BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 15/4 yaza 21-25
  • Xi caquiiñenu para guibáninu nayecheʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Xi caquiiñenu para guibáninu nayecheʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «Casi ñaca ñuneʼ stipa pur ninaazeʼ bi»
  • Ñee nayecheʼ riuu binni ora guyubi gapa guiráʼ ni chuulaʼdxiʼ si la?
  • Ñee ziuu binni nayecheʼ pur gapa si cosa ni risaca la?
  • Gunáʼ nga dxiiñaʼ ni jma zusiecheʼ laanu
  • «Bilaa pan stiluʼ lu nisa»
  • Chinándanu ejemplu galán stibe ne cadi gúninu ca cosa malu bíʼnibe
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 15/4 yaza 21-25

Xi caquiiñenu para guibáninu nayecheʼ

«Bidxibi Dios ni dxandíʼ ne biʼniʼ guiráʼ ni na ca mandamientu stiʼ.» (ECL. 12:13.)

1, 2. Ximodo zacané ni cá lu Eclesiastés ca laanu.

GUNÍʼ ique ti hombre ni gupa stale cosa. Nabé binibiáʼ binni laabe pur modo biʼniʼ mandarbe xquídxibe ne gúcabe tobi de ca hombre ni jma ricu ne jma nuu xpiaaniʼ lade ca binni ni bibani ca dxi stibe. Peru, neca gúpabe guiráʼ nga la? guníʼ íquerube xi caquiiñebe para guibánibe nayecheʼ.

2 Hombre ca bibani maʼ raca chonna mil iza. Biree labe Salomón, ne lu ti libru ni bicaabe ni láʼ Eclesiastés ridúʼyanu xi guiráʼ bíʼnibe para ñuube nayecheʼ (Ecl. 1:13). Zanda guizíʼdinu stale cosa lu guiráʼ ni bizaacabe. Ne ca diidxaʼ ni bicaabe lu Eclesiastés ca rusihuinni pabiáʼ nuu xpiaanibe, nga runi zacaneni laanu gánnanu xipeʼ nga quixhe íquenu gúninu para guibáninu nayecheʼ.

«Casi ñaca ñuneʼ stipa pur ninaazeʼ bi»

3. Pabiáʼ dxi ribáninu.

3 Salomón na bizáʼ Dios stálepeʼ cosa sicarú lu Guidxilayú riʼ, ne qué ziuu dxi gusaananu de guidúʼyanu cani ne de guidxagayaanu cani. Peru cumu cadi xadxí nga ribáninu la? qué randa runibiáʼ chaahuinu guiráʼ xixé cosa sicarú ni bizáʼ Dios (Ecl. 3:11; 8:17). Biblia na huaxiéʼ dxi ribáninu ne guizáʼ nagueenda ridiʼdiʼ cani (Job 14:1, 2; Ecl. 6:12). Cumu huaxiéʼ dxi ribáninu la? naquiiñeʼ gucaa nga laanu iquiiñenu xquendanabáninu jneza, neca nagana para gúninu ni, purtiʼ Binidxabaʼ nuu cuee chú laanu de lu neza stiʼ Dios.

4. 1) Pora nga riquiiñecabe diidxaʼ hebreu «ni qué risaca». 2) Xii nga cani chiguidúʼyanu ni nabé riguixhe ique binni guni.

4 Ora biluíʼ Salomón xi zanda guizaaca pa qué iquiiñeʼ binni xquendanabani jneza la? biquiiñebe ca diidxaʼ «qué risaca» ca biaʼ treinta biaje lu Eclesiastés. Lu hebreu la? biquiiñecabe diidxaʼ «qué risaca» ca para guiníʼcabe de xiixa ni qué riquiiñeʼ ne de xiixa ni risaca chupa chonna si gubidxa (Ecl. 1:2, 3). Laaca biquiiñeʼ Salomón diidxaʼ «qué risaca» ca para biluiʼbe ngueca si ni ne ca diidxaʼ «casi ñaca ñuneʼ stipa pur ninaazeʼ bi» (Ecl. 1:14; 2:11). Nanna dxíchinu gastiʼ zabeendunu neca gúninu intiisi cosa pa gacaláʼdxinu guináʼzenu bi. Tuuxa ni gacalaʼdxiʼ guni ni la? nísipeʼ naʼ ziaana, zacaca nga ziaana tutiica ni quixhe ique guni xiixa ni qué risaca. Cumu huaxiéʼ dxi ribáninu la? cadi galán diʼ gúninu ca cosa ni gusaana laanu xiee nanu. Para cadi guizaacanu nga la? guidúʼyanu caadxi ejemplu ni guníʼ Salomón de ni riguixhe ique binni guni. Primeru chiguidúʼyanu cani runi binni para gapa guiráʼ ni chuulaʼdxiʼ si ne para gapa bidxichi, de racá maʼ zadúʼyanu pabiáʼ risaca dxiiñaʼ ni riuulaʼdxiʼ Dios.

Ñee nayecheʼ riuu binni ora guyubi gapa guiráʼ ni chuulaʼdxiʼ si la?

5. Xi biʼniʼ Salomón para guibani nayecheʼ.

5 Cásica runi binni stipa yanna para gapa guiráʼ ni chuulaʼdxiʼ si purtiʼ riníʼ íquecaʼ zacá zanda chuʼcaʼ nayecheʼ la? Salomón laaca biʼniʼ zacaca. Laabe bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Biʼneʼ guiráʼ ni bisiecheʼ ladxiduáʼ» (Ecl. 2:10). Xii nga cani na Salomón bisiecheʼ ladxidóʼ yaʼ. Lu capítulo 2 stiʼ Eclesiastés na biecheʼ ladxidoʼbe ora güeʼbe vinu (peru güeʼbe ni biaʼ galán), laaca guyuube nayecheʼ pur ca jardín bizaʼbe, bizaʼbe palaciu ne bicaadiágabe saa sicarú ne gudobe guendaró ni galán.

6. 1) Xiñee gastiʼ naca nga chuʼ binni nayecheʼ. 2) Pabiáʼ naquiiñeʼ guyúbinu chuʼnu nayecheʼ.

6 Yanna, ñee riníʼ Biblia cadi jneza nga chuʼ binni nayecheʼ ti ratu ne ca xhamigu la? Coʼ. Salomón na ora go binni ti guendaró dxilaʼdxiʼ despué de maʼ biʼniʼ dxiiñaʼ nadipaʼ la? zeeda gácani casi xiixa ni cusigaʼdeʼ Dios laa (biindaʼ Eclesiastés 2:24; 3:12, 13). Ne Jiobá peʼ cayabi cani nahuiiniʼ ca chuʼcaʼ nayecheʼ, peru gúnicaʼ ni ne guendabiaaniʼ (Ecl. 11:9). Guiranu caquiiñeʼ guiziiláʼdxinu ne chuunu nayecheʼ ti ratu (zanda gúʼndaluʼ Marcos 6:31). Peru cadi nga diʼ nga ni jma naquiiñeʼ guicá íquenu gúninu lu xquendanabáninu. Naquiiñeʼ gácacani casi ti ndaa pastel ni rudiicabe laanu ora maʼ biluxe gudoʼno ne cadi casi guendaró ni gudiicabe laanu primé. Ora nabé riuulaʼdxiʼ tuuxa ca guendaró ni nanaxhi ca ne gó puru si de laacani la? zaree gana, ne qué zacaneni laa chuʼ nazaaca. Zacaca biiyaʼ Salomón ni, gastiʼ zabeendunu pa jma guicá íquenu gápanu guiráʼ ni chuuláʼdxisinu, zeeda gácani casi ñaca ñúninu stipa pur nináʼzenu bi (Ecl. 2:10, 11).

7. Xiñee nápanu xidé cuinu xi jma jneza gúninu ora gacaláʼdxinu chuʼnu nayecheʼ ti ratu.

7 Cadi guiráʼ diʼ de cani runi binni para chuʼ nayecheʼ nga jneza. Stale de laacani cadi jneza diʼ cani purtiʼ ruxhélecani laanu de Dios ne rucaacani laanu gúninu cosa malu. Millón de binni maʼ biaba lu stale viciu, casi cúʼbacaʼ guixi, xhúdxicaʼ ne gúnicaʼ apuesta purtiʼ nacaʼ zacá zanda chuʼcaʼ galán ti ratu. ¡Zacá nga runitilú binni xquendanabani! Nga runi Jiobá cayábica laanu cadi galán diʼ ni zabeendunu pa gúninu ca cosa malu ni gucaa ladxidoʼno laanu gúninu ne pa guyúbinu gápanu guiráʼ ni guidúʼyanu (Gál. 6:7).

8. Xiñee jneza nga guiníʼ íquenu xi cayúninenu xquendanabáninu.

8 Yanna, pa jma guicá íquenu gápanu guiráʼ ni chuuláʼdxisinu la? maʼ qué zazaaláʼdxinu gúninu cani dxandíʼ risaca. Bietenalaʼdxiʼ, cadi xadxipeʼ nga ribáninu ne qué gánnanu pa málasi gápanu xiixa guendanagana o guendahuará. Nga runi casi na Salomón que, ni jma zacané laanu nga chuunu ra guti tuuxa, ne jmaruʼ si pa ti bíʼchinu ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios laabe, que chuunu ndaaniʼ ti yoo ra nuucabe nayecheʼ (biindaʼ Eclesiastés 7:2, 4). Xiñee yaʼ. Purtiʼ ora gucaadiáganu libana ni gudiicabe racá ne guiníʼ íquenu modo bizuubaʼ bíʼchinu ca stiidxaʼ Jiobá la? zucaa nga laanu guidúʼyanu xi cayúninu lu xquendanabáninu ne quixhe íquenu gúninu guiráʼ ni zacané laanu cueendunu ni galán, ti cadi tiidiʼ xcaadxi dxi nabáninu zacasi (Ecl. 12:1).

Ñee ziuu binni nayecheʼ pur gapa si cosa ni risaca la?

9. Xi bidii Salomón cuenta gupa si bidxichi.

9 Dxi bicaa Salomón Eclesiastés la? nácabe tobi de ca hombre ni jma ricu guyuu lu Guidxilayú riʼ (2 Cró. 9:22). Cumu nabé ricu gúcabe la? gúpabe guiráʼ ni gucaláʼdxibe. Laapebe guniʼbe: «Gupaʼ guiráʼ ni biiyaʼ ne ni guyuuladxeʼ» (Ecl. 2:10). Peru bidiibe cuenta qué ribani diʼ binni nayecheʼ purtiʼ si gapa stale cosa ni risaca. Sicaríʼ biluxe guniʼbe: «Tuuxa ni riuulaʼdxiʼ gapa plata la? qué zadxá neca gapa stale plata, ne tuuxa ni riuulaʼdxiʼ gapa stale cosa risaca la? laaca qué zadxá neca ñapa jma» (Ecl. 5:10).

10. Xii nga ni dxandíʼ zuni laanu ricu ne zusiecheʼ laanu.

10 Neca cadi xadxí nga rindaa ca cosa ni qué risaca ca lu naʼ binni la? nabé ruquiinde binni gapa cani. Ora gunabadiidxacabe cani deruʼ bizulú canazá scuela roʼ de guidxi Estados Unidos xi jma naguixhe íquecaʼ la? 75% de laacaʼ guniʼcaʼ naguixhe íquecaʼ «gápacaʼ bidxichi». Yanna, pa ugaandacabe ni naguixhe íquecabe ca, ñee dxandíʼ zabánicabe nayecheʼ la? Zándaca coʼ. Ca binni ni ruundaʼ ximodo nuu cani napa bidxichi ca maʼ huayuuyacaʼ qué riuu diʼ binni nayecheʼ ora jma guicá íquecaʼ gápacaʼ bidxichi. Maʼ xadxí laaca guníʼ Salomón zacaca: «Laaca bitaleʼ plata ne oro para naa, ne gupaʼ guiráʼ ni rapa ca rey [...], ne, ¡biiyaʼ!, qué risaca guirani ne casi ñaca ñuneʼ stipa pur ninaazeʼ bi» (Ecl. 2:8, 11).a Peru pa gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno ne uguube ndaayaʼ laanu la? óraca huaxa zacaanu cani dxandíʼ risaca (biindaʼ Proverbios 10:22).

Gunáʼ nga dxiiñaʼ ni jma zusiecheʼ laanu

11. Xi riníʼ Biblia de dxiiñaʼ ni rusiecheʼ binni.

11 Sicaríʼ guníʼ Jesús: «Dede yanna cayuni Bixhoze dxiiñaʼ ne naa laca cayuneʼ» (Juan 5:17). Nga rusihuinni rusiecheʼ xhiiñaʼ Jiobá laa ne zaqueca Jesús. Biblia na guizáʼ nayecheʼ guyuu Jiobá ora biluxe guiráʼ cani bizáʼ: «Biiyaʼ Dios guiráʼ ni bizáʼ ne, ¡biiyaʼ!, nabé galán cani» (Gén. 1:31). Ora biiyaʼ ca ángel ca guiráʼ cani bizáʼ Dios la? «bisisácacaʼ laa[be] ne ridxi nadipaʼ» (Job 38:4-7). Laaca guyuulaʼdxiʼ Salomón dxiiñaʼ ni dxandíʼ risaca (Ecl. 3:13).

12, 13. 1) Xi guníʼ chupa binni de modo rusiecheʼ xhiiñacaʼ laacaʼ. 2) Pora nga runi sentir binni triste ne xhiiñaʼ.

12 Yanna riʼ laaca nuu stale binni ni riuulaʼdxiʼ guni binni dxiiñaʼ jneza. José, ti hombre ni rutiee cuadru ne nabé runibiáʼcabe laa, guníʼ sicaríʼ: «Ora gutieeluʼ lu ti lienzu xiixa ni caníʼ íqueluʼ la? zuni sentirluʼ casi ñaca niguíʼbaluʼ ique ti dani ni nabé nasoo». Ne Miguel,b ti hombre de negocio, na: «Rusiecheʼ ti dxiiñaʼ, purtiʼ racaneni lii guyaanaluʼ binnilídxiluʼ. Laaca rucaani lii guni sentirluʼ casi ora maʼ bigaandaluʼ stale cosa».

13 Peru nuu stale dxiiñaʼ maca nexheʼ ximodo naquiiñeʼ gácacani, nga runi huaxiéʼ rudiicani lugar guni binni ni gadxé modo. Nuu tiru laga triste runi sentir binni ra dxiiñaʼ stiʼ ne cadi jneza ni rúnicabe laa. Casi guníʼ Salomón que, zándaca binni ni nachaabaʼ nga guicaa ni naquiiñeʼ nicaa tuuxa ni dxandíʼ runi dxiiñaʼ, purtiʼ si runibiáʼ tuuxa ni zanda guyubi ximodo gudii ni laa (Ecl. 2:21). Laaca nuu xcaadxi cosa ni rucaa binni chuʼ triste. Guidúʼyanu ti ejemplu. Pa cayuni tuuxa xiixa ni ruluíʼ zacané laa gapa ti negocio ni nabé galán ne málasi guiaanadxini purtiʼ bireeuniti o purtiʼ málasi bizaaca sti cosa la? riuu triste (biindaʼ Eclesiastés 9:11). Ca binni ni cayuni stipa pur gácacaʼ tuuxa la? stale biaje nisi maʼ cadxiichi stúbicaʼ ne riuucaʼ triste ora gudiicaʼ cuenta pur gana si bíʼnicaʼ dxiiñaʼ (Ecl. 5:16).

14. Xi dxiiñaʼ nga ni jma rusiecheʼ laanu.

14 Ñee zanda gápanu ti dxiiñaʼ ni gusiecheʼ laanu, lugar de uguu laanu triste la? José, ni bizéʼtenu rutiee cuadru que, guníʼ: «Ra maʼ zidiʼdiʼ ca iza ca riniti ca cuadru ca o raca feúcani, peru cadi zacá diʼ raca ne cani rúninu lu xhiiñaʼ Jiobá. Ra cayuneʼ ni na Jiobá de gucheecheʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán ca la? cayacaniáʼ cayaca xiixa ni qué ziuu dxi guinitilú: cayacaniáʼ xcaadxi binni gácacaʼ xpinni Cristu ne guidxíbicaʼ Dios. Nga nga ni jma risaca» (1 Cor. 3:9-11). Laaca guníʼ Miguel jma ridxá tipa ladxidóʼ ora rucheeche stiidxaʼ Reinu que ora runi dxiiñaʼ stiʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Gástiruʼ sti cosa ni jma rusiecheʼ laanu que gusíʼdinu binni ni dxandíʼ zeeda lu Biblia ne guidúʼyanu modo rindácani ladxidóʼcabe».

«Bilaa pan stiluʼ lu nisa»

15. Xii nga ni dxandíʼ rusisaca xquendanabáninu.

15 Yanna xii nga ni dxandíʼ zusiecheʼ laanu yaʼ. Gúninu ni jneza ne gusiéchenu Jiobá laga nabáninu lu guidxilayú malu riʼ. Gúninu stipa para chuʼnu jma gaxha de Dios, para gusíʼdinu ca xiiñinu ca conseju ni zeeda lu Biblia, para gusíʼdinu binni gunibiáʼ Jiobá ne gúninu stipa para cadi gusaananu de gaca xhamígunu ca bíʼchinu ne ca bizánanu (Gál. 6:10). Guiráʼ nga qué ziuu dxi guinitilú ne guiráʼ tu guni cani zacaa ndaayaʼ. Salomón bidii ti ejemplu para gusihuinni pabiáʼ nga risaca gúninu ni jneza: «Bilaa pan stiluʼ lu nisa; ne tiidiʼ si stale dxi zadxeʼluʼ ni» (Ecl. 11:1, Reina-Valera, 1960). Jesús laaca gudxi ca discípulo stiʼ: «Lagacané stobi lu ni caquiiñeʼ, ne laca zacané Dios laatu lu ni caquiiñeʼ tu» (Luc. 6:38). Ne Jiobá peʼ na zaguu ndaayaʼ cani racané sti binni (Pro. 19:17; biindaʼ Hebreos 6:10).

16. Pora nga jma galán quíxhenu xi gúninu lu xquendanabáninu.

16 Biblia cayabi cani nahuiiniʼ ca ganna chaahuicaʼ xii nga ni naquiiñeʼ quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ti cueenducaʼ ni galán (Ecl. 12:1). Guizáʼ triste nga pa iquiiñeʼ tuuxa ca iza nuu nazaaca ne nadipaʼ para gapa ca cosa ni rihuinni galán lu guidxilayú riʼ, ne málasi gudii cuenta casi ñaca bi si guzananda ne biaana nisi xiee naʼ.

17. Xi zacané laanu cuinu ximodo guibáninu nayecheʼ.

17 Cumu nadxii Jiobá laanu casi xiiñiʼ la? racaláʼdxibe guibáninu nayecheʼ, gúninu ni jneza ne gucáʼnanu ca cosa ni zuniná laanu (Ecl. 11:9, 10). Ximodo zanda gúninu nga yaʼ. Zanda quixhe íquenu gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios ne gúninu stipa pur ugaandanu ni. Raca biaʼ gande iza, gupa Javier xidé gulí pa zuzulú guʼndaʼ para gaca doctor ne guni ganar bidxichi o pa zuni jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Laabe guniʼbe: «Neca nabé galán nga dxiiñaʼ de doctor la? jma nayecheʼ riuaa purtiʼ maʼ gucaniáʼ caadxi binni ganna xii nga ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Ra jma cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá cayacaneni naa guibaneʼ jma nayecheʼ. Ni riguu naa triste nga xiñee qué nuzuluáʼ ñuneʼ ni dede ante».

18. Xiñee nabé nayecheʼ guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ.

18 Xii nga ni jma risaca ugaandanu. Libru stiʼ Eclesiastés na: «Jma sicarú ti lá que ti aceite ni jma galán, ne dxi gátinu que dxi gálenu» (Ecl. 7:1). Ejemplu stiʼ Jesús jma rusihuinni dxandíʼ ni na ca diidxaʼ ca. Guiráʼ ni bíʼnibe lu Guidxilayú riʼ la? jneza biiyaʼ Jiobá cani, zacá nga casi ora ñápabe ti lá sicarú nezalú. Dede ora gútibe qué nucheenebe Bixhózebe, zacá bisihuínnibe Jiobá si nga napa derechu guni mandar ne laaca cayacané guendaguti stibe para guilá stale binni (Mat. 20:28). Neca caadxi dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, guizáʼ galán ejemplu bidiibe laanu para gánnanu ximodo guibáninu nayecheʼ ne ejemplu stibe nga naquiiñeʼ chinándanu (1 Cor. 11:1; 1 Ped. 2:21).

19. Xi conseju risaca bidii Salomón.

19 Ora gúninu stipa para gúninu ni jneza nezalú Dios la? laaca casi ñaca ñápanu ti lá sicarú nezalube, ne nga nga ni jma galán que gutálenu cosa risaca para laanu (biindaʼ Mateo 6:19-21). Guiráʼ dxi zanda guidxélanu ximodo gúninu ni jneza nezalú Jiobá ne laacani zusiéchecani laanu. Caadxi de laacani nga chigucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ca ra nuu xcaadxi binni, ra guyúbinu ximodo chuʼ guendaxheelaʼ stinu ne ca xiiñinu jma galán, ne guidúʼndanu Biblia ne chuunu ca guendaridagulisaa ca para chuʼnu galán ne Jiobá (Ecl. 11:6; Heb. 13:16). Ñee racaláʼdxiluʼ guibániluʼ nayecheʼ la? Para nga naquiiñeʼ chinándaluʼ conseju bidii Salomón riʼ: «Bidxibi Dios ni dxandíʼ ne biʼniʼ guiráʼ ni na ca mandamientu stiʼ» (Ecl. 12:13).

[Cani cá ñee yaza]

a Ndaaniʼ ca arca ni gupa Salomón dxiqué riguucabe 666 talentu de oro cada iza (jma de 22,000 kilu) (2 Cró. 9:13).

b Bidxaa labe.

Xi nicábiluʼ

• Xi naquiiñeʼ gucaa laanu guiníʼ ique chaahuinu xi naguixhe íquenu gúninu lu xquendanabáninu.

• Pabiáʼ naquiiñeʼ guyúbinu chuʼnu nayecheʼ ne gápanu stale cosa risaca.

• Xi dxiiñaʼ nga ni jma zusiecheʼ laanu.

• Xi cosa risaca galán guicá íquenu guyúbinu.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Pabiáʼ nga naquiiñeʼ guyúbinu chuʼnu nayecheʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

Xiñee nabé riuʼnu nayecheʼ ora rucheechenu diidxaʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir