BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/10 yaza 3-7
  • «Rilaselaʼdxiʼ Bixhózetu binni»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Rilaselaʼdxiʼ Bixhózetu binni»
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Rilaseláʼdxicabe cani caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ
  • Rilaselaʼdxiʼ Dios cani ruchee
  • Ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne runi ni jneza
  • Xiñee naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni
  • «Nayecheʼ nga cani rilaselaʼdxiʼ»
  • Rúninu ni ná Dios ni nabé riá laanu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
  • Ximodo guilaseláʼdxinu binni
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Dichoso ni riaʼ stobi
    Guidú’ndanu para Jiobá
  • «Dichoso ni riá stobi»
    Guidúʼndanu né guendanayecheʼ para Jiobá
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/10 yaza 3-7

«Rilaselaʼdxiʼ Bixhózetu binni»

«Cadi gusaanatu de guilaseláʼdxitu binni cásica rilaselaʼdxiʼ Bixhózetu binni.» (LUCAS 6:36, NM.)

1, 2. Ximodo bisihuinni Jesús nabé naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni ora guníʼnebe ca escriba, ca fariseu ne ca discípulo stibe.

JIOBÁ biquiiñeʼ Moisés para gudii ca israelita que biaʼ xhoopaʼ gayuaa ley ni cayabi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Dxandíʼ, Dios gunabaʼ gúnicabe guirácani, peru laaca gunabaʼ laacabe guilaseláʼdxicabe binni. Ne zaqueca gudxi Jesús ca fariseu, purtiʼ laacaʼ qué liica nilaseláʼdxicaʼ binni. Chupa biaje bisietenalaʼdxiʼ Jesús laacabe xi guníʼ Dios: «Jma racaladxe guiá tu [«guilaseláʼdxitu», NM] binni, que guedané tu ni gusigaʼde tu naa» (Mateo 9:10-13; 12:1-7; Oseas 6:6). Ne ra maʼ zilúxebe dxiiñaʼ stibe lu Guidxilayú gúdxibe laacaʼ: «Lagapa gá si laatu, maistru de ley ne fariseu, binni rusiguii caʼ, purti dede ca guixi rindáʼ naxhi casi menta ne anís ne cominu runi tu cani chii ndaa, ne rudii tu tindaa Dios, peru qué rulabi tu ni jma naquiiñe guni tu ni zeeda lu ley. Ruchee né tu binni ne qué riá tu laacaʼ, ne qué runi cre tu Dios. Ca nga nga ni jma naquiiñe guni tu, peru laca cadi gusaana tu de guni tu ca xcaadxi ca» (Mateo 23:23).

2 Ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ rusihuínnicani rusisácabe guilaseláʼdxinu binni. Ne gúdxibe ca discípulo stibe «Cadi gusaanatu de guilaseláʼdxitu binni cásica rilaselaʼdxiʼ Bixhózetu binni» (Lucas 6:36, NM). Yanna, pa racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stiʼ Dios la? naquiiñeʼ guiene chaahuinu ximodo nga guilaseláʼdxinu binni (Efesios 5:1). Ne pa guidúʼyanu xi zanda cueendunu pa gápanu guenda riʼ la? nga zucaa laanu jma gusihuínninu ni lu xquendanabáninu.

Rilaseláʼdxicabe cani caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ

3. Xiñee naquiiñeʼ guidúʼyanu ejemplu stiʼ Jiobá para guiénenu ximodo zanda guilaseláʼdxinu binni.

3 Ti hombre ni bicaa salmo riʼ biindaʼ sicaríʼ: «Jiobá nachaʼhuiʼ ne rilaselaʼdxiʼ, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaanaʼ. Jiobá nachaʼhuiʼ ne guiráʼ binni, ne guendarilaselaʼdxiʼ stibe rihuínnini lu guiráʼ ni bíʼnibe» (Salmo 145:8, 9). Lu Biblia laaca rieeteʼ laabe nga «Bixhoze nu [...] ne riá[be] laanu. Laabe nga Dios stinu ne riguixhe dxí be ladxidóʼ, no» (2 Corintios 1:3). Casi maʼ bidúʼyanu riʼ, guendarilaselaʼdxiʼ riʼ rihuínnini ora guianu ne gacanenu binni, ne laani nga ti guenda ni rusihuinni Dios. Nga runi, para guiene chaahuinu ximódopeʼ nga guilaseláʼdxinu binni la? guidúʼyanu ejemplu ne mandatu stiʼ Jiobá.

4. Xi rizíʼdinu lu Isaías 49:15 de modo rilaselaʼdxiʼ Jiobá binni.

4 Sicaríʼ canabadiidxaʼ Jiobá lu Isaías 49:15: «Ñee zanda gusiaandaʼ ti gunaa ugadxi xiiñiʼ ne qué guiabe xiiñibe ni gúpabe la?». Lu diidxaʼ hebreu, diidxaʼ «guiabe» ca laaca zeedani de diidxaʼ «guilaselaʼdxiʼ» ni cá lu Salmo 145:8, 9. Lu textu stiʼ Isaías ruchaagani modo rilaselaʼdxiʼ Jiobá binni cásica modo nadxii ti gunaa xiiñiʼ ni deruʼ gule, ne nga rucaa laabe gacanebe laacaʼ. Ora guʼnaʼ xiiñibe riʼ purtiʼ candaana o cayaca xiixa la? riá jñaabe laabe ne oraqueca rudii ni caquiiñebe. Zacaca nga riá Jiobá binni ne rilaselaʼdxiʼ laacabe.

5. Ximodo rusihuinni ni bizaaca guidxi Israel «nabé [r]ilaselaʼdxi» Jiobá binni.

5 Casi maʼ bidúʼyanu ca, binni ni rilaselaʼdxiʼ stobi la? cadi riá si, sínuque rucaani laa gacané laabe. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Jiobá pur xquidxi, raca chonna mil gaayuʼ gayuaa iza, dxi guyuucaʼ casi esclavu Egipto. Jiobá gudxi Moisés: «Dxandipeʼ maʼ biiyaʼ guendanagana cadiʼdiʼ xquidxeʼ Egipto, ne maʼ binadiaga ridxi stícabe pur cani cucaa laacabe gúnicabe dxiiñaʼ, purtiʼ nanna dxicheʼ xi guendananá cadíʼdicabe. Ne yanna maʼ chiguieteʼ para gulaʼyaʼ laacabe de lu náʼ ca egipciu ne para cuee laacabe de ra nuucabe ca ne cuaa laacabe lu ti layú sicarú ne xilaga, ti layú ra ridá leche ne dxiña yaga» (Éxodo 3:7, 8). Gudiʼdiʼ siʼ gaayuʼ gayuaa iza de biree ca israelita de Egipto, bisietenalaʼdxiʼ Jiobá laacabe: «Naa nga gulee Israel de Egipto ne naa nga bilaʼyaʼ laacaʼ de lu náʼ ca egipciu ne de lu náʼ ca reinu ni biquiichiná laacaʼ» (1 Samuel 10:18). Stale biaje gudiʼdiʼ ca israelita que guendanagana purtiʼ qué nuzuubadícabe stiidxaʼ Jiobá, neca bíʼnicabe zaqué Jiobá biá ne gucané laacabe (Jueces 2:11-16; 2 Crónicas 36:15). Guiráʼ ni bizaaca guidxi Israel rusihuínnini ximodo racané Dios ca xpinni ora cadíʼdicaʼ lu guendanagana o nuucaʼ ra naxoo. Rihuinni dxíchica «nabé [r]ilaselaʼdxi Dios» binni (Efesios 2:4).

6. Ximodo bilaselaʼdxiʼ Jesus binni cásica runi Bixhoze.

6 Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú bisihuinni riuubalaʼdxiʼ binni cásica runi Bixhoze. Guidúʼyanu xi bíʼnibe ora bicaa ridxi chupa hombre nacheepaʼ lú laabe, nacaʼ: «Señor, Xiiñi David, biá laadu». Ca hombre que gunábacaʼ gusiándabe laacaʼ para ganda gúʼyacaʼ. Ngue runi, Jesús biʼniʼ ni gunábacabe laa, bisihuínnibe dxandíʼ racaláʼdxibe gacanebe laacaʼ ne «oraque biá Jesús laaca ne udaʼna lú caʼ. Ne oraqueca bixele lú caʼ» (Mateo 20:30-34). Zacá ni, cumu bilaselaʼdxiʼ Jesús binni la? ngue runi bisiándabe stale binni nacheepaʼ lú, bisiándabe cani guyuu demonio luguiacaʼ, cani gupa lepra ne laaca gucanebe ca hombre ne gunaa ni guca huará xiiñiʼ (Mateo 9:27; 15:22; 17:15; Marcos 5:18, 19; Lucas 17:12, 13).

7. Ximodo rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jiobá ne Jesús laanu guilaseláʼdxinu binni.

7 Ejemplu stiʼ Jiobá Dios ne stiʼ Jesucristu rusiidicani laanu chupa cosa, ora tuuxa guilaselaʼdxiʼ binni la? riá laabe, peru cadi ngasi, sínuque laaca rucaani laa guni xiixa para gacané laabe. Ora ruzeeteʼ Biblia diidxaʼ rilaselaʼdxiʼ la? caniʼni modo racanécabe cani caquiiñeʼ ni. Peru ora iquiiñeʼ diidxaʼ riʼ ra gaca juzgar tuuxa binni, ñee riniʼni cadi naquiiñeʼ gusabanácabe laabe la?

Rilaselaʼdxiʼ Dios cani ruchee

8, 9. Ximodo bisihuinni Jiobá bilaselaʼdxiʼ David ora bicheené Bat-seba.

8 Guidúʼyanu ni biʼniʼ rey David, xaíque stiʼ guidxi Israel, dxi gudindené ni riguixhená láʼ Natán laabe pur guyuunebe Bat-seba. David guca arrepentir ne biʼniʼ orar Jiobá sicaríʼ: «Bilaselaʼdxiʼ naa Dios pur guendarannaxhii ni qué rusaana stiluʼ. Cumu nabé rilaseláʼdxiluʼ binni la? bixhá donda stinneʼ. Gudiibiʼ guendaruchee stinneʼ ne bisiá donda stinneʼ. Purtiʼ nannaʼ maʼ bicheeniáʼ lii, ne donda stinneʼ zuhuaa nezaluáʼ guiráʼ ora. Ne lii si nga maʼ bicheeniáʼ, ne ni cadi jneza para lii maʼ bineʼ» (Salmo 51:1-4).

9 Rihuinni dxíchica dxandíʼ guca arrepentir David pur ni biʼniʼ. Ngue runi Jiobá bitiidilaʼdxiʼ donda stibe ne stiʼ Bat-seba, ne qué nusabanáʼ diʼ laacabe casi na Ley stiʼ Moisés, purtiʼ ley que na naquiiñeʼ gáticabe (Deuteronomio 22:22). Jiobá qué ñuuti diʼ laacabe, peru qué nucueeza ca guendanagana ni beeda luguiácabe pur ni bíʼnicabe (2 Samuel 12:13). Ora rilaselaʼdxiʼ Jiobá binni la? rutiidilaʼdxiʼ donda stícabe. Peru qué rucueezabe ca guendanagana reeda luguiáʼ binni pur ni biʼniʼ.

10. Nécapeʼ rilaselaʼdxiʼ Jiobá binni ora guni juzgar, xiñee cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ziuubaláʼdxibe laanu pur guiráʼ ni gúninu.

10 Sicaríʼ caníʼ Biblia de ni biʼniʼ Adán: «Pur tobi hombre biuu enda ruchee ndaani guidxilayú» laaca ruzeeteni «ni riaxa pecadu nga enda guti». Nga runi guiranu rátinu (Romanos 5:12; 6:23). Pur nga la? ¡nabé rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur rilaselaʼdxiʼ laanu ora guni juzgar tuuxa binni! Peru cadi naquiiñeʼ diʼ guiníʼ íquenu zalaselaʼdxiʼ Dios laanu pur guiráʼ ni gúninu. Deuteronomio 32:4 caníʼ ximodo nga Jiobá: «Guiráʼ ca neza stibe jneza cani». Nga runi, laabe nga nánnabe pora guilaseláʼdxibe binni, ne nánnanu qué liica zucheenebe ca ley stibe.

11. Ximodo bisihuinni Jiobá naca ti Dios ni runi ni jneza ora biʼniʼ juzgar David ne Bat-seba.

11 Guininu ni bizaaca David ne Bat-seba que sti biaje. Para cadi guuti Jiobá laacabe ne cadi gusabanáʼ laacabe la? primeru naquiiñeʼ gutiidiláʼdxibe stóndacaʼ. Peru ca juez ni nuu Israel qué zanda diʼ guni cani . Pa nudii Jiobá lugar laacabe ñuni juzgárcabe David ne Bat-seba la? ñuni mandárcabe ñáticaʼ, purtiʼ Ley que na naquiiñeʼ gáticabe. Peru pur pactu ni bíʼninebe David la? Jiobá biiyaʼ pa zanda gutiidilaʼdxiʼ stóndacabe (2 Samuel 7:12-16). Ngue runi, «Juez stiʼ guidubi guidxilayú» ne ni «ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno» gudixhe ique laapeʼ guni juzgar laacabe (Génesis 18:25; 1 Crónicas 29:17). Dios si nga zanda ganna xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ David ne guʼyaʼ pa dxandíʼ guca arrepentirbe ne zaqué gutiidilaʼdxiʼ stóndabe.

12. Cumu guiranu rucheʼnu, xi zanda gúninu para guilaselaʼdxiʼ Dios laanu yaʼ.

12 Yanna laanu la? Jiobá laaca maʼ bilaselaʼdxiʼ laanu, ra bilá laanu de guendaguti purtiʼ gulenenu donda. Ne bisihuínnibe ti Dios ni runi jneza laabe ra bilaseláʼdxibe laanu. Para bitiidilaʼdxiʼ Dios donda stinu sin gusaana de guni ni jneza la? biseendabe Xiiñibe Jesucristu para beeda gati pur laanu. Zacá nga jma bisihuínnibe nabé rilaseláʼdxibe binni guidxilayú (Mateo 20:28; Romanos 6:22, 23). Nga runi, pa racaláʼdxinu guilaselaʼdxiʼ Dios laanu ne cadi gusabanáʼ laanu pur donda ni bisaanané Adán laanu la? naquiiñeʼ «guni cre[nu] Xiiñi be » (Juan 3:16, 36).

Ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne runi ni jneza

13, 14. Ñee zanda guininu zucheené Jiobá ca ley stiʼ para si guilaselaʼdxiʼ binni la? Bisiene.

13 Yanna, nécapeʼ ora guilaselaʼdxiʼ Dios binni qué rusaanabe de gúnibe ni jneza, ñee zuchaa Dios ley stiʼ para si guilaselaʼdxiʼ binni la? Coʼ, qué liica zúnibe nga.

14 Jiobá biquiiñeʼ ni riguixhená láʼ Oseas para gúdxibe ca israelita: «Zachaganaʼyaʼ lii ne qué ziuu dxi gusaanaʼ lii, ne dxandipeʼ zachaganaʼyaʼ lii casi na ley ne qué zusaanaʼ de gannaxhieeʼ lii ne zalaselaʼdxeʼ lii» (Oseas 2:19). Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnicani rilaselaʼdxiʼ Jiobá binni peru laaca riquiiñebe xcaadxi guenda nápabe ora gúnibe ni, ne tobi de laacani nga guendaruni ni jneza. Laabe nga «ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne ni nachaʼhuiʼ, [...] ni rutiidilaʼdxiʼ guendaruchee ne guenda qué ruzuubaʼ diidxaʼ ne donda, peru qué zusaanaʼ de gusabanáʼ» (Éxodo 34:6, 7). Jiobá naca ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ binni ne runi ni jneza. Sicaríʼ caníʼ Biblia de laabe: «Laabe nga Guié, ca dxiiñaʼ stibe biaʼsi cani, purtiʼ guiráʼ neza stibe jneza cani» (Deuteronomio 32:4). Dxandíʼ, qué ziuu dxi guchee Dios ora guilaselaʼdxiʼ binni ne ora guni ni jneza. Qué zanda diʼ guininu jma risaca ti guenda riʼ que stobi, purtiʼ guirópacani nga riquiiñeʼ Jiobá ora guni juzgar.

15, 16. 1) Ximodo nánnanu qué raniná diʼ Jiobá binni ora guni juzgarbe laacaʼ. 2) Xi zuni Jiobá pur ca xpinni ora gunitilú ca binni malu.

15 Jiobá qué riquiiñeʼ diʼ guendaruni jneza stiʼ para guniná binni. Dxandíʼ nga stale biaje runi Jiobá ni jneza purtiʼ rinanda ca ley stiʼ, ne ora runi juzgarbe tuuxa rusabanabe laa purtiʼ bichee. Peru ora guni juzgar Jiobá binni la? laaca rulabe ca xpínnibe ni ruzuubaʼ stiidxabe. Casi dxi binitilú Jiobá ca binni de Sodoma ne Gomorra, bilabe Lot ne guiropaʼ xiiñidxaapaʼ (Génesis 19:12-26).

16 Nga runi, nánnanu laaca zulá Jiobá ca binni ni cayuni ni nabe dxi gunitilube ca binni malu. Ca binni ni chigulabe riʼ maʼ «udiibi ca xhaba caʼ ne bisiquichi né ca ni rini sti Dendxu huiiniʼ» ne laacabe nga cani tiidiʼ «ra jma nagana» (Apocalipsis 7:9-14).

Xiñee naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni

17. Xiñee nabé naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni.

17 Ejemplu stiʼ Jiobá ne Jesucristu rusiidicani laanu ximodo naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni. Yanna guidúʼyanu xiñee nabé naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni. Proverbios 19:17 na: «Ni rilaselaʼdxiʼ binni pobre la? cutiiñeʼ Jiobá ne laabe zaguíxebe laa». Zacá ni, nabé riecheʼ Jiobá ora chinándanu ejemplu stiʼ ne stiʼ xiiñiʼ ora guilaseláʼdxinu binni (1 Corintios 11:1). Pa gúninu zacá la? zucaʼnu xcaadxi guilaseláʼdxicaʼ binni, purtiʼ ora guilaseláʼdxinu binni la? laaca zalaselaʼdxiʼ laanu (Lucas 6:38).

18. Xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa pur guilaseláʼdxinu binni.

18 Ora guilaseláʼdxinu binni la? laaca rusihuínninu nadxiinu binni, riuláʼdxinu gacanenu laacaʼ ne rusihuínninu nacháʼhuinu. Pa guianu binni ne guiénenu ximodo runi sentircaʼ la? zalaseláʼdxinu laacaʼ. Jiobá rusihuinni riuubalaʼdxiʼ binni ora qué ridxiichigané binni, ora rucueeza xiana stiʼ ne binni ruchee ne zacá rudiibe tiempu laacaʼ para gaca arrepentircaʼ, ne ora rúnibe zacá qué rusaanadibe de gúnibe ni jneza (2 Pedro 3:9, 10). Casi maʼ bidúʼyanu ca para guilaseláʼdxinu binni la? cadi naquiiñeʼ guidxiichinu nagueenda. Yanna maʼ nánnanu xii nga ca guenda rusihuínninu ora rilaseláʼdxinu binni, ne chupa chonna de laacani nga cani rudii espíritu santu. Ne para gusihuínninu ca guenda stiʼ espíritu santu riʼ la? naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni (Gálatas 5:22, 23). Nga runi, risácapeʼ nga gúninu stipa pur guilaseláʼdxinu binni lu guiráʼ ni gúninu.

«Nayecheʼ nga cani rilaselaʼdxiʼ»

19, 20. Ximodo ndiʼ zalaselaʼdxiʼ Dios laanu pa guilaseláʼdxinu binni.

19 Discípulo Santiagu rusiene xiñee naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni, laabe guniʼbe: «Pa guiá tu stobi la? Dios laca ziá laatu» (Santiago 2:13b). Raríʼ caníʼ Santiagu naquiiñeʼ guiá, o guilaselaʼdxiʼ, ca xpinni Dios binni. Casi maʼ bidúʼyanu ca ora cuidxi Jiobá cuenta ca xpinni la? laabe zietenaláʼdxibe modo bilaseláʼdxicaʼ binni ne zutiidiláʼdxibe donda sticaʼ pur rini bixhii Jesús dxi guti pur binni guidxilayú (Romanos 14:12). Nánnanu bilaselaʼdxiʼ Dios David dxi bicheené Bat-seba, purtiʼ David laaca bilaselaʼdxiʼ binni (1 Samuel 24:4-7). Peru «pa qué guiá tu [«guilaseláʼdxitu», NM] stobi la? qué ziá [«zalaselaʼdxiʼ», NM] Dios laatu, sínuque zudxiiba donda ique tu» (Santiago 2:13a). Nga runi, qué ridxagayaadinu gánnanu laaca zunitilú Dios cani «qué riá», o cani qué rilaselaʼdxiʼ binni (Romanos 1:31, 32).

20 Lu libana de lu Dani ni bidii Jesús que guníʼ: «Dichoso ni riá[«rilaselaʼdxiʼ», NM] stobi, purti laca ziá [«zalaselaʼdxiʼ», NM] Dios laa» (Mateo 5:7). Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnicani naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni pa racaláʼdxinu guilaselaʼdxiʼ Dios laanu. Lu sti tema ca zadúʼyanu ximodo zanda gusihuínninu rilaseláʼdxinu binni.

Xi maʼ bizíʼdinu

• Xii nga guendarilaselaʼdxiʼ.

• Ximodo rusihuínninu rilaseláʼdxinu binni.

• Xiñee zanda guininu naca Jiobá ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne runi ni jneza.

• Xiñee naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 3]

Jiobá riá ca binni ni caquiiñeʼ gacanécabe laa cásica riá ti gunaa xiiñiʼ ora cayuunaʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]

Ximodo rusiidiʼ ca milagru stiʼ Jesús laanu guilaseláʼdxinu binni

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]

Ñee cadi jneza biʼniʼ Jiobá ora bilaselaʼdxiʼ David la?

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]

Dios rusihuinni runi ni jneza pur modo rilaselaʼdxiʼ binni ruchee

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir