Biʼniʼ ni na Jiobá laga nahuiiniluʼ
«Qué chi undaa lu ni ma biziidi luʼ, ni nanna dxichi lu dxandíʼ.» (2 TIM. 3:14.)
1. Ximodo ruuyaʼ Jiobá dxiiñaʼ ni runi ca Testigu ni nahuiiniʼ.
CUMU nabé rusisaca Jiobá dxiiñaʼ ni runi cani nahuiiniʼ ca la? nga runi gúdxibe ti salmista gucaa caadxi diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de laacaʼ sicaríʼ: «Xquídxiluʼ zeeda ne stale gana dxi chitíndeneluʼ ca binni nanda guiibaʼ stiluʼ. Nápaluʼ stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ sicarú casi gota nisa ni rusaana gupa stiʼ siadóʼ» (Sal. 110:3). Nga rusihuinni guizáʼ nadxii Jiobá cani nahuiiniʼ ni cayuni xhiiñabe.
2. Xi rucaa binni guidxilayú guni cani nahuiiniʼ ca ti cheni laacaʼ galán.
2 Yanna, pa nahuiiniluʼ, ñee maʼ bidiiluʼ lii Jiobá la? Stale tu raca nagana para laa quixhe ique guni ni, purtiʼ nuu tu rucaa laacabe quixhe íquecabe gúnicabe xiixa ni gacané laacabe gápacabe cosa ni risaca, casi ca hombre de negocio, ca maestru, ne nuu tiru dede binnilídxicabe ne ca xhamígucabe. Ora guyubi cani nahuiiniʼ ca gúnicaʼ ni na Dios la? runi binni menu laacabe. Peru ni dxandíʼ nga jma galán ribani cani rudiicaʼ laacaʼ Dios para gúnicaʼ xhiiñabe (Sal. 27:4). Tema riʼ zacabi guionnaʼ guendarinabadiidxaʼ riʼ: Xiñee naquiiñeʼ gúniluʼ ni na Jiobá. Xi zacané lii cueenduluʼ ni galán ora maʼ bidiiluʼ lii Jiobá neca gadxé ni guiníʼ binni ne guni. Xi guiráʼ dxiiñaʼ galán zanda gúniluʼ para Jiobá.
Naquiiñeʼ gúniluʼ ni na Jiobá
3. Ora guidúʼyanu cani bizáʼ Jiobá, xi naquiiñeʼ gucaacani laanu gúninu.
3 Yanna, xiñee naquiiñeʼ gúniluʼ ni na Dios ni dxandíʼ ne ni nabani ca yaʼ. Lu Apocalipsis 4:11 cá ti razón ni jma risaca: «Señor Dios stidu, lii siouʼ nga naquiiñe udxiʼba du ne usisaca du ne iní du nandxóʼ loʼ. Purti lii bizáʼ lu irá xixé ni nuu. Uyáʼ ni ne nuu ru ni purti nga ni na luʼ». Jiobá nga bizáʼ guiráʼ cosa sicarú ni nuu. ¡Ne guizáʼ sicarú nga Guidxilayú ni nápanu riʼ! Casi ca yaga ca, ca guieʼ ca, ca maniʼ ca, ca dani ca, ca cascada ca ne nisadóʼ roʼ ca la? Jiobá nga bizáʼ cani. Salmista que gudxi Jiobá: «Lii bizaʼluʼ guiráʼ ni nuu lu guidxilayú riʼ» (Sal. 104:24). Cumu nadxii Jiobá laanu la? bidii laanu ti cuerpu ne ti guendabiaaniʼ para chuʼnu nayecheʼ lu Guidxilayú riʼ ne guiechenenu cani nuu luni. Nga runi naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur laacani. Yanna, ñee cadi raʼbuʼ naquiiñeʼ gucaa nga laanu gúninu ni nabe la?
4, 5. Xi guiráʼ biʼniʼ Jiobá ni bicaa Josué guni cré laabe de guidubi ladxidóʼ.
4 Sti razón ni nuu para gúninu ni na Jiobá nga ni guníʼ Josué, hombre ni guzaniruʼ lade ca israelita que. Dxi mayaca gátibe gúdxibe guidxi que: «Laatu nanna dxíchitu de guidubi ladxidoʼto ne guidubi xhiálmatu huayaca guiráʼ diidxaʼ sicarú ni huayabi Jiobá laatu, Dios stitu. Maʼ guca guirácani para laatu. Nin tobi de laacani qué liica huachee». Xiñee guníʼ Josué ca diidxaʼ ca yaʼ (Jos. 23:14).
5 Dxi nahuiiniʼ Josué ne nabeza Egipto, gunna bizabiruaa Jiobá gudii ca israelita que ti layú ni gaca sticaʼ (Gén. 12:7; 50:24, 25; Éxo. 3:8). Ra maʼ huaniisi Josué biiyaʼ ximodo bizulú Jiobá biʼniʼ ni guníʼ que. Josué biiyaʼ biseendaʼ Jiobá chii plaga luguiáʼ Egipto ne zaqué bicaabe Faraón gudii lugar cheʼ ca israelita que. Josué nga tobi de ca binni ni gudiʼdiʼ galaa nisadóʼ Xiñáʼ que ne biiyaʼ modo bixaataʼ nisadóʼ que luguiáʼ Faraón ne ca soldadu stiʼ. Xadxí guzá ca israelita que lu ti desiertu naroʼbaʼ ne guizáʼ feu. Ca dxi ca nga biiyaʼ Josué bidii Jiobá guiráʼ ni biquiiñeʼ ca israelita: nin tobi de laacaʼ qué ñati pur biaadxaʼ ni gó o pur gastiʼ nisa (Deu. 8:3-5, 14-16; Jos. 24:5-7). Laaca biiyaʼ Josué nuuné Dios ni runi adorar ca israelita que laacaʼ ora bidxiña dxi gucaalúcabe ca cananeu que para guicaacabe layú ni guníʼ Dios gaca stícabe (Jos. 10:14, 42).
6. Xi zacané lii guiale de ladxidoʼloʼ gúniluʼ ni na Dios.
6 Biiyaʼ Josué biʼniʼ Jiobá guiráʼ ni bizabiruaa guni. Ngue runi guniʼbe: «Naa ne ca binnilidxeʼ la? zúnidu ni na Jiobá» (Jos. 24:15). Yanna lii yaʼ. Ñee riale de ladxidoʼloʼ gúniluʼ ni na Jiobá cásica biʼniʼ Josué que, ora guiníʼ íqueluʼ cani maʼ biʼniʼ Jiobá ne cani chiguni la?
7. Xiñee naquiiñeʼ chúʼnisanu.
7 Ora gúʼyaluʼ guiráʼ ni bizáʼ Jiobá ne guiníʼ íqueluʼ de ca cosa sicarú ni cuzabiruaabe gúnibe ne nannuʼ zúnibe cani la? naquiiñeʼ gucaa cani lii gudiiluʼ lii Jiobá ne chúʼnisaluʼ ti gusihuínniluʼ maʼ bidiiluʼ lii laabe. Naquiiñeʼ chúʼnisa guiráʼ cani racalaʼdxiʼ guni ni na Jiobá, purtiʼ zacá biʼniʼ Jesús ni, ne ejemplu stibe nga zinándanu. Maʼ para guzulube dxiiñaʼ stibe casi Mesías que, guyebe ra nuu Juan ni Riguunisa para cúʼnisa laabe. Xiñee yaʼ. Sicaríʼ guníʼ Jesús despué: «Purti biete de ibáʼ cadi para gune ni racaladxeʼ, sínuque para gune ni na ni biseenda naa» (Juan 6:38). Nga runi, ora guyuunisa Jesús bisihuinni maʼ nuu para guni ni na Bixhoze (Mat. 3:13-17).
8. Xiñee gudixhe ique Timoteu guni adorar Dios, ne xi naquiiñeʼ gúniluʼ.
8 Yanna guininu de Timoteu, ti hombrehuiiniʼ ni guca xpinni Cristu. Ra ziniisibe bidii Jiobá laabe stale dxiiñaʼ risaca. Xiñee gudixhe ique Timoteu guni adorar Dios ni dxandíʼ ca yaʼ. Biblia na biziidibe de Dios ne biʼniʼ crebe cani biziidibe (2 Tim. 3:14). Pa maʼ huayuundaluʼ Stiidxaʼ Dios ne maʼ runi creluʼ cani dxandíʼ rusiidini la? nuuluʼ cásica guyuu Timoteu. Yanna nga naquiiñeʼ quixhe íqueluʼ xi gúniluʼ. Xiñee qué gábiluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ xi racaláʼdxiluʼ gúniluʼ. Laacabe ne ca binnigola ni nuu ra ridagulisaaluʼ zanda gacanécabe lii guiéneluʼ xi riníʼ Biblia gúniluʼ para chúʼnisaluʼ (biindaʼ Hechos 8:12).
9. Xi zuni sentir caadxi binni ora chúʼnisaluʼ ne xi zuni xcaadxi.
9 Ora maʼ guyuunísaluʼ la? maʼ zanda guzululuʼ gúniluʼ xhiiñaʼ Dios ni dxandíʼ casi naquiiñeʼ gaca ni. Zacá nga casi ora ñeluʼ lu ti carrera ra nuxooñeluʼ zítupeʼ ne ni zuni ganarluʼ nga chuʼluʼ nayecheʼ yanna purtiʼ cayúniluʼ ni na Dios, ne despué zabániluʼ sin gátiluʼ (Heb. 12:2, 3). Laaca zusiécheluʼ binnilídxiluʼ ne ca xhamíguluʼ ni nuu lade ca binni ridagulisaa, purtiʼ laaca nuucaʼ lu carrera ca. Peru ni jma risaca nga zusiécheluʼ ladxidóʼ Jiobá (biindaʼ Proverbios 23:15). Dxandíʼ nga nuu tu qué ziene xiñee maʼ gudixhe íqueluʼ guni adorarluʼ Jiobá, ne zándaca guiníʼ íquecaʼ cadi jneza diʼ cayúniluʼ, ne dede zucaalucaʼ lii. Peru zanda gudxiiluluʼ ca guendanagana ca.
Ni rúnicabe ora qué riuuláʼdxicabe ni gudixhe íqueluʼ gúniluʼ
10, 11. 1) Xi zándaca guinabadiidxacabe lii ora quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na Dios. 2) Ximodo zanda guicábiluʼ laacabe casi biʼniʼ Jesús.
10 Zándaca zadxagayaa cani rizaneluʼ scuela lii, ca xpesínuluʼ ne binnilídxiluʼ purtiʼ maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na Jiobá. Ne zándaca gábicabe lii xiñee chigúniluʼ ni ne xii nga cani runi creluʼ. Para ganda guicábiluʼ laacabe la? primeru naquiiñeʼ gánnaluʼ xiñee gudixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na Jiobá ne gánnaluʼ gusiéneluʼ ni binni. Ne naquiiñeʼ gusiéneluʼ de cani runi creluʼ casi biʼniʼ Jesús ni, purtiʼ laabe nga ejemplu ni jma galán chinándaluʼ.
11 Dxi gunabadiidxaʼ ca judíu ni nácacaʼ xaíque stiʼ ca religión que Jesús de ca gueʼtuʼ ni chiguiasa ca, gúdxibe laacaʼ xiixa ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios de ni qué huaníʼ íquecaʼ (Éxo. 3:6; Mat. 22:23, 31-33). Dxi gunabadiidxaʼ ti escriba laabe gunáʼ nga mandamientu ni jma risaca la? bicábibe laa ne Stiidxaʼ Dios, ne hombre que na jneza guniʼbe (Lev.19:18; Deu. 6:5; Mar. 12:28-34). Pur modo guníʼ Jesús ne modo biquiiñebe Stiidxaʼ Dios que dede «gudinde diidxa [ca binni que] pur laabe», ne qué ñanda ñuni cani cucaalú laabe que gastiʼ (Juan 7:32-46). Ximodo zanda gúniluʼ casi biʼniʼ Jesús pa guinabadiidxacabe lii de cani runi creluʼ yaʼ. Biquiiñeʼ Biblia para guicábiluʼ laacabe ne guniʼné laacabe «ne diidxa nadóʼ ne respetu» (1 Ped. 3:15). Ne pa qué gánnaluʼ xi guicábiluʼ la? gudxi ni laacabe, ne gudxi laacabe zuyúbiluʼ ni. Biyubi tema ca lu Índice de las publicaciones Watch Tower o lu CD-ROM Watchtower Library, pa nuuni lu ti diidxaʼ ni guiéneluʼ. Pa guundaʼ chaahuiluʼ cani la? zánnaluʼ ximodo guicábiluʼ (Col. 4:6).
12. Xiñee cadi naquiiñeʼ guireeluʼ gana ora gucaalúcabe lii.
12 Zándaca qué zanabadiidxaʼ si binni lii xi runi creluʼ ne xiñee naguixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na Dios. Cadi guiaandaʼ lii Binidxabaʼ nga xhenemigu Dios, ne laa nga naaze guidxilayú riʼ (biindaʼ 1 Juan 5:19). Cadi cuézaluʼ gabi guiráʼ binni lii galán ni cayúniluʼ, zándaca dede ziuu tu zucaalú lii. Zanda chuʼ tu guiníʼ mal de lii guiráʼ ora (1 Ped. 4:4). Peru bietenalaʼdxiʼ cadi lii si cazaacaluʼ nga, Jesucristu laaca guzanándacabe laa. Ne ngaca bizaaca apóstol Pedru, nga runi bicaabe: «Hermanu ni nadxiee caʼ, cadi idxagayaa tu ora gueeda xiixa ni nabé naná luguiá tu, maca nanna tu zaca ni. Sínuque laguieche purti cayacaná tu casi ucaná Cristu» (1 Ped. 4:12, 13).
13. Xiñee zanda chuʼ ca xpinni Cristu nayecheʼ ora sanándacabe laacaʼ.
13 Ora gucaalúcabe o sanándacabe lii purtiʼ xpinni Cristu lii la? naquiiñeʼ guiécheluʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ pa guiníʼ guiráʼ binni galán de lii la? zuluíʼ nga cayúniluʼ ni na Binidxabaʼ ne cadi ni na Dios. Jesús caguixhená laanu: «Lagapa gá si laatu ora udxiiba binni laatu, purti zacaca biʼni ca bixhoze gola cabe. Bidxiiba ca ni cadi dxandí profeta» (Luc. 6:26). Ora sanándacabe lii la? zusihuinni nga cadxiichiné Binidxabaʼ lii ne ca xpinni purtiʼ cayúniluʼ ni na Jiobá (biindaʼ Mateo 5:11, 12). Ne ora «cuʼ dí cabe [lii] tisi xpinni Cristu» lii la? ti razón nga para chuʼluʼ nayecheʼ (1 Ped. 4:14).
14. Xi zabeenduluʼ pa qué gucheeneluʼ Jiobá neca sanándacabe lii.
14 Nuu biaʼ tapa cosa ni zabeenduluʼ pa qué gucheeneluʼ Jiobá neca gucaalúcabe lii o sanándacabe lii. Primé la? zusiidiluʼ de Dios ne de Xiiñiʼ. Ne laaca zaguuluʼ gana xcaadxi xpinni Cristu. Laaca zándaca zucaaluʼ xcaadxi binni ni qué runibiáʼ Jiobá guyúbicaʼ laabe (biindaʼ Filipenses 1:12-14). Ne últimu la? jma zannaxhiiluʼ Jiobá purtiʼ zuuyaluʼ zudiibe stipa lii para guni huantarluʼ.
Zuxaleʼ ndaga ti puertaʼ para lii
15. Xii nga puertaʼ ni bixaleʼ ndaga nezalú Pablu.
15 Sicaríʼ bicaa apóstol Pablu de dxiiñaʼ stiʼ dxi nuu Éfeso: «Zuxale ndaga puerta rarí para gune dxiiña ni iree ndu para Dios» (1 Cor. 16:8, 9). Para Pablu casi ñaca nixaleʼ ti puertaʼ nezalube ora biiyabe nuu stale dxiiñaʼ para laabe: gucheechebe ca diidxaʼ nacubi ne galán que ne gusiidibe ca binni de Éfeso que gácacaʼ xpinni Cristu. Ora biʼniʼ Pablu dxiiñaʼ que gucané stale binni gunibiáʼ Jiobá ne guni adorarcaʼ laabe.
16. Xi biʼniʼ xcaadxi xpinni Cristu ni bibí ora bixaleʼ ndaga ti puertaʼ nezalucaʼ lu iza 1919.
16 Lu iza 1919 bixhaleʼ ndaga Jesucristu ti puertaʼ nezalú xcaadxi xpinni ni bibí (Apo. 3:8). Guyuucabe ra puertaʼ ca ne bizulú bicheechecabe diidxaʼ, bisiidicabe binni ni cá lu Biblia ne bíʼnicabe ni ne stale gana. Xi guleendúcabe ne dxiiñaʼ ca yaʼ. Ca diidxaʼ nacubi ne galán ca maʼ yendácani ra jma zitu lu Guidxilayú riʼ, ne yanna maʼ biaʼ gadxe millón de binni cabézacaʼ guedandá dxi guibánicaʼ lu guidxilayú cubi stiʼ Dios sin gáticaʼ.
17. Xi zanda gúniluʼ para chuʼluʼ ra puertaʼ ni zuxaleʼ ndaga para gúniluʼ xhiiñaʼ Dios.
17 Para guiráʼ ca xpinni Jiobá laaca «zuxale ndaga puerta [...] para [gúnicaʼ] dxiiña ni iree ndu para Dios». Cani riuu ra puertaʼ ca ne rucheechecaʼ diidxaʼ ne stale gana la? nayecheʼ riuucaʼ. Yanna lii, hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, pabiáʼ rusisácaluʼ dxiiñaʼ ni nápanu para gacanenu binni guni cré Stiidxaʼ Dios yaʼ (Mar. 1:14, 15). Ñee huaníʼ íqueluʼ gácaluʼ precursor auxiliar o regular la? Laaca zanda gúniluʼ dxiiñaʼ ra cabí Yoo stiʼ Reinu, o cheluʼ Betel o gácaluʼ misioneru. Cumu jma mayaca guidxiña dxi guinitilú Binidxabaʼ ne ca xpinni la? jmaruʼ si naquiiñeʼ gacanenu lu ca dxiiñaʼ stiʼ Reinu ca. Ñee ziuuluʼ ra puertaʼ ca laga zuxáleni la?
«Lagudii cuenta ne laguuyaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá»
18, 19. 1) Xi bicaa David guni ni na Jiobá. 2) Ximodo nánnanu qué liica ñaca arrepentir David pur biʼniʼ ni na Dios.
18 Espíritu stiʼ Dios bicaa David, salmista que, guiníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Lagudii cuenta ne laguuyaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá» (Sal. 34:8). Dxiqué ante gaca David rey stiʼ guidxi Israel la? gúpabe dendxuʼ, ca dxi ca nga bilá Jiobá laabe de maniʼ duxhuʼ. Laaca gucané laabe dxi bidxiilube Goliat ne dxi gúpabe stale guendanagana (1 Sam. 17:32-51; Sal. 18, ni cá ra ruzulú capítulo ca). Cumu guizáʼ nachaʼhuiʼ guca Dios ne David la? bicaa nga laabe gucaabe ca diidxaʼ riʼ: «Stale cosa sicarú nga ni maʼ bíʼniluʼ para laadu, Jiobá, Dios stinneʼ, nabé nga riníʼ íqueluʼ laadu; guirutiʼ zanda guchaagadu lii» (Sal. 40:5).
19 Guizáʼ gunnaxhii David Jiobá ne bisisaca laabe de guidubi ladxidóʼ ne xquendabiaaniʼ (biindaʼ Salmo 40:8-10). Qué liica ñaca arrepentirbe pur bíʼnibe ni na Dios ni dxandíʼ ca biaʼ dxi bibánibe. Ni jma bisaca para laabe ne bisiecheʼ laabe nga bíʼnibe ni na Dios biaʼ dxi bibánibe. Dxi maʼ nagola David guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Lii nga ribezaʼ gacaneluʼ naa Jiobá, Señor stinneʼ, ni runeʼ cré dede dxi nahuiineʼ. Neca guioxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ» (Sal. 71:5, 18). Neca maʼ birá stipa stiʼ David dxi maʼ bioʼxhoʼ que la? jma guca xhamígube Jiobá ne jma biʼniʼ crebe zacané laabe.
20. Xiñee jma galán zabániluʼ ora gúniluʼ ni na Dios.
20 Modo bibani Josué, David ne Timoteu que, bisihuinni jma galán ribani binni ora guni ni na Jiobá. Qué zanda guchaaganu guiráʼ ni ribeendú binni lu ca cosa ni risaca ca ne cani ribeendunu ora rúninu ni na Dios de guidubi ladxidoʼno ne guidubi xhiálmanu, purtiʼ cani ribeendunu ca qué ziuu dxi guilúxecani (Jos. 22:5). Pa caʼruʼ guiníʼneluʼ Jiobá para gudiiluʼ lii laabe la? guníʼ ique: «Xi cucueeza naa para gacaʼ ti testigu stiʼ Jiobá». Yanna pa maʼ guyuunísaluʼ, ñee ñuuláʼdxiluʼ ñuuluʼ jma nayecheʼ la? Para nga la? naquiiñeʼ gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá ne guiniisiluʼ lu Stiidxabe. Lu sti tema ca zadúʼndanu ejemplu stiʼ Pablu ni zacané lii guʼnuʼ cani.
Xi nicábiluʼ
• Bizeeteʼ chupa razón ni nápanu para gúninu ni na Dios.
• Xi gucané Timoteu para gudixhe ique guni ni na Dios.
• Xiñee naquiiñeʼ guzuhuaaluʼ dxiichiʼ ora sanándacabe lii.
• Gunáʼ nga ca dxiiñaʼ ni zanda gúniluʼ para Jiobá.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Jma galán zabániluʼ ora gúniluʼ ni na Jiobá
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]
Ñee zanda gusiéneluʼ cani runi creluʼ ora guinabadiidxacabe lii la?