BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/9 yaza 23-26
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Daniel

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Daniel
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • XI RIZÍʼDINU DE MÓDOPEʼ BIZAACA CA COSA CA
  • (Daniel 1:1–6:28)
  • XI RUSIHUINNI CA VISIÓN NI BIʼYAʼ DANIEL
  • (Daniel 7:1–12:13)
  • Chinándanu ejemplu galán ni bisaana Daniel
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2023
  • Ti profeta ni nuu de esclavu biiyaʼ caadxi visión
    Cani zeeda lu Biblia
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/9 yaza 23-26

Stiidxaʼ Jiobá nabani

Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Daniel

TI LIBRU ni láʼ Holman Illustrated Bible Dictionary na: «Libru ni bicaa Daniel nga tobi de ca libru jma sicarú ni zeeda lu Biblia. Ne dxandíʼ guiráʼ ni zeeda luni». Historia ni bicaa Daniel ruzuluni lu iza 618 ante de ca dxi stiʼ Jesús, iza guluu Nabucodonosor, rey stiʼ guidxi Babilonia leʼ Jerusalén. Rey riʼ gucuaa caadxi de ca xiiñiʼ ca israelita que ne yené laacabe casi esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia (Daniel 1:1-3). Lade ca hombrehuiiniʼ que zeʼ Daniel. Daniel napa biaʼ 100 iza dxi biluxe historia riʼ ne nuurube Babilonia. Dxiqué nga gudxi Dios laabe zaca ni na ca diidxaʼ riʼ: «Zaziiláʼdxiluʼ, peru ziásaluʼ para guicaaluʼ ni maʼ gudixheʼ gudiéʼ lii ora maʼ guiluxe ca dxi ca» (Daniel 12:13).

Daniel bicaa primé ndaa stiʼ libru ni ziné lá ne bicaani casi tobi ni biiyaʼ guiráʼ ni bizaaca ca binni que. Peru dxi bicaabe guiropa ndaa stiʼ libru ca guluube laabe luni. Lu libru riʼ zeeda caadxi diidxaʼ riguixhená ni caníʼ padxí bizulú ne biaba caadxi guidxi ni biʼniʼ mandar lu guidubi naca Guidxilayú. Ne laaca cuzeeteni padxí bihuinni Mesías ne xi zazaaca ca dxi stinu riʼ.a Laaca bizeetebe chupa chonna cosa ni bizaaca lu xquendanabánibe ni zacané laanu cadi gusaananu de gúninu ni na Dios. Dxandíʼ, ca diidxaʼ ni guníʼ Daniel riʼ nabani cani ne nandxóʼ cani (Hebreos 4:12).

XI RIZÍʼDINU DE MÓDOPEʼ BIZAACA CA COSA CA

(Daniel 1:1–6:28)

Lu iza 617, yenécabe Daniel ra palaciu stiʼ Babilonia ne xhonna de ca xhamigu: Sadrac, Mesac, ne Abednego. Nécapeʼ chonna iza nga biziidicabe ximodo nabani ca binni de Babilonia ne xi costumbre nápacaʼ, peru qué nusaanacabe de ñúnicabe ni na Dios. Xhono iza de ngue, guníʼ xcaandaʼ Nabucodonosor caadxi cosa ni qué ñene ne qué ñanda ñetenalaʼdxiʼ. Gúdxisi Daniel laabe xi guníʼ xcaandabe oraqueruʼ guníʼ xi riníʼ bacaandaʼ que. Ni biʼniʼ Daniel que bicaani Nabucodonosor ganna Jiobá nga ti Dios ni jma risaca lade guiráʼ dios ne Señor lade guiráʼ rey, ne laa nga rusihuinni guiráʼ ni nagaʼchiʼ (Daniel 2:47). Peru, qué nindaa bisiaandaʼ Nabucodonosor ni bizaaca que. Dxi qué niná guionnaʼ xhamigu Daniel ñuni adorarcaʼ bidóʼ ngola ni biʼniʼ Nabucodonosor que la? gunábabe guilaacaʼ ndaaniʼ ti horno ni nabé nandáʼ, peru Jiobá, Dios ni dxandíʼ bilá laacabe. Ni biʼniʼ Jiobá ca bicaani rey que guiníʼ «gastiʼ stiʼ dios casi laabe ni zanda gulá» (Daniel 3:29).

Nabucodonosor guníʼ xcaandaʼ sti biaje: biiyabe bigá ti yaga ngola ne biliibi ñee ni ti maʼ cadi igaaruʼ ni. Laaca Daniel bisiene xi riníʼ bacaandaʼ que. Bizulú gúcani dxi biniti rey que guendabiaaniʼ ne despué bianda. Gudiʼdiʼ si stale iza, biʼniʼ rey Belsasar ti saa roʼ para ca binni risaca stiʼ, ne ra cayaca saa que bíʼnibe ti cosa ni cadi jneza, biquiiñebe ca vasu ni guleecabe ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá. Gueelaʼ queca guti Belsasar ne bizulú Darío de guidxi Media biʼniʼ mandar (Daniel 5:30, 31). Dxi maʼ cayuni mandar Darío, maʼ napa Daniel jma de 90 iza. Ca binni runi xhiiñaʼ Darío que nabé guca nanaláʼdxicaʼ Daniel dede biyúbicaʼ modo guuticaʼ laabe. Peru Jiobá bilá laabe ne maʼ qué ñuni ca lión que laabe gastiʼ (Daniel 6:27).

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

1:11-15. Ñee pur ca verdura ni gudó ca hombrehuiiniʼ judíu que nga bisihuinni nuucaʼ nazaaca la? Coʼ, cadi nga diʼ gucané laacabe. Nin ti clase guendaró ni go binni qué zanda diʼ gacané laa chuʼ nazaaca lu chii si gubidxa. Jiobá nga gucané laacabe, ne gucuaacabe ndaayaʼ stiʼ Jiobá purtiʼ biʼniʼ crécabe laa (Proverbios 10:22).

2:1. Padxí guníʼ xcaandaʼ Nabucodonosor ti hombre de gadxé gadxé clase guiibaʼ. Textu riʼ na lu guiropa iza de cayuni mandar Nabucodonosor guníʼ xcaandaʼ ti hombre. Cumu gúcabe rey lu iza 624 la? guiropa iza ni cayeeteʼ lu textu riʼ zeeda gácani iza 623. Peru qué zanda diʼ guininu iza ca ni, purtiʼ caʼruʼ diʼ cúʼcabe leʼ guidxi Judá ne caʼruʼ diʼ chindá Daniel ndaaniʼ guidxi Babilonia para gabi laabe xi riníʼ bacaandaʼ que. Nga runi, guiropa iza ni cayeeteʼ lu textu riʼ naquiiñeʼ guzulú igábani despué de iza 607, dxi binitilú Nabucodonosor guidxi Jerusalén ne bizulú biʼniʼ mandar lu guidubi naca Guidxilayú.

2:32, 39. Ximodo nga jma nadipaʼ reinu de oro que reinu de plata, ne ximodo jma nadipaʼ reinu de plata que de cobre. Babilonia (beeda gaca oro ni guyaʼné ique hombre ni biʼyaʼ Nabucodonosor lu bacaandaʼ stiʼ) jma nadipaʼ gúcani que ca guidxi ra biʼniʼ mandar medorpersa (ni beeda gaca plata). Beeda gácani oro purtiʼ Jiobá bidii lugar gunitiluni reinu stiʼ Judá. Grecia beeda gaca cobre purtiʼ binitiluni Medopersia, peru jma nadipaʼ Medopersia que Grecia, cásica jma risaca plata que cobre. Dxandíʼ jma xiroobaʼ ra biʼniʼ mandar Grecia, peru Medopersia nga biquiiñeʼ Jiobá para gulee xquidxi de esclavu ne cadi Grecia.

4:8, 9. Ñee guca Daniel xaíque stiʼ cani biʼniʼ magia la? Coʼ. Ca diidxaʼ «xaíque stiʼ cani runi magia» caníʼ cani naca Daniel xaíque stiʼ guiráʼ ca binni nuu xpiaaniʼ ni guyuu Babilonia (Daniel 2:48).

4:10, 11, 20-22. Xii nga zeeda gaca yaga ngola ni guníʼ xcaandaʼ Nabucodonosor que. Yaga ca zeeda gácani Nabucodonosor rey ni biʼniʼ mandar lu guidubi naca Guidxilayú. Peru cumu biʼniʼ mandarbe lu guidubi naca Guidxilayú la? nga runi yaga ca nuuruʼ xi riniʼni. Cumu Daniel 4:17 cuzeeteʼ bacaandaʼ ca zeeda gácani modo runi mandar Jiobá binni guidxilayú la? yaga ca laaca riniʼni napa Dios derechu para guni mandar guibáʼ ne Guidxilayú, ne jmaruʼ si ndaaniʼ Guidxilayú. Nga runi, chupa cosa nga riníʼ bacaandaʼ ca: primé la? modo biʼniʼ mandar Nabucodonosor, ne guiropa la? derechu ni napa Jiobá para guni mandar.

4:16, 23, 25, 32, 33. Pabiáʼ bindaa gadxe tiempu ni cayeeteʼ raríʼ. Qué zanda diʼ gaca «gadxe tiempu» riʼ gadxe gubidxa de veinticuatro hora, purtiʼ para beeda gaca Nabucodonosor modo na ca versículo riʼ la? caquiiñeʼ tiidiʼ stale tiempu. Nga runi, «gadxe tiempu» riʼ bindaani gadxe iza de 360 dxi cada tiempu, o 2,520 dxi. Gadxe tiempu riʼ laaca zeeda gácani 2,520 iza (Ezequiel 4:6, 7). Gadxe tiempu riʼ bizuluni dxi binitilú guidxi Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús ne bilúxeni dxi guca Jesús Rey guibáʼ lu iza 1914 (Lucas 21:24).

6:6-10. Cumu cadi caquiiñepeʼ guzuhuaʼnu o guzuxíbinu para guni orarnu Jiobá la? ñee cadi jma jneza ñuni orar Daniel nagaʼchiʼ la? Guiráʼ binni nanna runi orar Daniel chonna biaje lu ti dxi. Ngue runi, ca xhenemígube guníʼ stiidxacaʼ chuʼ ti ley ni guiníʼ cadi guni orar binni. Pa ñaca qué ñuni orar Daniel casi maca runi, ñándaca nusihuinni casi ora cadxibi ne nusihuínnibe jma risaca ley stiʼ Darío que stiʼ Jiobá.

Ni rusiidiʼ cani laanu:

1:3-8. Cumu Daniel ne ca xcompañeru qué nucheenecaʼ Jiobá la? nga rusihuinni bisiidiʼ bixhózecabe ne jñaacabe laacabe dxi nahuiinicabe. Ora cani napa xiiñiʼ quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni na Dios primé lu xquendanabánicaʼ ne gusiidicaʼ ni xiiñicaʼ la? zanda gudxiilú xiiñicaʼ ca guendanagana ni gápacaʼ ra scuela o sti lugar.

1:10-12. Daniel biene xiñee cadxibi xaíque stiʼ ca binni ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu que rey stiʼ Babilonia, ngue runi maʼ qué ñábirube laa gaca ni canábabe que. Guyebe ra nuu ni cayapa laacabe, purtiʼ laa jma huaxiéʼ risaca xhiiñaʼ ne zuni ni canabaʼ Daniel laa. Gúninu cásica biʼniʼ Daniel ora chuʼnu lu xiixa guendanagana ne gusihuínninu nuu xpiaaninu, riénenu ne nánnanu stale.

2:29, 30. Pa maʼ gucané Jiobá laanu ne Stiidxaʼ para beeda gácanu ti binni nuu xpiaaniʼ, nánnanu gúninu xiixa ne maʼ bichaʼnu modo laanu la? naquiiñeʼ gusihuínninu laabe gucanebe laanu cásica biʼniʼ Daniel.

3:16-18. Cumu qué ñó guionna hebreu que guendaró ni gulaʼquiʼ Nabucodonosor gocaʼ la? qué nidxíbicabe ora gúdxicabe laa qué zuzuxíbicabe xañee bidóʼ stiʼ. Naquiiñeʼ guicá íquenu gúninu ni na Jiobá guiráʼ ora (1 Timoteo 3:11).

4:24-27. Para guininu ca diidxaʼ stiʼ Reinu stiʼ Dios ne guininu zabidxi Dios cuenta binni la? caquiiñeʼ gácanu binni nadxibalú ne gápanu fe. Daniel gupa xidé bisihuinni nadxibalú ne napa fe ora gúdxibe Nabucodonosor xi zazaaca ne xi caquiiñeʼ guni para guibani jma.

