BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/8 yaza 8-11
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Ezequiel (guiropa ndaa)

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Ezequiel (guiropa ndaa)
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • LAYÚ CA ZEEDA GÁCANI CASI JARDÍN NI GUYUU EDÉN
  • (Ezequiel 25:1–39:29)
  • «GULUU NDAANIʼ LADXIDOʼLOʼ GUIRÁʼ CANI CHIGULUÉʼ LII»
  • (Ezequiel 40:1–48:35)
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Ezequiel (primé ndaa)
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Racané Jehová laanu para gúninu dxiiñaʼ ni bidii laanu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/8 yaza 8-11

Stiidxaʼ Jiobá nabani

Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Ezequiel (guiropa ndaa)

NUUNU lu beeu diciembre stiʼ iza 609 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Rey stiʼ Babilonia naguu leʼ Jerusalén. Ezequiel, ni riguixhená stiʼ Dios guníʼnebe ca esclavu ni nuu Babilonia ximodo ziaba ne zanitilú Jerusalén, guidxi ni nadxiicabe que. Ca guidxi ni qué runi adorar Dios que, ziéchecaʼ ora guinitilú xquidxi Jiobá. Nga runi, Dios gudxi Ezequiel guiníʼ xi zazaaca ca guidxi que. Gudiʼdiʼ si dieciocho beeu binitilú Jerusalén, yanna maʼ gadxé ni chiguiníʼ Ezequiel. Maʼ chiguiniʼbe ximodo guibiguetaʼ guni adorar ca xpinni Dios laa casi modo riuulaʼdxiʼ.

Lu Ezequiel 25:1–48:35 zeeda ca diidxaʼ ni gúdxibe ca guidxi nuu gaxha de Israel ne ximodo zaree xquidxi Dios de ra nuu casi esclavu.a Historia riʼ nexheʼ chaahuini pur tema ne módopeʼ bizaaca ca cosa ca. Tapa si versículo stiʼ libru riʼ cadi nexheʼ chaahuiʼ cani módopeʼ bizaaca ca cosa ca ne laacaʼ ni nga zeeda cani lu Ezequiel 29:17-20. Cumu libru stiʼ Ezequiel ca zeedani ndaaniʼ Biblia la? ca diidxaʼ ni cá luni «nabani [cani], ne nandxóʼ [ca]ni» (Hebreos 4:12).

LAYÚ CA ZEEDA GÁCANI CASI JARDÍN NI GUYUU EDÉN

(Ezequiel 25:1–39:29)

Cumu nanna Jiobá xi zuni ca binni de guidxi Amón, Moab, Edom, Filistea, Tiro ne Sidón ora guinitilú Jerusalén la? gúdxibe Ezequiel guiníʼ xi chiguizaaca ca guidxi que. Laaca gúdxibe Ezequiel guiníʼ zanitilú Egipto. «Faraón rey stiʼ Egipto ne ca xpinni» zeeda gácacaʼ casi ti yaga cedru, ziábacaʼ lu naʼ rey stiʼ Babilonia (Ezequiel 31:2, 3, 12; 32:11, 12).

Gudiʼdiʼ si xhoopaʼ beeu de binitilú Jerusalén lu iza 607, beeda ti hombre ni bilá raqué ne gúdxibe Ezequiel: «¡Maʼ binitilú guidxi que!». Oraqueruʼ bibiguetaʼ guníʼ ni riguixhená que purtiʼ bisaana de niníʼ (Ezequiel 33:21, 22). Ra quixhená Ezequiel zaníʼ zabiguetaʼ guidxi que. De ládecabe zandisaʼ Jiobá ti pastor, ne laa nga David (Ezequiel 34:23). Guidxi Edom zanitilú, peru guidxi ni nuu gaxha de laani, Judá, zeeda gaca «casi jardín ni guyuu Edén» que (Ezequiel 36:35). Jiobá laaca guníʼ zapa xquidxi ni bibiguetaʼ de esclavu que ora gucaalú «Gog» laa (Ezequiel 38:2).

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

29:8-12. Padxí guyuu Egipto cuarenta iza sin nibeza binni ndaaniʼ. Ca binni bilá dxi binitilú Jerusalén lu iza 607 ne biaanacaʼ Judá la? qué nucaa diágacaʼ cani guníʼ Jeremías ne guyecaʼ Egipto para gucachilucaʼ (Jeremías 24:1, 8-10; 42:7-22). Peru qué niladícabe raqué, purtiʼ Nabucodonosor bicaalú Egipto ne gucuaani. Zándaca ra gucuaa Nabucodonosor guidxi que nga maʼ guirutiʼ nibeza ndaaniʼ ni cuarenta iza. Neca lu historia qué zadxélanu xiixa ni gusihuinni dxandíʼ binitilú Egipto, peru zanda guni crenu binitilú ni, purtiʼ Jiobá ruuyaʼ gaca guiráʼ ni maʼ guníʼ (Isaías 55:11).

29:18. Ximodo nga biraa íquecabe ne biraa xíʼquecabe. Cumu nabé nadipaʼ dxiiñaʼ biʼniʼ ca soldadu stiʼ Nabucodonosor para guluucaʼ leʼ guidxi Tiro, ti guidxi ni nuu guriá nisadóʼ la? ngue runi biraa íquecaʼ tantu guzá cascu ni. Laaca biraa xíʼquecaʼ ra bidxiibaʼ yánnicaʼ ca cosa ni biquiiñecaʼ para bicuicaʼ ca torre ne lindaa que (Ezequiel 26:7-12).

Xi rusiidiʼ cani laanu:

29:19, 20. Cumu ca binni de Tiro bireenecaʼ stale de ca bidxichi sticaʼ ne guyecaʼ ndaaniʼ ti isla ni nuu gaxha de guidxi que para gucachilucaʼ la? huaxiéʼ bidxichi gucuaa rey Nabucodonosor. Neca guca Nabucodonosor ti rey ni qué runi adorar Dios ni bidxiibaʼ laca laa ne gucalaʼdxiʼ puru para laa si la? Jiobá bidii laabe guidxi Egipto ne zaqué gudixe laabe pur dxiiñaʼ ni bíʼnibe que. Yanna laanu yaʼ. Ñee cadi naquiiñeʼ gúninu casi biʼniʼ Dios ne quíxenu impuestu ni rinabaʼ gobiernu pur cani rudii laanu la? Neca qué chuuláʼdxinu modo naca ca gobiernu ca ne modo riquiiñecabe bueltu ni rudiʼnu laacabe, peru laanu naquiiñeʼ quíxenu pur cani riquiiñenu (Romanos 13:4-7).

33:7-9. Ca binni ni bibí pur espíritu santu ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ cayúnicaʼ ti dxiiñaʼ cásica ni biʼniʼ hombre ni cayapa ni ruzeeteʼ textu riʼ. Laacaʼ ne ca xcompañérucaʼ cucheechecaʼ diidxaʼ stiʼ Reinu ne cayábicaʼ binni de «ca dxi nagana zeeda guidxiña» (Mateo 24:21).

33:10-20. Pa gusaananu de gúninu guendaquéiquiiñeʼ ne guzúʼbanu stiidxaʼ Dios la? zalanu. Guirutiʼ zanda guiníʼ cadi jneza ni runi Jiobá.

36:20, 21. Ndaaniʼ ca guidxi roʼ ni guyuu dxiqué gunna binni Israel nga xquidxi Jiobá. Peru, dxi maʼ qué ñuni ca israelita que ni na Jiobá la? guníʼ binni mal de labe. Qué chuʼ dxi gácanu binni ni riníʼ si cayuni adorar Jiobá.

36:25, 37, 38. Laanu nuunu lade caadxi binni ni napa ndaayaʼ stiʼ Dios purtiʼ nuucaʼ gaxha de laabe. Nga runi naquiiñeʼ gúninu stipa pur gápanu xquendanabáninu nayá.

38:1-23. ¡Ratadxí ladxidoʼno nga gánnanu zulá Jiobá xquidxi ora gucaalú Gog stiʼ guidxi Magog ni! Dede dxi biaba Binidxabaʼ lu guidxilayú riʼ biree lá Gog, ne laa nga cayuni mandar luni. Magog ca nga guidxilayú riʼ, ra nuu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ (Juan 12:31; Apocalipsis 12:7-12).

«GULUU NDAANIʼ LADXIDOʼLOʼ GUIRÁʼ CANI CHIGULUÉʼ LII»

(Ezequiel 40:1–48:35)

Maʼ gudiʼdiʼ catorce iza de dxi binitilú Jerusalén (Ezequiel 40:1). Ne cayaadxaruʼ sti cincuenta y seis iza para guiree ca israelita que de esclavu (Jeremías 29:10). Ezequiel biiyaʼ guidxi Israel lu ti visión dxi mayaca gusaa 50 iza. Raqué binadiagabe ca diidxaʼ riʼ: «Xiiñiʼ binni guidxilayú, biiyaʼ, bicaadiaga ne guluu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ guiráʼ cani chiguluéʼ lii» (Ezequiel 40:2-4). ¡Nanna pabiáʼ nayecheʼ guyuu Ezequiel ora biʼyaʼ ti yuʼduʼ nacubi lu visión que yaʼ!

Yuʼduʼ ni biiyaʼ Ezequiel que nápani xhoopaʼ puertaʼ ne treinta comedor; laaca biiyabe lugar ra nandxóʼ ne ra jma nandxóʼ stiʼ yuʼduʼ que ne chupa altar: tobi de ca altar ca de yaga ni ne stobi ca para guzaaquicabe ni gusigáʼdecabe Dios. De ndaaniʼ yuʼduʼ que caree caadxi nisa ne chaahuidugá rácani ti guiiguʼ (Ezequiel 47:1). Lu sti visión, Ezequiel biiyaʼ doce ndaa layú ni ruzulú neza ra rindani gubidxa ne riluxe neza riaaziʼ gubidxa. Nga nga ca layú ni chiguiazi lu ca tribu stiʼ Israel: ti ndaa layú para cada tribu. Ne biiyabe sti layú ni nuu cueʼ layú stiʼ Judá ne stiʼ Benjamín ne dede raqué raca mandar ne laaca biiyabe ti guidxi ni láʼ Jehová-Samah (Ezequiel 48:9, 10, 15, 35, ni cá ñee yaza stiʼ Biblia).

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

40:3–47:12. Xii nga zeeda gaca yuʼduʼ ni biiyaʼ Ezequiel lu visión stiʼ. Yuʼduʼ roʼ ni biiyaʼ Ezequiel ca qué ñuu dxi nibí ni. Laani zeeda gácani yuʼduʼ stiʼ Dios ni nuu yanna riʼ, o guiráʼ ni maʼ gudixhe Dios para guni adorarnu laa (Ezequiel 40:2; Miqueas 4:1; Hebreos 8:2; 9:23, 24). Lu ca últimu dxi riʼ bizulú cayaca ni cayeeteʼ lu visión que, ne laaca tiempu riʼ nga cayá ca binni ni bibí para cheʼ guibáʼ (2 Timoteo 3:1; Ezequiel 44:10-16; Malaquías 3:1-3). Dxi maʼ gaca Paraísu ca lu Guidxilayú riʼ, dxi ca nga gaca guiráʼ ni biiyaʼ Ezequiel lu visión que. Visión ni biiyaʼ Ezequiel que gucaneni ca judíu ni nuu de esclavu que gánnacaʼ zabiguetaʼ zuni adorarcaʼ Jiobá sti biaje ne cada tobi de ca familia que zacaacaʼ herencia sticaʼ ndaaniʼ xquídxicaʼ.

40:3–43:17. Xiñee bisaca para laacabe chuʼ biaʼ yuʼduʼ que. Purtiʼ ngue nga chigusihuinni dxandíʼ zabiguetaʼ zuni adorárcabe Jiobá casi maʼ gudixhe ique.

43:2-4, 7, 9. Xii nga zeeda gaca ca gueʼtuʼ ni naquiiñeʼ cueecabe ndaaniʼ yuʼduʼ que. Zándaca ca gueʼtuʼ que nga ca bidóʼ ni guluucabe ndaaniʼ yuʼduʼ que. Cásica ca ni biʼniʼ mandar ndaaniʼ guidxi Jerusalén que ne ca israelita que, biʼniʼ biidicabe yuʼduʼ stiʼ Dios pur ca bidóʼ stícabe. Zaqué beeda gaca ca bidóʼ que casi xaíque stícabe.

43:13-20. Xii nga zeeda gaca altar ni biiyaʼ Ezequiel lu visión que. Laani nga zeeda gácani ni maʼ gudixhe ique Dios guni para gulá binni guidxilayú pur rini ni bixhii Jesús. Pur laani gunda bixiá stonda ca binni ni bibí pur espíritu santu ne pur laani zanda chuʼ «jma binni» nayá nezalú Dios (Apocalipsis 7:9-14; Romanos 5:1, 2). Nga runi, lu visión stiʼ Ezequiel riʼ qué rihuinni tanque ra ridaa ziaʼ nisa ni guyuu ndaaniʼ yuʼduʼ ni bicuí Salomón que para quíʼbicabe ládicabe (1 Reyes 7:23-26).

44:10-16. Tuu nga zeeda gaca cani bizaaquiʼ guʼxhuʼ que. Ca dxi stinu riʼ, laacabe nga ca xpinni Cristu ni bibí para cheʼ guibáʼ, ca binni ni bisiá Jiobá dxi beeda ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ lu iza 1918 (Malaquías 3:1-5). Cani bíʼyabe nuucaʼ nayá ne cani guca arrepentir bidiibe lugar guni adorarcaʼ laabe. Peru naquiiñeʼ guicá íquecabe gúnicabe ni jneza ti ganda chinanda «jma binni» casi modo cayúnicabe. «Jma binni» riʼ zeeda gaca ca binni ni qué ñuni dxiiñaʼ ni biʼniʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que (Santiago 1:27; Apocalipsis 7:9, 10).

45:1; 47:13–48:29. Xii nga layú ni cayeeteʼ raríʼ ne modo biaaziʼ ni lu binni. «Layú» ca nga ra runi ca xpinni Cristu xhiiñaʼ Dios. Intiica guidxi nabézacaʼ, cada tobi de laacaʼ zacaacaʼ ti lugar lu layú ca pa guni adorarcaʼ Dios jneza. Ziaaziʼ layú ca lúcabe ora gaca chaahuiʼ guidxilayú riʼ; ne guiráʼ ni biʼniʼ ni na Dios zápacaʼ ti lugar ra guibánicaʼ (Isaías 65:17, 21).

45:7, 16. Xi zeeda gaca ni bidii ca binni guidxi que cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne cani racané laacaʼ. Ca dxi stinu riʼ, cani rudiicabe ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Dios maʼ gadxé ni, ne tobi de cani jma risaca ni rudiicabe nga gacanécabe ca binnigola ne gucheechecabe diidxaʼ.

47:1-5. Xii nga zeeda gaca nisa guiiguʼ ni biʼyaʼ Ezequiel lu visión stiʼ. Laani nga cani cudii Jiobá xquidxi para gápacaʼ guendanabani. Tobi de laacani nga guendaguti stiʼ Jesús para guixiá donda stinu ne guidúʼndanu Biblia para guizíʼdinu jma de Dios (Jeremías 2:13; Juan 4:7-26; Efesios 5:25-27). Ca dxi stinu riʼ, nisa guiiguʼ ca ziyácani jma ziaʼ ti ganda gacaneni guiráʼ binni ni gacalaʼdxiʼ guni adorar Jiobá jneza (Isaías 60:22). Ora maʼ guni mandar Jesús lu ti Mil iza, zacané nisa ca stale binni ne zaxaleʼ tuudxi «rollo» para gacané binni guiziidiʼ jma de Dios (Apocalipsis 20:12; 22:1, 2).

47:12. Xi zeeda gaca ca yaga cuananaxhi ni biʼyaʼ Ezequiel que. Ca yaga ca zeeda gaca cani ni cudii Dios binni guidxilayú para guibiguetaʼ gácacaʼ binni sin donda.

48:15-19, 30-35, ni cá ñee yaza stiʼ Biblia. Xii nga guidxi ni rihuinni lu visión riʼ. Cumu guidxi «Jehová-Samah» cadi nuuni lu layú ra zuba yuʼduʼ que la? nga racané laanu gánnanu nuuni lu Guidxilayú riʼ. Guidxi ca zándaca gueeda gácani modo raca xhiiñaʼ Dios lu Guidxilayú riʼ ne zacaneni ca binni nachaʼhuiʼ ni cueza ndaaniʼ «guidxilayú cubi» ca (2 Pedro 3:13). Ca puertaʼ ni nuu cada ladu stiʼ guidxi que rusihuinni ni ladu tiica zanda chuʼ binni ndaaniʼ ni. Ca binnigola ni cayapa xquidxi Dios naquiiñeʼ guyúbicaʼ modo guidxiña binni laacaʼ ora tiica si, cásica guidxi que.

Xi rusiidiʼ cani laanu:

40:14, 16, 22, 26. Para chúʼcabe ndaaniʼ yuʼduʼ que rihuinni cá caadxi dibuju casi yaga ziña cueʼ ca lindaa stini, ngue rusihuinni ca binni si ni cayuni ni jneza nga zanda chuʼ raqué (Salmo 92:12). Nga rusiidiʼ laanu pa cadi cayúninu ni jneza qué ziuulaʼdxiʼ diʼ Jiobá modo cayuni adorarnu laa.

44:23. ¡Naquiiñeʼ chuʼnu nayecheʼ pur guiráʼ dxiiñaʼ ni maʼ biʼniʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ pur laanu ca dxi stinu riʼ! «Mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» ca maʼ gucuaa dxiiñaʼ de gusiidiʼ ne gacané laanu órapeʼ caquiiñenu ti ganda gánnanu xii nga ni nayá ne ni nabiidiʼ nezalú Jiobá (Mateo 24:45).

47:9, 11. Stobi de ca cosa ni zeeda gaca nisa ni biʼyaʼ Ezequiel lu visión stiʼ que nga guiráʼ cosa risaca ni caziidiʼ binni de Dios ne ni caziidicabe ca cayacaneni laacabe. Ra tiica nuu binni ne gueʼ ni la? ridxíñacaʼ gaxha de Dios ne casi ñaca nibánicaʼ nezalube sti biaje (Juan 17:3). Peru cani qué naʼ gueʼ nisa ni rudii guendanabani ca zo zidi laacaʼ o zanitilucaʼ. Nga runi, caquiiñepeʼ gúninu stipa pur gusíʼdinu laacabe Stiidxaʼ Dios jneza (2 Timoteo 2:15).

«Dxandipeʼ zusisacaʼ layaʼ»

Dxandíʼ, Jiobá bidii lugar tiidiʼ stale iza dede dxi biaba últimu rey de cani zá de David dede dxi bihuinni ni napa derechu cuiʼ lu trono que. Peru cadi purtiʼ bidiibe lugar tiidiʼ stale iza nusiaandabe pactu bíʼninebe David (Ezequiel 21:27; 2 Samuel 7:11-16). Lade ca diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Ezequiel que bizeeteʼ de «David» ni beeda gaca «pastor» ne «rey» (Ezequiel 34:23, 24; 37:22, 24, 25). Pastor ne rey ca nga Jesucristu ora maʼ cayuni mandar lu Reinu stiʼ (Apocalipsis 11:15). Ne Reinu ca nga chiguiquiiñeʼ Jiobá para guisaca lá (Ezequiel 36:23).

Maʼ cadi candaa diʼ, zanitilú guiráʼ ca binni ni cadi cayuni respetar lá Dios. Peru cani gusisaca lá Dios ne guni adorarcaʼ laabe casi modo riuuláʼdxibe la? zacaacaʼ ti guendanabani ni qué zaluxe. Qué huayuu dxi gacané nisa ni rudii guendanabani riʼ binni biaʼ cayácani yanna. Guideʼnu nisa ca biaʼ gándatiʼ ne guibáninu para guni adorarnu Dios.

[Cani cá ñee yaza]

a Para guiene chaahuiluʼ Ezequiel 1:1–24:27 la? biiyaʼ tema «Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Ezequiel (primé ndaa)», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ julio 2007.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]

Yuʼduʼ ni bihuinni lu visión stiʼ Ezequiel

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]

Xii nga guiiguʼ ni rudii guendanabani ni bihuinni lu visión stiʼ Ezequiel

[Credit Line 10]

◀ Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir