Guiráʼ cani cadi dxandíʼ caguixhená zusabanáʼ Dios laacaʼ, zudxiidéchebe cani cucaalú laabe ne guidxi Judá zeeda gaca casi ti yaga uva ni qué rudii. Jiobá gudxi Ezequiel guiníʼ de chupa bisiá ne de ti yaga uva, ne ora guinabadiidxaʼ ca binni que xii nga nuube guiniʼbe la? naquiiñeʼ gábibe ca binni que laacani nga guiráʼ yuubaʼ ni zapa Jerusalén pur guyubi gacané guidxi Egipto laa. Maʼ para guiluxe Ezequiel, guníʼ zabiguetaʼ zuzuhuaa Jiobá ti rama riʼniʼ lu ti dani nasoo (Ezequiel 17:22). Peru ndaaniʼ guidxi Judá qué ziaana diʼ «nin ti vara para guni mandar» (Ezequiel 19:14).
Chigusiénenu caadxi textu ni zeeda lu Biblia:
1:4-28. Xii nga carru ni nuu guibáʼ. Zeeda gácani guiráʼ ca ángel ni cayuni ni na Jiobá. Espíritu santu runiibi ni, ne Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ, nga cusá carru ca. Racá rieeteʼ de ti arcu iris. Arcu iris ca nga guendariuudxi ni zeeda de Dios.
1:5-11. Tuu nga guidapaʼ bultu nabani ni rieeteʼ raríʼ. Guiropa biaje biʼyaʼ Ezequiel carru ni nuu guibáʼ que, biiyabe tapa bultu nabani o querubín (Ezequiel 10:1-11; 11:22). Guniʼbe zeeda gaca lú tobi de ca querubín que casi lú yuze (Ezequiel 10:14). Jneza nga guchaagabe lú querubín ca casi lú ti yuze, purtiʼ ti yuze nabé nadipaʼ ne ca querubín ca laaca nabé nadípacaʼ.
2:6. Xiñee gatigá rábicabe Ezequiel «xiiñiʼ binni». Jiobá rabi laabe zacá para guietenaláʼdxibe binni guidxilayú nga laabe. Zacá rudiʼnu cuenta Jiobá nga riníʼ ca diidxaʼ ca ne biquiiñebe ti hombre para guiníʼ cani. Zacaca gúdxicabe Jesucristu biaʼ ochenta biaje lu ca Evangeliu, ne ra gúdxicabe ni laabe bisihuínnicabe beeda Xiiñiʼ Dios casi binni lu guidxilayú riʼ, ne cadi casi ti espíritu ni ruluíʼ casi ti binni.
2:9–3:3. Xiñee nanaxhi beeda gaca para Ezequiel rollo ra zeeda ca canción triste ne ca yuubaʼ que. Beeda gácani nanaxhi para laabe purtiʼ gunnaxhiibe dxiiñaʼ bidii Dios laabe. Guyuuláʼdxibe gácabe ti ni riguixhená stiʼ Jiobá.
4:1-17. Ñee dxandipeʼ biʼniʼ Ezequiel ni gunabaʼ Jiobá laa guni para gusihuinni zaguucabe leʼ Jerusalén la? Ora gunabaʼ Ezequiel gudii Jiobá lugar laa iquiiñeʼ sti cosa para guchuuni guendaró stiʼ, Jiobá bidii lugar gúnibe ni ne zaqué bisihuínnibe ximodo zaguucabe leʼ Jerusalén. Gutacueʼbe ladu biga stibe chonna gayuaa noventa dxi para bisihuínnibe ximodo maʼ bichee ca binni de chii tribu que chonna gayuaa noventa iza. Ne bizulú bicheecabe iza 997 ante de ca dxi stiʼ Jesús dede dxi binitilú Jerusalén iza 607. De raqué gutacueʼbe ladu derechu stibe pur cuarenta dxi para bisihuínnibe cuarenta iza de donda stiʼ Judá, dede dxi guca Jeremías ni riguixhená iza 647 dede 607. Biaʼsi tapa gayuaa treinta dxi guyuube zaqué, ne gunda bibaninebe caadxi si guendaró ne nisa ne zaqué bisihuínnibe guendarindaana ni zapa ca binni de Jerusalén dxi cúʼcabe leʼ laa.
5:1-3. Xiñee risaca ni biʼniʼ Ezequiel ora ucuaa caadxi guicha ique ni maʼ bicheeche bi ne guluu ni ndaaniʼ xhaba. Purtiʼ ni bíʼnibe riʼ bisihuínnini zabiguetaʼ xcaadxi si binni ndaaniʼ guidxi Judá ne tiidiʼ si 70 iza zuni adorárcabe Jiobá sti biaje (Ezequiel 11:17-20).
17:1-24. Tuu nga zeeda gaca guiropaʼ bisiá naroʼbaʼ ni cayeeteʼ raríʼ, ne ximodo nga ráxhacame ca biitu stiʼ yaga cedru ne tuu nga rama riʼniʼ ni bibiguetaʼ bizuhuaa Jiobá. Guiropaʼ bisiá ca zeeda gácacaʼ rey stiʼ Babilonia ne Egipto. Primé bisiá ca zeeda para gaxha biitu stiʼ yaga cedru, ne biitu ca nga zeeda gaca tobi de ca xiiñiʼ David ni zuni mandar. Bisiá que guxha ca rama riʼniʼ stiʼ cedru que, ne guca nga dxi bicuícabe Sedequías lugar stiʼ rey Joaquín ndaaniʼ guidxi Judá. Neca guníʼ Sedequías zuzuubaʼ stiidxaʼ Babilonia, gucaláʼdxibe ñacané sti bisiá que laabe: Faraón stiʼ Egipto. Peru qué zabeendube gastiʼ, purtiʼ ziebe de esclavu ne zátibe Babilonia. Jiobá laaca zaxha ti biitu ne nga nga Rey Jesucristu. Zeedanebe rama que ne zuzuhuaabe laa sti biaje «lu ti dani nasoo», dani Sión de guibáʼ, racá zeeda gácani casi yaga cedru naroʼbaʼ, ne pur laani nga ziuu ndaayaʼ guidubi Guidxilayú (Apocalipsis 14:1).
Xi rusiidiʼ cani laanu:
2:6-8; 3:8, 9, 18-21. Cadi naquiiñeʼ guidxíbinu ca binni malu ca ne cadi guidxíbinu guinínenu laacabe stiidxaʼ Dios para gánnacabe xii nga chigúnibe. Ora guidxaaganu tuuxa ni qué riuulaʼdxiʼ la? naquiiñeʼ gácanu naguidxi casi diamante. Peru cadi tindenenu binni, ne cadi gúninu ladxidoʼno naguidxi. Jesús biá ca binni ni guniné de stiidxaʼ Dios dxiqué, laanu laaca naquiiñeʼ guianu binni ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ ra nuucaʼ (Mateo 9:36).
3:15. Gucuaa si Ezequiel dxiiñaʼ ni bidii Dios laa, yendézabe Tel-abid gadxe gubidxa ne raqué guníʼ íquebe ximodo gúnibe dxiiñaʼ bidii Dios laabe que. Yanna laanu, ñee cadi naquiiñeʼ gúʼndanu ne guiníʼ íquenu de ni bíʼndanu para guiziidiʼ chaahuinu guiráʼ ni cusiidiʼ Dios laanu la?
4:1-5:4. Para bisihuinni Ezequiel xii nga cani chiguizaaca, gupa xidé guca nadxibalú ne qué nudxiibaʼ laca laa. Zacaca nga laanu, laaca naquiiñeʼ gácanu binni nadxibalú para gúninu intiica dxiiñaʼ gudii Dios laanu.
7:4, 9; 8:18; 9:5, 10. Cadi guiuubaʼ ladxidoʼno o cadi chuʼnu triste ora gúʼyanu ca binni ni gunitilú Dios ne cadi guianu laacabe.
7:19. Ora gunitilú Jiobá guidxilayú qué iquiiñeʼ riʼ la? qué liica zaquiiñeʼ bidxichi stícabe.
8:5-18. Cani cucaalú Dios maʼ qué riuunécabe laabe tobi si: «Pur guiráʼ ni riree ruaa cani cucaalú Dios runinacaʼ sti binni» (Proverbios 11:9). Pa laanu nánnanu gúninu ni jneza la? qué liica zucaadiáganu cani cucaalú Jiobá.
9:3-6. Ra gápanu seña ni canagucaa hombre ziné tinta ca zusihuínninu nácanu xpinni Dios ne maʼ bidiʼnu laanu laabe ne guyuunísanu para chinándanu Cristu, ti guilanu ora gueeda ca «dxi nagana ca» (Mateo 24:21). Ca xpinni Cristu ni bibí, zeeda gácacaʼ casi hombre ni ziné tinta stiʼ secretariu, laacabe nga cani cucaa seña ca, cucheechecabe stiidxaʼ Reinu ne cayacanécabe binni gaca xpinni Cristu. Pa qué racaláʼdxinu guixiá seña stinu la? naquiiñeʼ gacanenu laacabe lu dxiiñaʼ cayúnicabe ca.
12:26-28. Dede cani runi burla ca diidxaʼ ziné Ezequiel, naquiiñeʼ gábibe laacaʼ: «Maʼ qué zandaa diʼ zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ [Jiobá]». Naquiiñeʼ gúninu ni ganda para gacanenu stuudxi binni guni cré Jiobá ante gunitilube guidxilayú malu riʼ.
14:12-23. Cada tobi de laanu nga naquiiñeʼ guyubi ximodo guilá. Guirutiʼ zanda gúnini pur laanu (Romanos 14:12).
18:1-29. Cada tobi de laanu nga zabidxi Dios cuenta.
«DÉ ZUNEʼ NI»
(Ezequiel 20:1–24:27)
Lu iza 611 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi ca judíu que maʼ zinecaʼ gadxe iza de nuucaʼ casi esclavu, guyé ca binnigola stiʼ guidxi Israel que ra nuu Ezequiel para guinabaruaa pur laacabe nezalú Jiobá. Ezequiel gudxi laacabe ti historia ni bisihuinni ximodo qué nuzuubaʼ guidxi Israel stiidxaʼ Jiobá ne laaca gúdxibe laacaʼ zabee Jiobá espada stiʼ para gucaalú laacabe (Ezequiel 20:1; 21:3). Jiobá biquiiñeʼ Ezequiel para gabi Sedequías, rey stiʼ Israel: «Gulee lari nuu íqueluʼ ca ne guxha corona ca. Zadxaani. Zudxiibaʼ ni nuu xagueteʼ ne zandeteʼ ni nuu luguiáʼ. Dé, dé, dé zuneʼ ni. Ne pur corona ca, dxandipeʼ maʼ guirutiʼ zaca stini dede ora gueeda ni napa derechu para laani [Jesucristu], ne napaʼ xi gudiéʼ ndiʼ laabe» (Ezequiel 21:26, 27).
Jiobá guníʼ xi chiguizaaca Jerusalén. Maʼ bihuinni donda stiʼ Oholá (Israel) ne stiʼ Oholibá (Judá). Oholá maʼ biaana lu náʼ «ca binni ni gupa de jnadxii, lu náʼ ca xiiñiʼ Asiria» (Ezequiel 23:9). Mayaca guinitilú Oholibá. Lu iza 609 ante de ca dxi stiʼ Jesús, bizulú guluucabe leʼ guidxi Jerusalén ne biaanani zaqué dieciocho beeu. Dxi biiyaʼ ca judíu que maʼ binitilú guidxi que la? qué nidxélacaʼ xi ñúnicaʼ ne dede qué ñanda ñuunacaʼ. Ezequiel qué ñábidibe ca judíu ni nuu de esclavu que xiná Dios, sínuque gulézabe dede ora bedandá tobi ni bixooñeʼ de ndaaniʼ guidxi Jerusalén para gudxi laabe maʼ binitilú guidxi que (Ezequiel 24:26, 27).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
21:3. Xii nga «espada» ni gulee Jiobá ndaaniʼ vaina stiʼ. Jiobá biquiiñeʼ Nabucodonosor, rey stiʼ guidxi Babilonia, ne ca soldadu stiʼ casi ti espada para binduuxeʼ Jerusalén ne Judá. Jiobá laaca ñanda niquiiñeʼ guiráʼ ca ángel stiʼ para nunitilú ca guidxi que.
24:6-14. Xii nga zeeda gaca tini ni ricá ndaaniʼ ti casu. Modo guluucabe leʼ Jerusalén beeda gácani casi ti casu ni nalaga ruaa. Tini ca zeeda gácani ca guendaquéiquiiñeʼ ni biʼniʼ guidxi que casi: ca cosa dxabaʼ, ca guendaquéiquiiñeʼ ni bíʼnicabe ne maʼ qué nituí lúcabe ne purtiʼ maʼ biiticabe binni. Qué ganda gusaana ca binni que guendaquéiquiiñeʼ sticaʼ, cásica qué randa riaaxha tini ni ricá ndaaniʼ ti casu neca tiidiʼ lu guí.
Xi rusiidiʼ cani laanu:
20:1, 49. Pur ni biʼniʼ ca binnigola stiʼ guidxi Israel que bisihuínnicaʼ casi ora cadi dxandíʼ ni cayabi Ezequiel laacaʼ. Qué chuʼ dxi guiníʼ íquenu cadi dxandíʼ ni cayabi Dios laanu chiguni.
21:18-22. Nécapeʼ biquiiñeʼ Nabucodonosor binni ni runi adivinar para ganna ximodo gunitilú guidxi Jerusalén la? Jiobá ngue bicaa Nabucodonosor gunitilú guidxi que. Ora maʼ guníʼ Jiobá gusabanáʼ tuuxa ne guseendabe tu guni ni la? guirutiʼ qué zanda gucueeza binni ca, nin ca demonio.
22:6-16. Jiobá nanalaʼdxiʼ cani rindisaʼ falsu luguiáʼ sti binni, cani qué rituí lú guni guendaquéiquiiñeʼ, cani ruquiichináʼ binni ne cani riguixe para guicaa xiixa. Qué liica chuʼ dxi gúninu ca cosa malu riʼ.
23:5-49. Dxi maʼ bieeguʼ Israel ne Judá ca guidxi ni qué runi ni na Dios la? bizulú biʼniʼ adorarcaʼ guiráʼ ni runi adorar ca binni que. Naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ti cadi guidxaaga xhaatanu ca binni ni qué runi ni na Jiobá, purtiʼ zándaca guxhélecabe laanu de Dios (Santiago 4:4).
Diidxaʼ ni nabani ne napa stale stipa
¡Nabé sicarú ca diidxaʼ ni cá lu ca primé veinticuatro capítulo stiʼ libru stiʼ Ezequiel! Libru riʼ rusiidiʼ laanu xiñee rudxiideche Jiobá binni, xi naquiiñeʼ gúninu para ganda guiabe laanu ne xiñee naquiiñeʼ quixhenanu ca binni malu. Ca diidxaʼ ni guníʼ Jiobá ante guinitilú Jerusalén que, rusihuinni cani laabe nga ti Dios ni rabi xquidxi xiixa ni «nacubi [...] ante guihuinni cani» (Isaías 42:9).
Ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Ezequiel 17:22-24 ne 21:26, 27 cusihuinni cani zuni mandar Jesucristu lu Reinu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ. Ne qué zandaa zaquiiñeʼ Dios gobiernu ca para gaca ni na ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (Mateo 6:9, 10). Maʼ cabézanu ne stale fe ca ndaayaʼ ni guedané Reinu ca. Nánnanu dxandíʼ rudii «Stiidxa Dios [...] enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni» (Hebreos 4:12).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 14]
Xii nga carru ni nuu guibáʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]
Pa gucheechenu diidxaʼ ne stale gana zacaneni laanu cadi guixiá «seña» nápanu