5:30, 31. Ca diidxaʼ ni gúdxicabe rey stiʼ Babilonia dxandipeʼ guca cani (Isaías 14:3, 4, 12-15). Cásica binitilú cani biʼniʼ mandar ndaaniʼ guidxi Babilonia purtiʼ bidxiibacaʼ laca laacaʼ, zacaca zanitilú Binidxabaʼ purtiʼ rudxiibaʼ laca laa (Daniel 4:30; 5:2-4, 23).

XI RUSIHUINNI CA VISIÓN NI BIʼYAʼ DANIEL

(Daniel 7:1–12:13)

Lu iza 553 gupa Daniel primé visión stiʼ, dxi napa jma de 70 iza. Lu visión que biiyabe tapa maniʼ ngola ni beeda gaca caadxi guidxi ni chiguni mandar ca dxi stibe dede ca dxi stinu riʼ. Lu sti visión ni gúpabe biiyabe xi cayaca guibáʼ. Biiyabe ximodo gucuaa ni zeeda gaca casi «ti xiiñiʼ binni» derechu para «cadi gusaana de guni mandar» (Daniel 7:13, 14). Xhupa iza despué gúpabe sti visión ra bihuinni Medopersia, Grecia ne sti rey malu (Daniel 8:23).

Guidúʼyanu xi guca lu iza 539. Maʼ binitilú guidxi Babilonia ne Darío cayuni mandar ca binni de Caldea. Daniel cayuni orar Jiobá para gapa ca judíu ni chiguibiguetaʼ Jerusalén, ne ante guilúxebe de guni orarbe, Jiobá biseendaʼ ángel Gabriel para gacané laabe guiene chaahuibe padxí gueeda Mesías (Daniel 9:20-25). Zándaca iza 536 o 535 ca xhenemigu ca judíu ni maʼ bibiguetaʼ Jerusalén qué ninacaʼ nucuícabe yuʼduʼ stiʼ Dios sti biaje. Nabé guyuu Daniel xizaa pur ni guca que, ngue runi guníʼnebe Dios de guidubi ladxidoʼbe. Bicaadiaga Jiobá laabe ne biseendaʼ ti ángel nabé risaca ra nuube para gacané ne cuʼ gana laabe. Ángel riʼ laaca gudxi laabe ximodo zadinde ca rey de ladu guiaʼ ne ladu gueteʼ ti guihuinni tu laa guni mandar. Ne ca rey riʼ bizulú cadíndecaʼ dede dxi gudiiziʼ Alejandro Magno reinu stiʼ lu guidapaʼ xaíque stiʼ ca binni nanda guiibaʼ stiʼ, ne zadínderucaʼ dede dxi guzuhuaa Miguel, Príncipe ni jma risaca (Daniel 12:1).

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

8:9. Xii nga layú sicarú ni rieeteʼ lu textu riʼ. Layú sicarú ni bihuinni lu visión riʼ, zeeda gácani modo nuu ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu biaʼ dxi guni mandar Gran Bretaña ne Estados Unidos.

8:25. Tuu nga «Príncipe stiʼ ca príncipe». Diidxaʼ sar ni riquiiñecabe casi príncipe lu diidxaʼ hebreu laaca riquiiñecabe ni casi «xaíque». Jiobá Dios si nga zanda guiree lá «Príncipe stiʼ ca príncipe», purtiʼ laa nga xaíque stiʼ guiráʼ ca ángel ni nuu guibáʼ, dede ne «Miguel, tobi de ca príncipe ni jma risaca» (Daniel 10:13).

9:21. Xiñee guníʼ Daniel naca ángel Gabriel que ti binni. Purtiʼ Gabriel guyuu ra nuube casi ti binni, cásica maca bihuínnibe lu ti visión (Daniel 8:15-17).

9:27. Xi pactu nga biluxe para «stale binni» lu iza 36 ra gudiʼdiʼ setenta semana de iza. Cadi pactu diʼ stiʼ Ley ni biʼniné Jiobá ca binni de Israel lu dani Sinaí que, purtiʼ pactu ca bixiani dxi guti Jesús lu iza 33. Pactu ni cayeeteʼ raríʼ nga ni biʼniné Jiobá Abrahán ne laani bilúxeni lu iza 36 ne dede iza que Jiobá biʼniʼ jma pur ca judíu purtiʼ zeedacaʼ de Abrahán. Pactu riʼ nuuruʼ ni dede yanna para Israel stiʼ Dios (Gálatas 3:7-9,14-18, 29; 6:16).

Xi rusiidiʼ cani laanu:

9:1-23;10:11. Nabé gunnaxhii Jiobá Daniel, purtiʼ qué nudxiibaʼ laca laa, biʼniʼ adorar Dios, nabé biindaʼ Stiidxaʼ Dios ne biʼniʼ orar. Cani bíʼnibe riʼ gucané cani laabe para cadi nucheenebe Dios dede dxi gútibe. Naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu cásica bíʼnibe.

9:17-19. Ora guni orarnu para gueeda guidxilayú cubi stiʼ Dios, ra qué ziuu guendanadxabaʼ, xii nga ni jma rinábanu gaca yaʼ. Jma nga naquiiñeʼ guinábanu guisáca lá Dios ne guihuinni laasibe nga nápabe derechu de guni mandarbe que guinábanu guiree ca yuubaʼ ca ne ca guendanagana ni nápanu (2 Pedro 3:13).

10:9-11, 18, 19. Cásica ángel ni guyé ra nuu Daniel que, naquiiñeʼ uguʼnu gana ne guquídxinu fe stiʼ ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu, gacanenu ne gábinu laacaʼ diidxaʼ ni quixhe dxi ladxidoʼcaʼ.

12:3. Lu ca últimu dxi riʼ, «cani napa guendabiaaniʼ», o cani bibí pur espíritu santu, «cuzaanicaʼ» ne cayacanecaʼ xcaadxi binni gúnicaʼ ni jneza ne ládecaʼ nga nuu xcaadxi dendxuʼ ni zabani lu Guidxilayú riʼ (Filipenses 2:15; Apocalipsis 7:9; Juan 10:16). Cani bibí pur espíritu santu jma zuzaanicaʼ casi beleguí ora maʼ guni mandar Cristu lu ti mil iza. Zacanécabe Jesús ti ganda guicaa binni ndaayaʼ pur guendaguti stibe. Xcaadxi dendxuʼ ca cadi naquiiñeʼ gusaanacaʼ de gacanecaʼ cani bibí pur espíritu santu ne naquiiñeʼ gúnicaʼ ni de guidubi ladxidoʼcaʼ.

Zuzabi ndaayaʼ Jiobá cani ridxibi laa

Xi rusiidiʼ libru stiʼ Daniel laanu de Dios ni runi adorarnu. Guiníʼ íquenu de ca diidxaʼ riguixhená ni maʼ guca ne cani chigácaruʼ ni zeeda lu libru riʼ. Ñee cadi dxandíʼ cusihuínnicani zuni Jiobá guiráʼ ni maʼ guníʼ la? (Isaías 55:11.)

Yanna xi rizíʼdinu de Jiobá ora rúʼndanu modo bibani Daniel ne guionnaʼ hebreu que yaʼ. Neca nahuiinicabe, guidápacabe qué ninácabe nibánicabe casi bibani ca binni ni biʼniʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu stiʼ Babilonia. Ngue runi, gucuaacabe «guendananna, guendariene [...] ne guendabiaaniʼ» (Daniel 1:17). Laaca bizíʼdinu ximodo bilá ti ángel stiʼ Dios Sadrac, Mesac ne Abednego ora bilaacabe laacaʼ ndaaniʼ ti horno ni nabé nandáʼ. Ne últimu la? Jiobá bilá Daniel de ra daguyoo caadxi lión. Ni rizíʼdinu raríʼ nga: Jiobá racané ca xpinni, ne laa reeda gaca casi ti escudu para guiráʼ cani runi cré laa ne ruzaabiʼ ndaayaʼ cani ridxibi laa (Salmo 115:9, 13).

[Cani cá ñee yaza]

a Pa racaláʼdxiluʼ guiéneluʼ cada tobi de ca versículo stiʼ libru stiʼ Daniel la? biiyaʼ libru Prestemos atención a las profecías de Daniel, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

Xiñee nabé gunnaxhii Jiobá Daniel

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir