Gusíʼdinu binni casi biʼniʼ Jesús
«Laucaa diaga chaahuiʼ.» (LUCAS 8:18.)
1, 2. Xiñee naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu modo bicheeche Jesús diidxaʼ.
JESUCRISTU cusiidiʼ binni ne cayacané laacabe gácacabe xpinni dxi bidii conseju riʼ ca discípulo stiʼ: «Laucaa diaga chaahuiʼ» (Lucas 8:16-18). Peru conseju riʼ laaca gucuani para guiráʼ xpinni Cristu ni nuu yanna, nga runi, pa guiene chaahuinu ni naguixhe ique Dios guni la? zanda guibáninu casi modo nabe ne zánnanu gusíʼdinu binni. Dxandíʼ nga maʼ qué runadiáganu stidxi Jesús yanna, peru zanda gunadiáganu laabe ora guidúʼndanu Biblia ti gánnanu xi guiráʼ guniʼbe ne bíʼnibe. Tobi de laacani nga modo guníʼnebe binni ora bicheechebe diidxaʼ. Peru xi rabi Biblia laanu de ni biʼniʼ Jesús yaʼ.
2 Jesús guca ti hombre ni nanna gucheeche diidxaʼ ne gúcabe ti Maestru ni Jma Nanna Gusiidiʼ de Stiidxaʼ Dios (Lucas 8:1; Juan 8:28). Para ganda gacanenu binni sananda Cristu la? naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ ne gusiidiʼ chaahuinu binni. Peru stale de ca xpinni Cristu ni nanna gucheeche diidxaʼ raca nagana laacaʼ gusiidiʼ chaahuicaʼ binni. Ora rucheechenu diidxaʼ la? riguixhenásinu binni de cani chiguni Dios, peru para gusiidiʼ chaahuinu tuuxa ni dxandíʼ de Dios ne ni naguixhe ique guni la? naquiiñeʼ gaca xhamígunu ni cusíʼdinu ca (Mateo 28:19, 20). Nga runi, para gánnanu gusíʼdinu binni la? naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jesús, Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ binni sananda laa (Juan 13:13).
3. Xi zabeendunu pa chinándanu modo bisiidiʼ Jesús binni.
3 Pa gusíʼdinu binni casi biʼniʼ Jesús la? zinándanu conseju bidii apóstol Pablu riʼ: «Lasá jneza nezalú cani qué runi cre, ti iree ndu ni guni tu lade caʼ. Lagüíʼ diidxa jneza, ni guiaba binni. Lauyubi ganna tu modo icabi tu laacaʼ» (Colosenses 4: 5, 6). Raríʼ ridúʼyanu naquiiñeʼ gúninu stipa para chinándanu ejemplu sti Jesús ora gusíʼdinu binni. Zacá zácanu maestru ni nanna gusiidiʼ purtiʼ zánnanu ximodo guicábinu binni ora guinabadiidxaʼ laanu xiixa.
Jesús guluu gana cani cucaadiaga laa guiniʼcaʼ ni riníʼ íquecaʼ
4. Xiñee zanda guininu gunna Jesús gucaadiaga chaahuiʼ binni.
4 Dede dxi nahuiiniʼ Jesús maca biaa gucaadiaga ne guinabadiidxaʼ binni. Ngue runi, dxi gúpabe doce iza la? bidxela bixhózebe ne jñaabe laabe lade ca maestru de ley ndaaniʼ templu «cucaa diaga be laacaʼ ne canaba diidxa be laacaʼ» (Lucas 2:46). Jesús qué ñé diʼ ndaaniʼ templu que para gusituí lú ca maestru de ley que purtiʼ nanna stale, sínuque yegucaadiágabe ne yenabadiidxabe laacaʼ. Zándaca pur bicaadiágabe binni la? guyuulaʼdxiʼ Dios modo stibe ne pur nga stale binni guyuulaʼdxiʼ gucaadiaga laabe (Lucas 2:52).
5, 6. Xi ejemplu rusihuinni bicaadiaga Jesús binni ora bisiidiʼ.
5 Dxi guyuunisa Jesús ne bibí para gaca Mesías la? qué nusaanadibe de nucaadiágabe binni, cadi purtiʼ gúpabe stale dxiiñaʼ nusaanabe de nucaadiágabe laacaʼ. Stale biaje gulezadxibe ne gunabadiidxabe binni ne bicaadiaga chaahuibe ni guicábicaʼ (Mateo 16:13-15). Casi dxi guti Lázaro, bizaʼnaʼ Marta que Jesús gudxi laabe «cani nabani ru ne runi cre naa la? qué ziuu dxi gatiʼ». De raqué gunabadiidxabe laa: «[Ñee] ruʼnu cre nga la?». Ne nánnanu bicaadiágabe Marta ora guníʼ: «Rune cre, Señor [...]. Ma bine cre lii nga Cristu, Xiiñi Dios» (Juan 11:26, 27). ¡Aque biecheʼ Jesús ora biʼyaʼ fe gúpabe que xa!
