Stiidxaʼ Jiobá nabani
Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Oseas
MAʼ XHUPA xhonna si israelita ni guyuu ndaaniʼ guidxi Israel de chii tribu que biʼniʼ adorar Jiobá. Dxi biʼniʼ mandar Jeroboán II, nabé gupa guidxi que stale bidxichi, peru dxi laabe gútibe bixiéʼ bidxichi que. Stale de ca binni que bidxiichinecaʼ cani biʼniʼ mandar laacaʼ ne ca rey que gúpacaʼ stale guendanagana. Tapa de ca xhoopaʼ rey ni gurí despué de laabe biiticabe laacaʼ (2 Reyes 14:29; 15:8-30; 17:1-6). Oseas gudixhená cincuenta y nueve iza, ne bizulube lu iza 804 ante de ca dxi stiʼ Jesús ne bíʼnibe ni ca dxi nagana ni caninu riʼ.
Ni bizaaca lu xquendaxheelaʼ Oseas bisihuínnini ni biʼniʼ sentir Jiobá dxi maʼ qué nuzuubaʼ guidxi Israel stiidxaʼ. Lu ca diidxaʼ ni guníʼ Oseas bizeeteʼ paraa bichee guidxi Israel ne guniʼbe zanitilú guidxi que ne reinu stiʼ Judá. Biquiiñebe diidxaʼ nadóʼ ora bicaabe ca diidxaʼ riʼ lu libru ni ziné labe, peru laaca biquiiñebe diidxaʼ nadipaʼ pur ni biʼniʼ ca binni que. Cumu libru ni bicaabe riʼ zeedani lu Stiidxaʼ Dios la? ca diidxaʼ ni cá luni nabani cani ne nandxóʼ cani (Hebreos 4:12).
«GUCUAA TI GUNAA NI MAʼ GUTANÉ STOBI»
(Oseas 1:1–3:5)
Jiobá biʼniʼ mandar Oseas: «Guyé, gucuaa ti gunaa ni maʼ gutané stobi» (Oseas 1:2). Laabe bizuubabe diidxaʼ ne gúpabe ti xiiñibe ne Gómer, peru despué Gómer gupa xhupa baʼduʼ ni zándaca cadi xiiñibe, ne laacaʼ biree lacaʼ Lo-ruhamá ne Lo-ammí. Guiropaʼ lá riʼ bisihuinni cani qué ziuubalaʼdxiʼ diʼ Jiobá guidxi Israel ne laa zudxii deche laacabe.
Xi biʼniʼ sentir Jiobá pur guidxi ni qué nuzuubaʼ stiidxabe que yaʼ. Guidúʼyanu xi gúdxibe Oseas: «Guyé sti biaje, gunnaxhii ti gunaa ni nadxii sti hombre laa ne ni ratané stobi, cásica nadxii Jiobá ca xiiñiʼ Israel neca laacaʼ cayúnicaʼ ni na xcaadxi dios» (Oseas 3:1).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
1:1. Dxi biʼniʼ Oseas xhiiñaʼ Dios, xiñee bizeetebe tapa rey ni biʼniʼ mandar guidxi Judá peru de tobi si bizeetebe de guidxi Israel. Purtiʼ cani zá si de David nga naquiiñeʼ gaca rey para guni mandar gudxi stiʼ Dios. Ca rey ni biʼniʼ mandar lu reinu ni nuu ladu guiaʼ que cadi zácabe de David peru cani biʼniʼ mandar lu reinu stiʼ Judá laacaʼ zacaʼ de David.
1:2-9. Ñee bichaganáʼ Oseas ti gunaa ni gutané stobi la? Bichaganáʼ, ne despué gunaa riʼ guyuuné sti hombre. Cadi ti bacaandaʼ diʼ o ti visión guiráʼ ni bizaaca ni riguixhená riʼ lu xquendanabani.
1:7. Padxí biuubalaʼdxiʼ ne bilá Jiobá guidxi Judá. Ca diidxaʼ riʼ guca cani lu iza 732 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi biʼniʼ mandar rey Ezequías. Ca dxi que, ca soldadu stiʼ guidxi Asiria bicaalucaʼ guidxi Jerusalén, peru Jiobá biseendaʼ ti ángel stiʼ para guuti 185,000 de ca binni que, ne ángel que biiti guirácabe ti gueelaʼ si (2 Reyes 19:34, 35). Zaqué bilá Jiobá Judá, ne qué niquiiñebe arcu nin «guiibaʼ duxhuʼ nin pur guendaridinde, nin pur maniʼ nin pur hombre dxiibaʼ maniʼ», sínuque ti ángel si biquiiñebe.
1:10, 11. Pa binitilú reinu stiʼ Israel lu iza 740 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ximodo nga guca ca xiiñiʼ Israel «tobi si» ne ca xiiñiʼ Judá yaʼ. Stale de ca binni ni nabeza ndaaniʼ reinu ni nuu ladu guiaʼ que, yendézacaʼ ndaaniʼ guidxi Judá ante cheʼ Judá casi esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia lu iza 607 (2 Crónicas 11:13-17; 30:6-12, 18-20, 25). Lade ca judíu ni bibiguetaʼ xquídxicaʼ lu iza 537 bibiguetaʼ caadxi de ca xiiñiʼ ca israelita ni guyé de esclavu Babilonia (Esdras 2:70).
2:21-23 Xi gucalaʼdxiʼ Jiobá niníʼ ne ca diidxaʼ riʼ: «Dxandipeʼ zudxiibaʼ ni [Jezreel] casi biidxiʼ para naa lu layú, ne dxandipeʼ ziuubalaʼdxeʼ ni». Primé xiiñiʼ Oseas ne Gómer la? biree lá Jezreel (Oseas 1:2-4). Lá xiiñibe ca riniʼni «Dios Zudxiibaʼ Biidxiʼ». Ca diidxaʼ ca na ziuu caadxi israelita ni guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ne zutagulisaabe laacaʼ lu iza 537 ne zudxiibabe laacaʼ casi biidxiʼ ndaaniʼ guidxi Judá. Yanna, layú ra qué nibeza binni setenta iza que, zudiini biidxiʼ, vinu nanaxhi ne aceite. Ca cosa riʼ laaca zanabaʼ cani gudii layú stipa para laacani ne layú zanabaʼ guiaba nisaguié dede guibáʼ; ne guibáʼ zanabaʼ guni Dios zá para guiaba nisaguié. Naquiiñeʼ gaca ca cosa riʼ ti ganda chuʼ ni guibaniné ca binni ni guibiguetaʼ xquídxicaʼ que. Apóstol Pablu ne Pedru laaca bizeetecaʼ ni na Oseas 2:23 para guiniʼcaʼ ximodo zadopa Israel stiʼ Dios (Romanos 9:25, 26; 1 Pedro 2:10).
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:2-9; 3:1, 2. Guníʼ ique pabiáʼ naroʼbaʼ stipa biʼniʼ Oseas para qué nusaanaʼ xheelaʼ purtiʼ Jiobá gudxi laabe cadi gúnibe ni. Yanna, ñee zusaana de gúninu xiixa ni riuuláʼdxinu para gúninu ni canabaʼ Jiobá laanu la?
1:6-9. Jiobá nanalaʼdxiʼ guni adorar binni sti dios ne zaqueca gapa binni jnadxii.
1:7, 10, 11; 2:14-23. Guiráʼ ni maca guníʼ Jiobá gueeda gaca guidxi Israel ne Judá gúcacani. Cani guiníʼ Jiobá qué riaana cani sin gácacani.
2:16, 19, 21-23; 3:1-4. Jiobá nuuca para gutiidilaʼdxiʼ donda stiʼ ca binni ni gaca arrepentir de guidubi ladxidóʼ (Nehemías 9:17). Cásica Jiobá, laanu naquiiñeʼ guianu binni ne guiubaláʼdxinu laacaʼ.
«JIOBÁ ZEDANÉ TI JUICIU»
(Oseas 4:1–13:16)
«Jiobá zedané ti juiciu para ca binni de guidxilayú». Xiñee yaʼ. «Purtiʼ gastiʼ ni dxandíʼ nin guendanachaʼhuiʼ nin guendananna stiʼ Dios lu guidxilayú.» (Oseas 4:1.) Guidxi Israel que, maʼ qué ninacaʼ nuzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá dede guláʼnacaʼ ni napa binni, biiticaʼ, gúpacaʼ jnadxiicaʼ ne biʼniʼ adorarcaʼ sti dios. Qué nuyúbicaʼ ñacané Dios laacaʼ, «laca Egipto bicaacaʼ ridxi; ne biyúbicaʼ Asiria» (Oseas 7:11).
Jiobá guníʼ zedané ti juiciu luguiácabe, na: «Israel napa xidé guinitilú» (Oseas 8:8). Reinu stiʼ Judá laca napa donda. Oseas 12:2 na: «Zedané Jiobá juiciu stiʼ luguiáʼ Judá, zusabanabe Jacob pur modo laa; ne pur modo cayuni zuquíxebe ni laa». Neca zaqué, Jiobá na dxandíʼ zudxiguetaʼ laacabe, purtiʼ Dios guníʼ: «De lu náʼ Seol zulaʼyaʼ laatu; de guendaguti zudxiguetaʼ laatu» (Oseas 13:14).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
6:1-3. Tu laa guníʼ: «Latáʼ, ne guibiguétanu ra nuu Jiobá». Zándaca laaca ca israelita ni bicheené Jiobá que nga guníʼ ca diidxaʼ riʼ purtiʼ nuucaʼ guibiguétacaʼ ra nuube. Pa laacabe guníʼcabe ni la? cadi dxandíʼ diʼ guca arrepentírcabe. Guendanachaʼhuiʼ stícabe tobi gudiʼdiʼ si ni, «casi za stiʼ guibáʼ ca siadóʼ ca ne casi gupa ni rinitilú siadoʼroʼ» (Oseas 6:4). O, zándaca Oseas guníʼ ca diidxaʼ ca ra canábabe guidxi que guibiguétacaʼ ra nuu Jiobá. Tutiica guníʼ cani, ca binni de chii tribu ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ que naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ dxandíʼ cayaca arrepentircaʼ ne guibiguétacaʼ ra nuu Jiobá.
7:4. Ximodo guca ca israelita ni gupa jnadxii que casi «ti horno ni cá guí». Ca diidxaʼ riʼ cusihuinni cani pabiáʼ dxaʼ guendaquéiquiiñeʼ ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni que.
Xi rusiidiʼ cani laanu:
4:1, 6. Para sánenu Dios la? cadi naquiiñeʼ gusaana de guizíʼdinu jma de laabe ne gúninu guiráʼ ni guizíʼdinu lu xquendanabáninu.
4:9-13. Jiobá zanabaʼ cuenta cani rapa jnadxii ne cani runi adorar sti Dios (Oseas 1:4).
5:1. Cani zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios cadi naquiiñeʼ diʼ gudxii déchecabe Jiobá; purtiʼ pa laacabe gúnicabe ni la? zándaca gucaacabe xcaadxi xpinni Cristu guni adorar sti dios, ne zacá cueechúcabe laacaʼ de Dios.
6:1-4; 7:14, 16. Qué riuulaʼdxiʼ diʼ Dios ca binni ni qué raca arrepentir de guidubi ladxidóʼ. Para guiuubalaʼdxiʼ Dios binni ni bichee ca naquiiñeʼ gaca arrepentir de guidubi ladxidóʼ, ne zusihuínnibe ni ra guni adorarbe Dios jma jneza. Naquiiñeʼ guibánibe casi modo na ley stiʼ Dios (Oseas 7:16, ni cá ñee yaza stiʼ Biblia).
6:6. Ora tuuxa qué gusaana de guchee la? rusihuinni cadi dxandíʼ diʼ nadxii Dios. Nécapeʼ gúnibe jma lu xhiiñaʼ Jiobá, qué zaquiiñeʼ cani para guixiá ca donda stibe.
8:7, 13; 10:13. Ca diidxaʼ ni na: «Irá ni udxiiba binni, ngue ca cuee» dxandíʼ guca cani luguiáʼ ca israelita que dxi biʼniʼ adorarcaʼ xcaadxi dios (Gálatas 6:7).
8:8; 9:17; 13:16. Guiráʼ ni guníʼ cani riguixhená chiguizaaca reinu stiʼ Israel guca cani dxi binitilú Asiria Samaria, guidxi jma risaca stiʼ Israel (2 Reyes 17:3-6). Nanna dxíchinu zuni Dios guiráʼ ni maʼ guníʼ (Números 23:19).
8:14. Bisaba Jiobá guí ndaaniʼ guidxi Judá lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi bidiibe lugar gunitilú ca binni de Babilonia guidxi Jerusalén ne Judá, casi modo guniʼbe que (2 Crónicas 36:19). Stiidxaʼ Dios qué liica ruchee (Josué 23:14).
9:10. Neca ca israelita que maʼ bidiicaʼ laacaʼ Dios ni dxandíʼ, peru guyuucaʼ ra nuu «Baal de Peor, ne bizulucaʼ bíʼnicaʼ cosa qué iquiiñeʼ». Cadi naquiiñeʼ diʼ gúninu ni bíʼnicabe ca, sínuque jma galán quixhe íquenu gusihuínninu pur modo nabáninu maʼ bidiʼnu laanu Jiobá (1 Corintios 10:11).
10:1, 2, 12. Naquiiñeʼ guni adorarnu Dios de guidubi ladxidoʼno. Pa gúninu ni jneza, ziuubalaʼdxiʼ Dios laanu.
10:5. Diidxaʼ Bet-aven (riniʼni «Lidxi ni Runiná»), zacá biʼniʼ búrlacabe Betel («Lidxi Dios»). Dxi guleecabe yuze huiiniʼ ni biʼniʼ adorar ca binni de Samaria de Bet-aven, ca binni que biinacaʼ purtiʼ maʼ zinécabe dios sticaʼ. ¡Zusihuínninu gastiʼ xpiaaninu pa guni crenu zanda gacané ti bidóʼ laanu, purtiʼ nin laacaʼ qué zanda gulacaʼ laca laacaʼ! (Salmo 135:15-18; Jeremías 10:3-5.)
11:1-4. Jiobá qué rusaana de gannaxhii ca xpinni; nga runi ca neza stiʼ Jiobá qué ziuu dxi guniná cani laanu.
11:8-11; 13:14. Jiobá guníʼ zabiguetaʼ zuni adorar xquídxibe laabe sti biaje casi modo riuuláʼdxibe ne zaqué gúcani (Isaías 55:11). Lu iza 537 ante de ca dxi stiʼ Jesús bibiguetaʼ caadxi de ca binni ni guyuu de esclavu Babilonia que Jerusalén (Esdras 2:1; 3:1-3). Guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá pur cani riguixhená stiʼ dxandíʼ zaca cani.
12:6. Naquiiñeʼ quixhe íquenu gácanu nachaʼhuiʼ, gúninu ni jneza ne guni crenu de guidubi ladxidoʼno zanda gacané Jiobá laanu.
13:6. Ca israelita que bidxá tipa ndaanicaʼ ne biʼniʼ crecaʼ laca laacaʼ. Ngue runi bisiaandacaʼ Jiobá. Gúninu stipa para cadi gudxíʼbanu laca laanu.
«CA NEZA STIʼ JIOBÁ JNÉZAPEʼ CANI»
(Oseas 14:1-9)
Oseas guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Bibiguetaʼ, ya, Israel, ra nuu Jiobá Dios stiluʼ, purtiʼ birenda ñeeluʼ ne bicheeluʼ». Gúdxibe guidxi que guinábacaʼ Jiobá: «Bitiidilaʼdxiʼ ca guendaruchee stidu; ne gucuaa ni galán, ne dxandipeʼ zusigáʼdedu yuzehuiiniʼ, ra iquiiñedu ruaadu» (Oseas 14:1, 2).
Binni ni guchee naquiiñeʼ guibiguetaʼ ra nuu Jiobá, saʼ lu neza stibe ne iquiiñeʼ ruaa para gusisaca laabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ «ca neza stiʼ Jiobá jnézapeʼ cani, ne binni nachaʼhuiʼ si nga zazá lu cani» (Oseas 14:9). ¡Nabé riéchenu gánnanu ziuu stale binni zuyubi guni ni na Jiobá ne zuyubi guendanachaʼhuiʼ stibe ra maʼ ziluxe ca últimu dxi riʼ! (Oseas 3:5.)
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Jiobá bisihuinni ne xquendaxheelaʼ Oseas ximodo nuu guidxi Israel
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 11]
Dxi binitilú Samaria lu iza 740 ante de ca dxi stiʼ Jesús binitilú reinu de chii tribu que