Ximodo guilaseláʼdxinu binni
«Ora tiica ganda acané nu binni la? guni nu ni, peru jma pe naquiiñe guni nu ni lade ca hermanu.» (GÁLATAS 6:10.)
1, 2. Ximodo rusiidiʼ ejemplu stiʼ samaritanu que laanu guilaseláʼdxinu binni.
TI HOMBRE ni nanna de ley gunabadiidxabe Jesús: «Tuu nga stobi ni riete lu ley ca naquiiñe ganaxhiee yaʼ». Para bicabi Jesús laabe ne ti ejemplu ne na: «Sicarí bizaaca lú ti hombre. Zeda yete be de Jerusalén, ze be Jericó. Neza ze be que biree caadxi gubaana lú be, guxha irá ni ziné be, bisaana laabe xie ladi be, biti nati laabe. Oraque ru biree ca ze caʼ. Raqué nexhe be zeda diʼdi ti sacerdote. Ora biʼya nexhe be raqué, udiʼdi zitu de laabe. Zaqueca biʼni ti levita. Ora bidxiña ra nexhe be, biiya laabe ne bixele de laabe, zeʼ. Peru ratu huiini si que, za ti samaritanu. Ora biʼya laabe biá laabe, bidxiña ra nuu be, ucuaa aceite ne alcohol bichá ra ucaná be ne bindiibi ni. Oraque bidxiiba laabe deche mani stiʼ. Yené laabe ti ra yoo ra riete binni, ne raqué gupa laabe. Sti dxi que, ma para iree, ulee chupa moneda bidii xpixuaana yoo que, ne na: ʼʼGupa laabe. Ne pa uniti rouʼ xiixa luguiá be la? ora ibigueta quixe niʼʼ». Óraque gunabadiidxaʼ Jesús maestru de ley que: «Uná de guionna hombre ni udiʼdi ra nuu ni biree gubaana lú que, gunaxhii stobi casi nadxii laa» yaʼ. Para na rabi laabe: «Ni biá laabe que» xa (Lucas 10:25, 29-37a).
2 Ni biʼniʼ samaritanu que pur hombre ni bininá ca gubaanaʼ que rusiidiʼ ni laanu ximodo nga naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu binni. Cumu biá samaritanu que hombre que la? ngue runi biyúbibe ximodo gucanebe laa nin ndaʼ cadi binni xquídxibe laa. Zacá ni, ora ti binni rilaselaʼdxiʼ stobi la? qué ruuyaʼ diʼ pa nácabe de sti guidxi para gacané laabe, o xi religión laabe. Yanna guidúʼyanu xi gudxi Jesús hombre ni nanna de ley que biluxe guníʼsibe ni biʼniʼ samaritanu que, rábibe laa: «Yanna uyé ne biʼni zacaca» (Lucas 10:37b). Laanu laaca naquiiñeʼ chinándanu conseju ni bidii Jesús ca ne gúninu stipa pur guilaseláʼdxinu binni. Peru ximodo zanda gúninu ni yaʼ.
Ora qué gapa xpinni Cristu «ni cuaquiʼ ne nin ni tidi né dxi»
3, 4. Xiñee jma naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu ca xpinni Cristu.
3 Sicaríʼ cayabi apóstol Pablu laanu: «Ora tiica ganda acané nu binni la? guni nu ni, peru jma pe naquiiñe guni nu ni lade ca hermanu» (Gálatas 6:10). Yanna guidúʼyanu caadxi modo zanda guilaseláʼdxinu ca xpinni Cristu.
4 Discípulo Santiagu cayabi cani dxandíʼ xpinni Cristu sicaríʼ: «Ne pa qué guiá tu stobi la? qué ziá Dios laatu» (Santiago 2:13). Lu capítulo zeeda ca diidxaʼ guníʼ Santiagu riʼ culuíʼcani laanu ximodo zanda guilaseláʼdxinu binni. Casi lu Santiago 1:27 rieeteʼ: «Ndi nga ni na Dios Bixhoze nu: Pa dxandí racalaʼdxi nu guni nu ni na, acané nu ca bizabi ne ca viuda ni cadiʼdi ra nagana, ne ibani nu jneza, ma cadi casi nabani ca binni ni qué rulabi Dios». Ne lu Santiago 2:15, 16 cayabi laanu: «Pa qué gapa ti hermanu o ti hermana ni cuaquiʼ ne nin ni tidi né dxi, ne ñabi tobi de laatu laa: “Sicarú uyé, uyuu xidxaa ne gudó de ra idxá luʼ,” peru qué nudii laabe ni caquiiñe be la? ñee na tu ucané ngue laabe la?».
5, 6. Xi guiráʼ zanda gúninu lade ca binni ni ridagulisaanenu para gusihuínninu rilaseláʼdxinu laacaʼ.
5 Cani dxandíʼ xpinni Cristu rizaláʼdxicaʼ gacanésaacaʼ ne gacanecaʼ cani jma caquiiñeʼ ni. Que rábisinu ca bíʼchinu ne bizáʼnanu chuʼcaʼ galán, sínuque rianu ne racanenu laacaʼ (1 Juan 3:17, 18). Zanda gusihuínninu racanenu ca xpinni Cristu ora gúninu ti guendaró para cani huará, chigacanenu cani maʼ nagola guiá ra lídxicaʼ, chicaanu cani que gapa tu gacané laacaʼ para checaʼ guendaridagulisaa, gacanenu cani dxandíʼ caquiiñeʼ ni ne ni nápanu, ne guilaseláʼdxinu binni lu guiráʼ ni gúninu (Deuteronomio 15:7-10).
6 Zeʼ dxi jma zidale ca xpinni Cristu. Yanna, nécapeʼ naquiiñeʼ gacanenu laacabe para gápacabe ni guibaninécabe la? jma naquiiñeʼ guluinu laacabe Dios racané binni lu intiica guendanagana. Conseju riʼ gucuani para guiranu: «Lagacané cani cadxibi, ne cani caʼru uzuhuaa chaahui» (1 Tesalonicenses 5:14). Ne «ca hermana ni ma nagola» Stiidxaʼ Dios cayabi laacaʼ «usiidi ca ni jneza» (Tito 2:3). Ne ca binnigola naquiiñeʼ gácacaʼ casi ra zanda chuʼ binni ora cundubi bi ne ra gucachilú binni ora cayaba dxacha nisaguié (Isaías 32:2).
7. Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ ca xpinni Cristu de Antioquía de Siria.
7 Peru ca xpinni Cristu de primé siglu cadi gucanésicabe ca viuda, ca bizabi ne cani ridagulisaanécabe, sínuque laaca biseendacabe ni iquiiñeʼ ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi ni nuu zitu. Guietenaláʼdxinu ni bizaaca ca xpinni Cristu de Antioquía de Siria. Dxi guníʼ ni riguixhená láʼ Ágabo zaca «ti gubiña idubi naca guidxilayú», xi bíʼnicabe ora gúnnacabe ni yaʼ. Biblia na: «Uníʼ stiidxa ca xpinni Cristu de raqué uchaaga ca biaʼ ganda udii cada tobi para acané ca ca hermanu ni nuu Judea». Ne «Bernabé ne Saulo» yesaanacaʼ ni bitópacabe que ra nuu ca binnigola nabeza raqué (Hechos 11:28-30). Xi zanda guininu de ca dxi stinu riʼ yaʼ. «Mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» maʼ gulícabe caadxi grupu de binnigola para gacanecaʼ ca xpinni Cristu ni nabeza ra guniná huracán, xu naroʼbaʼ, tsunami ne xcaadxi desgracia (Mateo 24:45). Pa iquiiñenu tiempu stinu ne gudiʼnu ni nápanu para gacanenu ca xpinni Cristu ni nabeza ca lugar ra gucaná ca la? zusihuínninu rilaseláʼdxinu laacaʼ.
«Pa rulabi tu tobi jma que stobi»
8. Xiñee cadi jneza gulábinu ti binni jma que stobi.
8 Lu carta ni bicaa Santiagu caguixhenani laanu de xiixa ni zucueeza laanu para cadi guilaseláʼdxinu binni ne cadi chinándanu ley de guendarannaxhii ni cá «lu Xquiʼchi Dios ni jma risaca» nápanu. «Pa rulabi tu tobi jma que stobi la? cuchee tu, ne zaguiʼba donda ique tu, purti cadi cayuni tu casi na ley que» (Santiago 2:8, 9). Ne pa racanenu tuuxa binni purtiʼ si napa bueltu o cani naca tuuxa neca cadi caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ la? zándaca pur nga maʼ qué zazaaláʼdxinu gacanenu ca binni pobre ni cucaa ridxi gacanécabe laacaʼ (Proverbios 21:13). Dxandíʼ nga pa laanu guicá íquenu gacanenu ti binni jma que stobi la? zucueezani laanu de guilaseláʼdxinu binni. Nga runi, pa racaláʼdxinu guilaseláʼdxinu binni la? naquiiñeʼ gacanenu guiráʼ xixé binni.
9. Ora gusisácanu tuuxa binni, xiñee qué riníʼ diʼ nga jma culábinu laacabe que sti binni.
9 Yanna, riníʼ nga cadi naquiiñeʼ gacanenu tuuxa ni runibiaʼnu la? Coʼ, cadi zacádini. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Epafrodito, ti hombre ni gucané Pablu. Apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu ca xpinni Cristu de Filipos: «Ne laganaxhii irá casi [Epafrodito]». Xiñee gunabaʼ Pablu laacabe gannaxhiicabe Epafrodito yaʼ. «Purti dede bilá ñati be runi xhiiña Cristu. Nin qué lica ña be xpida be, nudii be ni ra ucané be naa xcuenta tu» (Filipenses 2:25, 29, 30). Rihuinni dxíchica Epafrodito biʼniʼ dxiiñaʼ stiʼ jneza pur ngue runi gunnaxhiicabe laa. Ne lu 1 Timoteo 5:17 na: «Naquiiñe udii tu ni ibani né [o, «jma gusisácatu», NM] ca hermanu gola naca xaíque lade tu, cani cayuni xhiiña jneza, jma rusi cani qué rusaana ná de güi stiidxa Dios ne usiidiʼ». Zacá ni, ca binni si ni nuu gaxha de Dios nga naquiiñeʼ gusisácanu. Ne ora gacanenu laacabe cadi riníʼ diʼ nga culábinu laacabe jma que stobi.
Dios rilaselaʼdxiʼ binni
10. Xiñee naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuinu ni guininu.
10 Peru Santiagu laaca cayabi laanu de ludxi binni: «[Qué] zanda usidóʼ no ludxi nu, ne qué zanda ucueeza nu ni [ne] casi ñaca napa ni venenu ni ruuti. Riquiʼñe nu ni para udíʼ nu diuxquixe Dios Bixhoze nu, ne laca laani rigúʼ dí né nu binni ni bizáʼ Dios casi laa. Ruaa ca rusisaca né nu Dios, ne ruaa queca rigúʼ dí né nu binni». Ne chupa chonna versículo despué de ca diidxaʼ riʼ na Santiagu: «Pa go dí laatu xiñee didi stobi lú tu, ne cada tobi uyubi para laa si la? cadi zácaxa tu riene tu purti cadi dxandí ni. Cadi de Dios zeeda irá nga, sínuque zeeda ni de guidxilayú. Zacá runi binni ni qué runibiáʼ Dios, ne de binidxaba zeeda ni. Purti pa cayó dí laatu xiñee didi stobi lú tu, ne cada tobi cuyubi para laa si la? qué zanda chuʼ tu tobi si, ne nisi zuni tu ni cadi jneza. Peru ni ma bisiene Dios laa la? ma qué lica zucaa ique ni nadxabaʼ, qué zuyubi diidxaʼ, ne qué zucaa lú, sínuque zaca nadóʼ ne ziuu razón. Ziá binni ne zuni stale enda nachaʼhui de idubi ladxidó, ne cadi para udxiiba binni laa» (Santiago 3:8-10a, 14-17).
11. Ximodo zanda gusihuínninu rilaseláʼdxinu binni pur ni guininu.
11 Pa iquiiñenu lúdxinu ca para guininu ni jneza la? zusihuínninu zinándanu ejemplu stiʼ Dios purtiʼ laa rilaselaʼdxiʼ binni. Yanna, xi zusihuínninu pa gacananaláʼdxinu binni o guiníʼ íquenu jma risácanu que laacaʼ, guchanu bí yánnninu pur guiráʼ ni maʼ bíninu, gusiguiinu o guininu mal de sti binni yaʼ. Salmo 94:4 na: «Guiráʼ cani runi ni qué iquiiñeʼ rusisácacaʼ laca laacaʼ». Ne laaca naquiiñeʼ gánnanu ni rucheeche chisme la? rusaanabe mal binni que neca qué gapa donda (Salmo 64:2-4). Zacaca ti testigu ni qué riníʼ ni dxandíʼ la? nabé runiná binni (Proverbios 14:5; 1 Reyes 21:7-13). Nga runi, guníʼ si Santiagu cadi iquiiñenu lúdxinu para guninanu binni la? laaca guniʼbe: «Hermanu stinne caʼ, cadi jneza guni nu zacá» (Santiago 3:10b). Casi maʼ bidúʼyanu ca pa rilaseláʼdxinu binni la? qué zaninu diidxaʼ guidxa, sínuque diidxaʼ ni quixhedxí ladxidóʼ binni, ne zaguubiaʼnu ni guininu. Ne Jesús laaca gudixhená laanu ne ca diidxaʼ riʼ: «Dxi cuidxi Dios cuenta irá binni guidxilayú la? zabi be laaca xi pur bindaa ruaa ca ca diidxa ni cadi jneza ca» (Mateo 12:36). Ne guiráʼ ni maʼ bidúʼyanu riʼ zanda guininu ¡risácapeʼ nga gusihuínninu rilaseláʼdxinu binni pur ni rininu!
Ca xpinni Cristu rutiidiláʼdxicaʼ ni guni binni laacaʼ
12, 13. 1) Xi rusiidiʼ ejemplu sti mozo ni bizaabiʼ stale bueltu xpixuaanaʼ que laanu yaʼ. 2) Xi riníʼ ca diidxaʼ guni perdonarnu dede «setenta [ne] gadxe» biaje.
12 Lu xcaadxi ejemplu ni gudixhe Jesús, rizíʼdinu ximodo guilaseláʼdxinu binni. Casi ti mozo ni bizaabi ti rey sesenta millón de denariu. Cumu qué gápabe ni quíxenebe rey que la? gunábabe laa guiá laabe. «Ne biá rey que laabe» ngue runi, gudxi laabe maʼ cadi nuzaabibe laa gastiʼ. Qué nindaa de ngue, mozo que bidxela ti xcompañeru ni nuzaabiʼ laabe ti gayuaa denariu. Hombre que, qué ñanda diʼ niguixe ni nuzaabi laabe, yanna laabe lugar de ñabe laa la? laaca biʼniʼ mandarbe guideyoo. Peru ora gunna rey que ni guca que la? biseendacaabe mozo que ne gúdxibe laa: «Hombre ni qué iquiiñeʼ. Xiñee naa bine ni unaba lu naa, bine perdonar lii irá ni nuzaabi lu naa. Yanna lii, qué ñanda ñá lu stobi ca casi biaʼya lii la?» Para gudxi rey que ca hombre cayapa lidxi guiibaʼ que gutaguyoocaʼ hombre qué iquiiñeʼ que. Jesús binduuxeʼ ejemplu stiʼ ne ca diidxaʼ riʼ: «Zacaca zuni Bixhoze ni nuu ibáʼ laatu pa qué guni perdonar tu ca hermanu stitu ni uchee né laatu, de idubi ladxidóʼ to» (Mateo 18:23-35).
13 ¡Nabé sicarú ejemplu ca! Rusiidini laanu naquiiñeʼ gutiidiláʼdxinu donda stiʼ binni para guilaseláʼdxinu laa. Jiobá la? bitiidilaʼdxiʼ guiráʼ donda stinu, nga runi laanu laaca naquiiñeʼ gutiidiláʼdxinu donda stiʼ binni ora gucheené laanu (Mateo 6:14, 15). Ante guiníʼ Jesús ejemplu sti mozo ni qué iquiiñeʼ que la? Pedru gunabadiidxaʼ laabe: «Señor, panda tiru gune perdonar ti hermanu ni uchee ne naa. Ñee biaʼ gadxe la? Para rabi be laa: Cadi gadxe si, sínuque setenta [ne] gadxe» (Mateo 18:21, 22). Casi maʼ bidúʼyanu ca, binni ni rilaselaʼdxiʼ stobi la? runi perdonar dede «setenta [ne] gadxe» biaje, nga riníʼ qué zusaanadibe de gutiidiláʼdxibe donda stiʼ binni.
14. Casi na Mateo 7:1-4, ximodo zanda guilaseláʼdxinu binni lu guiráʼ ni gúninu.
14 Lu libana de lu dani que, Jesús bisiidiʼ laanu sti modo zanda guilaseláʼdxinu binni, laabe guniʼbe: «Cadi gudxiiba lu donda ique stobi, ti qué quiba donda ique luʼ. Purti donda ca gudxiiba lu ique stobi que, ngue ca guiaana luguiá luʼ [...]. Pa nuu tindaa bandadi ndaani lú lu la? ximodo zanda guʼya lu tindaa guixi nuu lú stobi yaʼ. Ñee zaʼbu stobi que: ʼʼDané cuee guixi nuu lú lu caʼʼ, ne lii zaa nuu bandadi que lú lu la?» (Mateo 7:1-4). Ca diidxaʼ riʼ cusiidicani laanu para guilaseláʼdxinu binni naquiiñeʼ gutiidiláʼdxinu donda sticaʼ ne cadi guininu mal de laacaʼ pur ni cayúnicaʼ.
Gacanenu guiráʼ binni
15. Xiñee cadi ca xpinni si Cristu naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu.
15 Lu carta ni bicaa Santiagu jma cayeeteʼ naquiiñeʼ guilaseláʼdxisaa ca xpinni Cristu. Peru ca diidxaʼ ca cadi riníʼdiʼcani ca xpinni si Cristu nga naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu. Cadi guiaandaʼ laanu «Jiobá nachaʼhuiʼ ne guiráʼ binni, ne guendarilaselaʼdxiʼ stibe rihuínnini lu guiráʼ ni bíʼnibe» (Salmo 145:9). Cumu naquiiñeʼ chinándanu ejemplu sti Dios la? pur nga laaca naquiiñeʼ gacanenu guiráʼ binni (Efesios 5:1; Gálatas 6:10). Nécapeʼ cadi nadxiinu «guidxilayú nin ni nuu ndaaniʼ» ni la? cadi pur nga diʼ qué rizaaláʼdxinu ni cazaaca binni (1 Juan 2:15).
16. Xi guiráʼ naquiiñeʼ guidúʼyanu ante guilaseláʼdxinu binni.
16 Ca xpinni Cristu nabé racaláʼdxicaʼ gacanecaʼ cani caquiiñeʼ ni ne ca binni ni «málasi rizaaca» xiixa desgracia o xcaadxi cosa (Eclesiastés 9:11). Cada tóbinu nga nánnanu pa zanda gacanenu binni, xi zanda gúninu pur laacaʼ ne pa dede zanda gacanenu laacaʼ (Proverbios 3:27). Ne ora gacanenu tuuxa ne bueltu la? riduʼyaʼ chaahuinu pa dxandíʼ caquiiñeʼ binni cani, purtiʼ nuu tiru zándaca sin gudiʼnu cuenta cucaʼnu binni gaca nachaabaʼ (Proverbios 20:1, 4; 2 Tesalonicenses 3:10-12). Ne cani maʼ bidúʼyanu ca rizíʼdinu pa riuuláʼdxinu guilaseláʼdxinu tuuxa la? naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu pa dxandíʼ caquiiñeʼ binni gacanenu laa ne cadi gúninu ni purtiʼ si cayanu laa.
17. Ximodo nga jma naquiiñeʼ gusihuínninu rilaseláʼdxinu cani cadi naca xpinni Cristu.
17 Ti modo jma risaca guilaseláʼdxinu binni ni cadi xpinni Cristu nga gusíʼdinu laacaʼ de Stiidxaʼ Dios. Xiñee rininu zacá yaʼ. Purtiʼ laacabe nabé zitu nuucabe de Dios. Cumu qué gánnacabe ximodo guidxagalúcabe ca guendanagana nin xi chiguni Dios la? stale de laacabe «qué ganna ca xi guni ca ne iruti cayaca né laacaʼ. Nuu ca casi dendxu ni qué gapa pastor» (Mateo 9:36). Peru pa gúnicabe ni na Dios la? zeeda gaca Stiidxabe casi «ti biaaniʼ para ñee[cabe]», ne zacaneni laacabe para guidxaagalúcabe intiica guendanagana. Biblia ca laaca zácani casi «ti biaaniʼ para neza riz[ácabe]», purtiʼ zuluiʼni laacabe xii nga naguixhe ique Dios guni para binni (Salmo 119:105). ¡Nabé riéchenu nga gusíʼdinu binni de Stiidxaʼ Dios! Nga runi, yánnaca nga naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ ne gusíʼdinu binni, purtiʼ «nabé naná zaca ni ca dxi» jma nagana zeeda ca ne dxi ca guizáʼ maʼ gaxha nuuni (Mateo 24:3-8, 21, 22, 36-41; 28:19, 20). Gástiruʼ sti dxiiñaʼ ra zanda gusihuínninu rilaseláʼdxinu binni.
Gudiʼnu binni cani nápanu
18, 19. Xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa pur gusihuínninu rilaseláʼdxinu binni lu guiráʼ ni gúninu yaʼ.
18 Jesús guníʼ: «Lagacané cani qué gapa» (Lucas 11:41). Para guihuinni rilaseláʼdxinu binni pur ni gúninu la? naquiiñeʼ gúninu ni purtiʼ dxandíʼ nadxiinu binni ne purtiʼ dxandíʼ racaláʼdxinu gacanenu laacaʼ (2 Corintios 9:7). Ndaaniʼ guidxilayú riʼ nabé nuu binni ruyubi puru para laa si ne qué rizaaláʼdxicaʼ gacanecaʼ binni. Peru, ¡nabé riéchenu nga guidúʼyanu ca xpinni Cristu cadi zacá diʼ laacaʼ, sínuque rilaseláʼdxicaʼ binni!
19 Nga runi, gúninu stipa pur guilaseláʼdxinu binni lu guiráʼ ni gúninu. Pa gúninu stipa pur gusihuínninu ni la? jma zusihuínninu zinándanu ejemplu stiʼ Dios, ne nga zacané laanu guibáninu nayecheʼ (Mateo 5:7).
Xi maʼ bizíʼdinu
• Xiñee nabé naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu ca xpinni Cristu.
• Ximodo rusihuínninu rilaseláʼdxinu ca xpinni Cristu ni ridagulisaanenu.
• Ximodo racanenu ca binni ni cadi naca xpinni Cristu.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]
Samaritanu que bisihuinni nabé rilaselaʼdxiʼ binni
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]
Ca xpinni Cristu stale modo rilaseláʼdxicaʼ binni
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]
Ti modo jma risaca para gusihuínninu rilaseláʼdxinu cani cadi xpinni Cristu nga gusíʼdinu laacaʼ de Stiidxaʼ Dios