6 Sti biaje ora biʼyaʼ Jesús bisaana stale de ca discípulo stiʼ laa, gunabadiidxabe ca apóstol stibe xi riníʼ íquecaʼ, para gúdxibe laacaʼ: «Laga laatu yaʼ, laca zabigueta tu la?». Para rabi Simón Pedru laabe: «Tu ru ra nuu ñuu du yaʼ, Señor. Lii siouʼ nga ruiʼ neu laadu ni rudii enda nabani ni qué zaluxe. Ma runi cre du ne ma nanna dxichi du lii nga Cristu Xiiñi Dios ni nabani» (Juan 6:66-69). ¡Pabiáʼ nayecheʼ guyuu Jesús pur modo bicabi ca apóstol sti yaʼ! Laanu laca zacaca runi sentirnu ora ni cadúʼndanenu ca gusihuinni fe stiʼ pur modo guicabi.
Jesús bicaadiaga binni ne respetu
7. Xiñee biʼniʼ cré stale samaritanu Jesús.
7 Sti cosa ni gucané Jesús gusiidiʼ binni sananda laa nga, bizaaláʼdxibe laacaʼ ne biʼniʼ respetarbe laacaʼ ora guniʼcaʼ. Guietenaláʼdxinu dxi guníʼnebe ti samaritana de Stiidxaʼ Dios cueʼ bizé stiʼ Jacob ndaaniʼ guidxi Sicar. Ora guníʼnebe gunaa que cadi puru si laabe guniʼbe, sínuque bidiibe lugar guiníʼ gunaa que xi riníʼ ique. Cumu bicaadiaga chaahuibe laa la? bidiibe cuenta riuulaʼdxiʼ ganna ximodo naquiiñeʼ gaca adorar Dios. Ngue runi, gúdxibe gunaa que Dios ruyubi binni ni gudii lugar gacané espíritu santu laa, ne guni adorar Dios casi modo riuulaʼdxiʼ. Cumu biʼniʼ respetar Jesús laabe ne bisihuinni bizaalaʼdxiʼ laabe la? nagueendaca guyebe yetídxibe ca xpesínube ne «stale binni de guidxi [Samaria] que bini cre laabe pur ni gudxi gunaa que laacaʼ» (Juan 4:5-29, 39-42).
8. Ximodo zanda guinínenu ca binni ni riuulaʼdxiʼ guiníʼ ni riníʼ ique ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ.
8 Guiráʼ binni riuulaʼdxiʼ guiníʼ xi riníʼ ique. Ne laaca zacaca nga guca ne ca binni de Atenas. Ni dxandíʼ nga laacabe biuuláʼdxicabe guiníʼcabe ni riníʼ íquecabe ne gánnacabe de ni cayaca. Cumu nanna Pablu zaqué laacabe la? ngue runi bidii ti libana ndaaniʼ guidxi que ti lugar láʼ Areópago (Hechos 17:18-34). Zacaca ni yanna riʼ, ora chuunu ra lidxi binni zanda gábinu laacaʼ sicaríʼ: «Ñuuladxeʼ ñannaʼ xi riníʼ íqueluʼ de [guininu de xiixa ni chuuláʼdxibe]». Ne ora guiníʼ binni ca la? naquiiñeʼ gucaadiaga chaahuinu laabe ne óracaruʼ guininu de xiixa ni guniʼbe ca. De racá galán guyúbinu ximodo guluinu laabe xi riníʼ Biblia de ni caninu ca.
Jesús gunna ximodo guiniʼné binni
9. Xi biʼniʼ Jesús ante gusiénebe Cleopas ne xcompañeru cani cá lu «Xquiʼchi Dios».
9 Jesús gúnnaca xi guiníʼ. Laabe cadi bicaadiágasibe binni sínuque stale biaje maca nánnabe xi caníʼ ique ca binni caníʼnebe ne gúnnacabe xi guicábibe laacaʼ (Mateo 9:4; 12:22-30; Lucas 9:46, 47). Guidúʼyanu ti ejemplu ni rusihuinni zacá ni. Cadi xadxí diʼ de biasa Cristu lade gueʼtuʼ, chupa de ca discípulo stibe bireecaʼ Jerusalén ne zecaʼ guidxi Emaús. Evangeliu stiʼ Lucas na: «Laga ziyuíʼ ca diidxa bidxiña Jesús ra nuu caʼ ne ziné laacaʼ. Peru neca biiya ca laabe, casi ñaca qué ñuuya caʼ, purti qué ñunibiáʼ ca laabe. Ne na be rabi be laacaʼ: Ruuya nabé triste nuu tu. Xii nga zeda yuíʼ tu neza. Para na tobi de laacaʼ, lá Cleofas, rabi laabe: Irá binni nanna xi uca ndaani guidxi Jerusalén ca dxi riʼ. Ñee lii siouʼ lade irá ni biete raqué qué gannu ni la? Xi laa, rabi be laacaʼ». Laacabe gúdxicabe laabe Jesús ni rábicabe Nazarenu que runibiáʼ binni laa pur cani rusiidiʼ ne pur ca milagru biʼniʼ, biiticabe laa, nécapeʼ nuu tu la na maʼ biásabe lade gueʼtuʼ. Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que bicaadiaga Cleofas (Cleopas) ne xcompañeru ne óraque bisiénebe laacaʼ ni naquiiñeʼ si gánnacaʼ, ne zaqué «bisiene be» laacaʼ «Xquiʼchi Dios» (Lucas 24:13-27, 32).
10. Ximodo zanda gánnanu xi runi cré ca binni ni chigánnanu.
10 Cumu stale biaje qué liica gánnanu xi runi cré binni ni caninenu la? ximodo gánnanu xi riníʼ íquecabe yaʼ. Ti modo zanda gánnanu ni nga guinabadiidxanu laabe xi riníʼ íquebe de oración. De racá la? zanda guinabadiidxanu: «Ñee raʼbuʼ nuu tu rucaadiaga laanu ora runi orarnu la?». Ni guicábibe ca zacané laanu gánnanu xi riníʼ íquebe ne xi religión laabe. Pa runi crebe Dios la? zanda guinabadiidxanu laabe: «Lii xi riníʼ íqueluʼ, ñee rucaadiaga Dios guiráʼ oración la? o coʼ». Ne guendarinabadiidxaʼ riʼ zuínenu laacabe diidxaʼ ne qué zadinde diidxanenu laacabe. Pa guidúʼyanu zanda la? guzéʼtenu de xiixa de ni caníʼ Biblia peru sin gucáʼlunu ni runi cré binni ca. Pa binni ca chuulaʼdxiʼ modo caninenu laa la? zándaca gucaadiágabe laanu sti biaje. Peru, laga pa guinabadiidxabe laanu xiixa ni qué gánnanu yaʼ. Ni jma jneza gúninu nga guicábinu ni laabe sti dxi ora maʼ bidúʼndanu de laani ne maʼ nuunu listu «para icabi [n]u cani racalaʼdxi ganna xii nga runi cre [n]u, [...]ne diidxa nadóʼ ne respetu» (1 Pedro 3:15).
Jesús bisiidiʼ cani dxandíʼ riuulaʼdxiʼ ganna de Dios
11. Xi zacané laanu para gánnanu tuu nga cani riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios.
11 Jesús guca ti binni qué ruchee ne ora guníʼnebe tuuxa maca nánnabe pa naquiiñeʼ gusiidibe laa de Stiidxaʼ Dios o coʼ. Peru laanu la? raca nagana guidxélanu tuu nga cani nuu listu para «icaa enda nabani ni qué zaluxe» (Hechos 13:48). Ne zacaca guca ca apóstol, ngue runi Jesús gudxi laacaʼ: «Ne guidxi tica chuʼ tu, pa guidxi huiini o pa guidxi roʼ, lainaba diidxa ralidxi tuuxa ni nachaʼhuiʼ» (Mateo 10:11). Laanu nápanu xidé guyúbinu ca binni ni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga ne guiziidiʼ de Stiidxaʼ Dios cásica biʼniʼ ca apóstol que. Ne zanda guidxélanu ca binni diʼ ra gucaadiaga chaahuinu laacaʼ ne guidúʼyanu xi riníʼ íquecaʼ de ni gábinu laacaʼ.
12. Ximodo ruʼ zanda gacanenu ca binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios.
12 Guininésinu ca binni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga de Stiidxaʼ Dios ne cani chiguni Reinu stibe, xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ. Naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xi caquiiñeʼ guiziidiʼ ca binni ca. Para ganda gacanenu binni la? naquiiñeʼ gucaʼnu ni bicabi ca. Guiráʼ biaje chigánnanu laacabe la? nápanu xidé gucaadiaga chaahuinu laacabe ti zacá ziénenu xi runi crécabe, ximodo riníʼ íquecabe o xi guendanagana nápacabe.
13. Ximodo zanda gacanenu binni guiníʼ xi riníʼ ique de ni rusiidiʼ Biblia.
13 Ximodo zanda uguʼnu gana binni guiníʼ xi riníʼ ique de ni rusiidiʼ Biblia yaʼ. Ti modo ni nabé huaquiiñeʼ stale nga guinabadiidxacaʼ binni: «Ñee nagana raca para lii guiéneluʼ ni ruundaluʼ lu Biblia la?». Ni guicabi binni ca zusihuinni pa runi crebe Dios. Sti modo zanda guinínenu binni nga guidúʼndanu ti relatu de lu Biblia ne óracaruʼ guinabadiidxanu laabe: «Xi riníʼ íqueluʼ de ni bidúʼndanu riʼ yaʼ». Pa guiníʼ ique chaahuinu xi guinabadiidxanu binni cásica biʼniʼ Jesús ni la? zabeendunu ni galán ora gucheechenu diidxaʼ. Peru yanna chiguidúʼyanu xidé naquiiñeʼ gápanu laanu.
Jesús gunabadiidxaʼ binni ora bisiidiʼ
14. Ximodo zanda gúninu para guicabi binni ni guinabadiidxanu sin gusihuínninu casi ora cabeenu diidxaʼ laacaʼ yaʼ.
14 Nécapeʼ riuláʼdxinu gánnanu ni riníʼ ique binni la? qué riuláʼdxinu gusituinu luca pur ni gábinu laacaʼ. Nga runi, rinándanu ejemplu sti Jesús, purtiʼ laa cadi guyuulaʼdxiʼ si ganna xi riníʼ ique binni, sínuque ora gunabadiidxabe binni la? bicaabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ de laani. Jesús laaca bicaadiaga ca binni ni dxandíʼ racaláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Dios ne stale de laacaʼ biʼniʼ sentircaʼ galán ora guyuucaʼ ra nuube (Mateo 11:28). Guiráʼ binni gunda byuí ne laabe ni cazaaca (Marcos 1:40; 5:35, 36; 10:13, 17, 46, 47). Zacaca nga naquiiñeʼ gúninu, pa racaláʼdxinu guiníʼ cani cucaadiaga laanu xi riníʼ íquecaʼ de Biblia la? cadi naquiiñeʼ diʼ gusihuínninu casi ora cabeenu diidxaʼ laacabe.
15, 16. Xi zanda gúninu para guinínenu binni de religión yaʼ.
15 Peru cadi guinabadiidxasinu binni xiixa nga maʼ zanda güínenu laacaʼ diidxaʼ, laaca zanda gúninu ni pa guininu xiixa ne cuézanu modo guicábicaʼ. Zacá biʼniʼ Jesús ora guniʼné Nicodemo, laabe gúdxibe laa: «Tu qué gale sti tiru la? qué zanda di chuʼ ra runi mandar Dios» (Juan 3:3). Nabé bidxagayaa Nicodemo ca diidxaʼ riʼ, ngue runi bicaadiágabe Jesús (Juan 3:4-20). Pa chinándanu ejemplu stiʼ Jesús la? jma zudii gana binni gucaadiaga laanu.
16 Ndaaniʼ ca guidxi casi África, Europa oriental ne Latinoamérica cayeeteʼ nabé cayuu stale religión. Ndaaniʼ ca guidxi riʼ zanda guzulú guinínenu binni sicaríʼ: «Nabé ridxagayaa purtiʼ maʼ stale religión nuu yanna. Peru laaca runeʼ cré ziuu ti dxi religión ni dxandíʼ ca zacaneni binni de guiráʼ guidxi chuʼcaʼ tobi si. Ñee riuláʼdxiluʼ gánnaluʼ xi zaca la?». Ora guzéʼtenu de cani runi crenu zándaca nga gucaa binni chuulaʼdxiʼ ni caninu ne dede gucaani laacaʼ guiniʼcaʼ xi riníʼ íquecaʼ. Laaca jma nagueenda zacabi binni pa guinabadiidxanu xiixa ni ganda guicábicabe ne chupa si diidxaʼ (Mateo 17:25). Ne ora maʼ bicábicabe la? guicábinu guendarinabadiidxaʼ ca ne tobi o chupa textu de lu Biblia (Isaías 11:9; Sofonías 3:9). Pa gucaadiaga chaahuinu ne guidúʼyanu ximodo guicábicabe la? zanda gánnanu xi tema guininu ora chigánnanu laacabe sti biaje.
Jesús bicaadiaga cani nahuiiniʼ
17. Ximodo bisihuinni Jesús bizaalaʼdxiʼ cani nahuiiniʼ.
17 Jesús cadi bizaalaʼdxiʼ si cani huaniisi. Laaca bizaaláʼdxibe cani nahuiiniʼ ngue runi gúnnabe xi gudxítecaʼ ne xidé guniʼcaʼ . Ne nuu tiru gudxi Jesús laacabe guidxíñacabe laa (Lucas 7:31, 32; 18:15-17). Lade cani bicaadiaga Jesús guyuu cani nahuiiniʼ. Ne ora caadxi hombrehuiiniʼ bicaacaʼ ridxi laabe nga Mesías la? cadi biiyadxísibe laacaʼ, sínuque guniʼbe maca cá lu Stiidxaʼ Dios zúnicaʼ zaqué (Mateo 14:21; 15:38; 21:15, 16). Ca dxi stinu riʼ stale ni nahuiiniʼ raca xpinni Cristu. Peru ximodo zanda gacané bixhózecabe ne jñaacabe laacabe yaʼ.
18, 19. Ximodo zanda gacanenu ca xiiñinu gácacaʼ xpinni Cristu yaʼ.
18 Pa racaláʼdxinu gacanenu ca xiiñinu gácacaʼ xpinni Cristu la? naquiiñeʼ gucaadiaga chaahuinu laacabe. Naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu pa gadxé modo riníʼ íquecabe de cani na Jiobá guni ca xpinni. Neca intiica si gábicabe laanu la? naquiiñeʼ guicábinu laacabe galán. Despué zanda guluinu laacabe textu ni zeeda lu Biblia ni gacané laacabe gúʼyacabe ximodo ruuyaʼ Jiobá ni nuucabe gánnacabe ca.
19 Nécapeʼ naquiiñeʼ guinabadiidxanu cani nahuiiniʼ ca xiixa la? zeeda gácacabe casi cani huaniisi, laaca qué riuuláʼdxicabe puru guinabadiidxaʼ binni laacabe. Nga runi, lugar de cueenu gana xiiñinu ora guinabadiidxanu laa xiixa ni nagana la? jma jneza guinínenu laabe ne huaxiéʼ diidxaʼ de ni nánnanu. Neca guinineuʼ laabe de intiica cosa la? zanda gaʼbuʼ laabe guyuu ti tiempu biʼniʼ sentirluʼ zacá pur xiixa ni bizaacaluʼ ne óraca guinabadiidxaluʼ laabe: «Ñee zacaca rácaluʼ la?». Zándaca pur ni guicábibe ca maʼ guzulú guiniʼtu de Biblia ne nga gacané laabe ne uguu gana laabe.
Cadi gusaananu de gusíʼdinu binni modo biʼniʼ Jesús
20, 21. Xiñee naquiiñeʼ gucaadiaga chaahuinu binni ora maʼ cusíʼdinu laacaʼ gácacaʼ xpinni Jesús.
20 Casi maʼ bidúʼyanu riʼ, ora guininu de xiixa tema ne ca xiiñinu o ne sti binni la? naquiiñeʼ gucaadiáganu laacabe. Pa gúninu zacá la? zusihuínninu nadxiinu laacabe, qué rudxíʼbanu laca laanu, ne runi respetarnu laacabe. Peru para gúninu nga la? cadi naquiiñeʼ si gunadiáganu, sínuque gucaadiaga chaahuinu.
21 Ora maʼ cucheechenu diidxaʼ la? gucaadiaga chaahuinu binni. Zándaca zacá zudiʼnu cuenta xi tema de lu Biblia riuuláʼdxicabe. De racá la? guyúbinu modo gusíʼdinu binni casi biʼniʼ Jesús. Pa chinándanu ejemplu stiʼ Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ binni chinanda laa la? ziuʼnu nayecheʼ purtiʼ nánnanu cayúninu ni jneza.
Xi nicábiluʼ
• Ximodo guluu Jesús gana binni guiníʼ ni riníʼ ique.
• Xiñee bicaadiaga Jesús ca binni ni bisiidiʼ.
• Xi zanda guinabadiidxanu binni ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ yaʼ.
• Ximodo zanda gacanenu cani nahuiiniʼ ca gácacaʼ xpinni Cristu.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]
Cadi guiaandaʼ laanu gucaadiáganu binni ora maʼ cucheechenu diidxaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]
Cásica Jesús, laanu laaca racanenu cani nahuiiniʼ ca gácacaʼ xpinni Cristu