Cuyubi binni ximodo guibani nayecheʼ
«Guiráʼ cosa ni ricaa bi... gusisaca Jah.» (SALMO 150:6.)
1. Xi guiráʼ biʼniʼ ti hombre para nibani nayecheʼ.
SICARÍʼ guníʼ Seung Jin, ti hombre ni biniisi ndaaniʼ guidxi Coreaa: «Biindaʼ para gacaʼ doctor purtiʼ gudixhe iqueʼ gacaniáʼ binni. Laaca guníʼ iqueʼ zabaneʼ nayecheʼ pa gacaʼ tuuxa binni risaca ne guneʼ ganar stale bueltu. Peru ora biiyaʼ huaxiéʼ nga ni zanda guni ti doctor para gacané binni la? bisaanaʼ dxiiñaʼ que. Ne pur ngue gudixhe iqueʼ gutiee cuadru, peru laaca biiyaʼ naa si rusiecheʼ cani bineʼ que ne qué racanédicani binni chuʼ nayecheʼ. De raqué gudixhe iqueʼ gacaʼ maestru, peru nagueendaca biiyaʼ qué zanda diʼ gusiideʼ ca baʼduscuela que xiixa ni gacané laacaʼ guibánicaʼ nayecheʼ, purtiʼ ni zanda si gusiideʼ laacabe nga ni maca biziideʼ». Cásica rizaaca stale binni, Seung Jin gucalaʼdxiʼ ñuni xiixa ni nusiecheʼ laa.
2. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para guibáninu nayecheʼ. 2) Ximodo nánnanu cadi bizáʼ diʼ Dios laanu para chúʼsinu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ.
2 Para guibani binni nayecheʼ la? naquiiñeʼ ganna xi pur nabani, xi racalaʼdxiʼ guni ne xi racalaʼdxiʼ ugaanda lu xquendanabani. Ñee zanda gúninu zacá la? Zanda pue. Cumu Dios bizáʼ laanu ne ti guendabiaaniʼ para guiníʼ íquenu jneza la? nga rusihuinni guluube laanu lu Guidxilayú riʼ para ugaandanu xiixa. Nga runi, ca binni si ni guni ni na Dios nga zanda guibánicaʼ nayecheʼ.
3. Xii nga na Dios naquiiñeʼ guni binni.
3 Biblia cayabi laanu nuu stale cosa ni naguixhe ique Dios para binni. Nánnanu nadxii Dios laanu de guidubi ladxidóʼ, ne rihuínnini pur modo bizaʼbe laanu (Salmo 40:5; 139:14). Nga runi, pa racaláʼdxinu guibáninu modo na Dios la? naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stibe ne gannaxhiinu binni de guidubi ladxidoʼno (1 Juan 4:7-11). Sti cosa ni naquiiñeʼ gúninu nga chinándanu ca mandamientu stibe (Eclesiastés 12:13; 1 Juan 5:3).
4. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para guibáninu nayecheʼ. 2) Xii nga jma risaca quixhe ique binni guni lu xquendanabani.
4 Dios laaca gudixhe ique guibani binni nayecheʼ, ne chuʼ guendariuudxi ládecaʼ ne lade ca maniʼ ca (Génesis 1:26; 2:15). Peru xi caquiiñenu para guibáninu nayecheʼ sin chuʼ tu guchibi laanu ne gápanu guendariuudxi yaʼ. Cásica ti baʼduhuiiniʼ ora nuu gaxha de bixhoze ne jñaa la? qué zadxibi diʼ purtiʼ nanna nuu tu cayapa laa, zacaca nga laanu, caquiiñeʼ chuʼnu gaxha de Bixhózenu ni nuu guibáʼ. Pa gúninu zacá la? zabáninu nayecheʼ ne zánnanu xi pur nabáninu (Hebreos 12:9). Dios rudii lugar guidxíñanu laa, nga runi rucaadiágabe ca oración stinu (Santiago 4:8; 1 Juan 5:14, 15). Pa qué gusaananu de sánenu Dios ne gaca xhamígunu laabe la? zanda gusisácanu laabe ne gusiéchenu ladxidoʼbe (Génesis 6:9; Proverbios 23:15, 16; Santiago 2:23). Nga nga ni jma risaca lu xquendanabáninu. Hombre ni bicaa salmo riʼ guníʼ sicaríʼ: «Guiráʼ cosa ni ricaa bi... gusisaca Jah» (Salmo 150:6).
Xi cá íqueluʼ ugaandaluʼ lu xquendanabániluʼ
5. Xiñee cadi jneza guyúbinu primeru gápanu bidxichi lu xquendanabáninu.
5 Yanna, guidúʼyanu xiruʼ nga naguixhe ique Dios para binni guidxilayú. Racaláʼdxibe gápanu laanu ne binnilídxinu, gudiʼnu ni caquiiñecaʼ ne guizíʼdinu de laabe. Naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi guicá íquenu gápanu bidxichi ti ganda gúninu ni na Jiobá, purtiʼ jma risaca nga gúninu ni nabe (Mateo 4:4; 6:33). Triste nga guininu nuu stale binni ruyúbicaʼ gápacaʼ puru si bidxichi lu xquendanabánicaʼ. Peru cadi jneza diʼ nga guiníʼ íquenu pa gápanu bidxichi qué ziaadxaʼ gastiʼ laanu. Cadi xadxipeʼ gunabadiidxacabe caadxi hombre ni napa stale bueltu de Asia, ne raqué bihuinni «nuucabe xizaa ne nisi cadxíbicabe nécapeʼ risácacabe ne nápacabe stale bueltu» (Eclesiastés 5:11).
6. Xi conseju bidii Jesús ca binni ni ricá ique gapa bidxichi.
6 Jesús guníʼ nuu tu laa «rudii [...] lugar quite bidxichi ique» (Marcos 4:19). Ximodo raca nga yaʼ. Riguíteni ique binni purtiʼ ruluíʼ zabánicaʼ nayecheʼ pa gápacaʼ ni, peru cadi zacá diʼ ni. Guidúʼyanu xi guníʼ Salomón, ti rey ni guyuu dxiqué: «Ni nadxii bidxichi la? qué ridxá diʼ ne ni napa» (Eclesiastés 5:10, La Palabra de Dios para Todos). Peru, ñee zanda guyúbinu gápanu bidxichi ne gúninu ni na Dios de guidubi ladxidoʼno la? Coʼ, qué zanda diʼ. Jesús bisiene: «Iruti zanda gapa chupa xpixuaana ne guni ni na iropa cabe tobi si tiru, purti jma zanaxhii be tobi ne zaca nanalaʼdxi be stobi, o pacaa jma zacá nú be ngue ne qué zazaalaʼdxi be stobi que. Zaqueca qué zanda di ganaxhii tu Dios ne ganaxhii ca tu bidxichi». Ngue runi, Jesús gudxi ca discípulo stiʼ cadi guicá íquecaʼ gápacaʼ bidxichi lu Guidxilayú, sínuque guicá íquecaʼ uguu chaahuicaʼ «ni risaca ibáʼ». Casi ora ñabi Jesús laacabe naquiiñeʼ gácacabe tuuxa nezalú Dios. Ne laaca gúdxibe laacaʼ: «Maca nanna Bixhoze tu xii nga caquiiñe tu ante inaba tu ni laa» (Mateo 6:8, 19-25).
7. Ximodo zanda guicaanu «guendanabani ni dxandíʼ ca».
7 Apóstol Pablu bidii ti conseju nabé risaca lu carta ni biseendaʼ ra nuu Timoteu, ti hombre ni gucané laabe: «Gudxi cani napa bidxichi [...] cadi icá lú ca ni purti zanda guiaana ca sin gastiʼ. Sínuque icá lú ca Dios ni nabani purti laa rudii laanu irá ni usieche laanu [...] iquiiñe cabe xpidxichi cabe para acané cabe stobi. Zacá zutopa lú cabe ni dxandí risaca ne ni iquiiñe laacabe stobi dxi, ne ma qué zundaa cabe enda nabani ni qué zaluxe», o «guendanabani ni dxandíʼ ca» casi na Nuevo Testamento de José María Valverde (1 Timoteo 6:17-19).
Xii nga «guendanabani ni dxandíʼ ca»
8. 1) Xiñee stale binni nabé ruyubi gapa bidxichi ne ruyubi guisaca nezalú xcaadxi. 2) Xii nga qué ganna binni.
8 Diidxaʼ «guendanabani ni dxandíʼ ca» la? zándaca rucaani stale binni guiníʼ ique zabani ne stale luju o gapa guiráʼ ni racalaʼdxiʼ. Ti revista de noticia de Asia guníʼ: «Cani ruuyaʼ película o cani ni ridiʼdiʼ lu tele la? rucaani laacaʼ chuláʼdxicaʼ gápacaʼ ni cayuuyacaʼ ne guiníʼ íquecaʼ de cani ñanda ñápacaʼ». Stale binni cayuni dxiiñaʼ para gapa si bidxichi, ne gácacaʼ tuuxa nezalú binni, nécapeʼ para gúnicabe ni la? rusaanacabe binnilídxicabe ne qué rudiicabe cuenta rióʼxhocabe, qué rizaaláʼdxicabe guendanazaaca stícabe ne riaandaʼ laacabe pa nuu Dios. Stale binni qué ganna pa guiráʼ ni ruuyacaʼ lu tele, o ni runadiágacaʼ lu radiu o ca revista ca rusihuinni cani «espíritu stiʼ binni guidxilayú». Espíritu riʼ nga modo riníʼ ique binni guidxilayú ne nga nga ni rucaa laacaʼ cadi guibánicaʼ casi modo na Dios (1 Corintios 2:12; Efesios 2:2). ¡Nga runi stale binni cadi nabani nayecheʼ! (Proverbios 18:11; 23:4, 5.)
9. Xii nga qué ziuu dxi guni binni guidxilayú, ne xiñee.
9 Xi zanda guininu de ca binni ni runi stipa pur gacané binni ni qué gapa ni go, cani huará ne cani cayaninácabe laacaʼ neca qué gápacaʼ donda yaʼ. Guiráʼ cani rúnicabe nabé racanécani binni. Peru neca gúnicabe stale stipa pur gacanécabe laacaʼ la? qué zanda diʼ guchaacabe modo nabani binni ne gucaacabe laacaʼ gúnicaʼ ni jneza ne gácacaʼ nachaʼhuiʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ «naaze dxiichi binidxaba idubi guidxilayú», ne laabe qué nádibe guchaa binni modo nabani (1 Juan 5:19).
10. Padxí nga maʼ zapa binni «guendanabani ni dxandíʼ ca».
10 ¡Nabé triste nga guiníʼ íquenu nabáninu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ para gátisinu! Sicaríʼ bicaa apóstol Pablu: «Ne pa nicá lú nu Cristu para ndaani guidxilayú ri si la? ñaana nu jma triste lade irá binni». Nuu ti dichu na guidoʼno ne guideʼnu «purti qué ganna nu pa nabani ru nu ixíʼ». Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnini ximodo riníʼ ique ca binni ni na ndiʼ si nga guendanabani ni nápanu (1 Corintios 15:19, 32). Peru laanu nánnanu cadi ndiʼ si nga guendanabani ca, sínuque «cabeza nu, casi bidii stiidxa be, ti guidxilayú cubi ne ti ibáʼ cubi ra gasti enda nadxabaʼ» (2 Pedro 3:13). Ora guedandá dxi ca la? guiráʼ ca xpinni Cristu zanda gápacaʼ «guendanabani ni dxandíʼ ca», «enda nabani ni qué zaluxe» ne maʼ qué zucheecaʼ. Caadxi zabani guibáʼ ne xcaadxi zabani lu Guidxilayú para guni mandar Reinu stiʼ Dios laacaʼ (1 Timoteo 6:12).
11. Xiñee jma risaca gúninu xhiiñaʼ Reinu lu xquendanabáninu que sti dxiiñaʼ yaʼ.
11 Reinu si stiʼ Dios nga gobiernu ni zanda gunichaahuiʼ guiráʼ guendanagana napa binni. Nga runi, gástiruʼ sti dxiiñaʼ jma risaca que guni binni xhiiñaʼ Reinu (Juan 4:34). Ora gúninu ni la? ridxíñanu jma gaxha de Jiobá ne riuʼnu nayecheʼ purtiʼ runinenu ca millón de xpinni Cristu dxiiñaʼ, ca xpínnibe ni naguixhe íquecaʼ ugaandacaʼ laaca ni cá íquenu.
Gúninu cani dxandíʼ risaca
12. Xiñee naquiiñeʼ guicá íquenu ugaandanu «guendanabani ni dxandíʼ ca» yaʼ.
12 Stiidxaʼ Dios na «canitilú guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni». Nga nga guiráʼ ni cudii guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, casi bidxichi ne gacalaʼdxiʼ binni gaca tuuxa, zanitilú cani. «Peru qué ziuu dxi initilú ni guni ni na Dios», na Biblia (1 Juan 2:15-17). Ne guiráʼ cosa maʼ bizéʼtenu ca la? tobi zidiʼdiʼ si cani, peru «guendanabani ni dxandíʼ ca» o guendanabani ni qué zaluxe ra guni mandar Reinu stiʼ Dios ca la? qué ziuu dxi guiluxe ni, nga runi naquiiñeʼ gúninu stipa pur ugaandanu ni.
13. Ximodo biyubi ti guendaxheelaʼ cani dxandíʼ risaca lu xquendanabánicaʼ.
13 Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Henry ne Suzanne. Bíʼchinu riʼ ne xheelaʼ nabé runi crécabe de guidubi ladxidóʼcabe racané Dios guiráʼ cani ruyubi primeru Reinu stiʼ lu xquendanabani (Mateo 6:33). Laacabe gudixhe íquecabe guibánicabe ndaaniʼ ti yoo ni qué gapa stale luju ti cadi gúnicabe dxiiñaʼ guirópacabe ne zacá gápacabe jma tiempu para gúnicabe xhiiñaʼ Reinu ne guiropaʼ dxaapahuiiniʼ stícabe (Hebreos 13:15, 16). Ti xhamiga Suzanne ni qué ñene xi pur nabánicabe zaqué gudxi laabe ca diidxaʼ riʼ para gacané laabe: «Suzanne, bendaʼ, pa chuʼ dxi chulaʼdxuʼ guibanuʼ ndaaniʼ ti yoo jma galán la? napuʼ xidé gusaanuʼ dxiiñaʼ cayuʼnu ca». Peru Henry ne Suzanne nánnacaʼ pa guyúbicaʼ primeru Reinu stiʼ Dios lu xquendanabánicaʼ la? zacaneni laacaʼ para gápacaʼ «enda nabani ni napa nú yanna riʼ ne ni gueeda ruʼ» (1 Timoteo 4:8; Tito 2:12). Despué, ca xiiñicabe ca beeda gácacaʼ precursora. Ca xpinni Cristu riʼ nacaʼ qué nuníticaʼ gastiʼ pur biyúbicaʼ Reinu stiʼ Dios ne cani bíʼnicabe que nabé bisaca cani para laacabe. Ne guirácabe nácabe guleendúcabe ni galán ra gudixhe íquecabe ugaandacabe «guendanabani ni dxandíʼ ca» (Filipenses 3:8; 1 Timoteo 6:6-8).
Cadi iquiiñenu guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxilayú
14. Xi zanda guizaacanu pa gusaana de guiníʼ íquenu xi pur nabáninu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ.
14 Yanna, pa málasi gusaana de guiníʼ íquenu xi pur nabáninu ne gusaana de guicá íquenu ugaandanu «guendanabani ni dxandíʼ ca» la? zápanu guendanagana. Purtiʼ zándaca gácanu casi ca binni ni «jma cá ique ca dxiiña ne gapa ca bidxichi ne guiaca caʼ [«guiéchecaʼ», NM]» (Lucas 8:14). Pa qué gápanu laanu ora guyúbinu ni tiidinenu dxi ne guicá íquenu guyúbinu cosa risaca la? zanda gucaa cani laanu guyúbinu puru si ca cosa ni nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ (Lucas 21:34). Triste guininu ni, peru stale tu huaguixhe ique gapa bidxichi «huaree chu de Dios [...] ne nabé huayacaná», ne maʼ qué riuucaʼ galán ne Jiobá. ¡Nabé naná yuubaʼ ridiʼdiʼ cani qué riguixhe ique ugaanda guendanabani ni qué zaluxe ca! (1 Timoteo 6:9, 10; Proverbios 28:20.)
15. Xi guleendú ti familia purtiʼ qué niquiiñecaʼ guiráʼ cani nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ.
15 Pablu gudxi «cani caquiiñe [ca]ni nuu ndaani guidxilayú ri [...] cadi para nga si ibani caʼ» (1 Corintios 7:31). Keith ne Bonnie yenándacaʼ conseju riʼ. Na Keit: «Gucaʼ testigu stiʼ Jiobá dxi caluxeʼ caziideʼ de odontología. Ñanda ñapaʼ jma bueltu pa ñuneʼ tender stale binni, peru cumu zucueeza ni naa de guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios la? gudixheʼ pabiáʼ binni zanda guneʼ tender. Ngue gucané naa gapaʼ jma tiempu para gacaniáʼ xheelaʼ ne gaayuʼ dxaapahuiiniʼ stinneʼ ti ganda chuʼcaʼ galán ne Dios ne guuyaʼ xi caquiiñecaʼ ne xi cayuni sentircaʼ. Nécapeʼ huaxiéʼ si biaje biʼniʼ sobra bueltu laadu la? bizíʼdidu uguu chaahuidu xpuéltudu ne qué ñuu dxi ñaadxaʼ ni caquiiñedu. Guiradu guyuʼdu tobi si, gunaxiisaadu ne guyuʼdu nayecheʼ. Gudiʼdiʼ si caadxi iza guiradu gúcadu precursor. Ca xiiñidu maʼ bichaganacaʼ (chonna de laacaʼ maʼ nápacaʼ xiiñicaʼ), ne nabaninecaʼ binnilídxicaʼ nayecheʼ purtiʼ riguixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá primeru lu xquendanabánicaʼ».
Cadi gusaana de gúninu ni na Dios primeru lu xquendanabáninu
16, 17. Xi ejemplu zeeda lu Biblia de binni ni nanna guni xiixa dxiiñaʼ, peru xii nga ni jma bisisácacabe.
16 Lu Biblia zeeda stale ejemplu stiʼ binni ni bibani casi modo na Dios, ne laaca caniʼniʼ de cani qué ñúnini. Ni rizíʼdinu de ca historia riʼ racanécani binni de gadxé gadxé iza, guidxi ne ni gadxé modo nabani (Romanos 15:4; 1 Corintios 10:6, 11). Nemrod bicuí jma guidxi naroʼbaʼ, peru bicaalube Jiobá (Génesis 10:8 -12). Neca nuuruʼ tu guca zacá la? guyuu stale binni ni bibani casi modo na Jiobá. Casi Moisés, qué nusihuínnidibe jma risaca para laabe ñanna binni nácabe tobi de ca binnilidxi Faraón, sínuque dxiiñaʼ ni bidii Dios laabe que biiyabe «jma risaca» ni que guiráʼ tesoro ni nuu «ndaani guidxi Egipto» (Hebreos 11:26). Doctor Lucas zándaca gucanebe Pablu ne xcaadxi binni gudxiilucaʼ guendahuará sticaʼ, peru neca bíʼnibe ngue la? dxiiñaʼ ni jma bisaca lu xquendanabánibe nga gucheechebe diidxaʼ ne gucaabe Biblia. Yanna Pablu la? qué rietenaláʼdxidinu laabe casi ti binni ni gunna stale de Ley, sínuque casi ti misioneru, «apóstol sti cani cadi judíu» (Romanos 11:13).
17 David guca xaíque stiʼ binni nanda guiibaʼ, bixhidxi saa ne bicaa canción, peru modo jma runibiaʼ binni laabe nga casi «ti hombre ni [bi]siecheʼ ladxidóʼ [Jiobá]» (1 Samuel 13:14). Daniel laaca qué rietenaláʼdxidinu laa casi ti hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ gobiernu stiʼ Babilonia, sínuque casi ti ni riguixhená ni qué nusaana Jiobá. Laaca rietenaláʼdxinu Ester purtiʼ guca ti gunaa nadxibalú ne gupa fe ne cadi purtiʼ gúcabe reina stiʼ Persia. Pedru, Andrés, Santiagu ne Juan nabé gúnnacaʼ guinaazecaʼ benda, peru rietenaláʼdxinu laacabe purtiʼ gúcacabe apóstol stiʼ Jesús. Ne ejemplu ni jma jneza chinándanu nga stiʼ Jesús, qué ridúʼyadinu laabe casi ti «carpinteru», sínuque casi «Cristu» (Marcos 6:3; Mateo 16:16). Guirá ca xpinni Dios ni maʼ bizéʼtenu riʼ gúnnacabe xi racaláʼdxicabe ugaandacabe lu xquendanabánicabe. Qué nicá íquecabe ñápacabe bidxichi, ñácacabe tuuxa nezalú binni purtiʼ si nánnacabe xiixa dxiiñaʼ, sínuque gudixhe íquecabe gúnicabe ni na Dios. Gúnnacabe gástiruʼ sti cosa jma risaca ne ni jma rusiecheʼ binni que gúnicabe ni na Jiobá.
18. Ximodo gudixhe ique ti xpinni Cristu iquiiñeʼ xquendanabani, ne xi bidiibe cuenta ora bíʼnibe ni.
18 Seung Jin, hombre ni bizéʼtenu ora bizulunu que la? bidiibe cuenta jma risaca nga guni binni ni na Dios. Laabe guniʼbe: «Guníʼ iqueʼ jma galán iquiiñeʼ stipa stinneʼ para guneʼ ni na Jiobá ne cadi para gusiandasiáʼ binni, gutiee cuadru o gusiideʼ baʼduscuela. Yanna cayacaniáʼ ti lugar ra huaxiéʼ nuu xpinni Dios, ne racaniáʼ binni sa lu neza ra zanda guicaacaʼ ti guendanabani ni qué zaluxe. Guníʼ iqueʼ qué zaquiiñediáʼ guiráʼ ni nannaʼ pa gaca precursor, peru yanna jma stale cosa runeʼ lu xquendanabaneʼ que dxiqué: Guiráʼ dxi runeʼ stipa pur guchaa modo nacaʼ ne gusiideʼ binni de sti guidxi ni na Dios. Maʼ biiyaʼ ni zanda si gacané laanu chuʼnu nayecheʼ nga guibáninu modo na Jiobá».
19. Xi zanda gúninu para guibáninu nayecheʼ.
19 Nabé sicarú ndaayaʼ napa guiráʼ xpinni Cristu, purtiʼ maʼ nánnanu xiná Stiidxaʼ Dios gúninu para guilanu, ne pa gúninu ni zacaanu ti guendanabani ni qué zaluxe (Juan 17:3). Peru qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu «cadi pur gana si uca [Dios] nachaʼhui ne» laanu ne cadi gusaananu de gúninu xhiiñabe (2 Corintios 6:1). Sínuque iquiiñenu xquendanabáninu guiráʼ dxi para gusisácanu Jiobá. Gusíʼdinu binni de Dios purtiʼ nga zusiecheʼ laanu yanna, ne laaca zacaneni laanu guicaanu guendanabani ni qué zaluxe. Pa gúninu zacá la? zadúʼyanu dxandíʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ: «Jma nayeche ni rudii que ni ricaa» (Hechos 20:35). Zacá zánnanu xi pur nabáninu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ.
[Cani cá ñee yaza]
a Bidxaa lácabe.
Ñanda nusiéneluʼ ca ndiʼ la?
• Xii nga jma risaca naquiiñeʼ gúninu lu xquendanabáninu.
• Xiñee cadi jneza diʼ nga icá íquenu gúninu dxiiñaʼ para gápasinu bidxichi.
• Xii nga «guendanabani ni dxandíʼ» ni chigudii Dios laanu.
• Ximodo zanda guibáninu modo na Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Guiduʼyaʼ chaahuinu pa cayúninu ni dxandíʼ risaca lu xquendanabáninu