Qué liica ruchee stiidxaʼ Jiobá
«Huayaca guiráʼ diidxaʼ sicarú ni huayabi Jiobá laatu, Dios stitu. Maʼ guca guirácani para laatu. Nin tobi de laacani qué liica huachee.» (JOSUÉ 23:14.)
1. Tu guca Josué, ne xi bíʼnibe dxi mayaca gátibe.
JOSUÉ nga ti hombre ni bibani dxiqué. Laabe gúcabe ti hombre nadxibalú ne nadipaʼ, gúcabe xaíque stiʼ stale soldadu ne gucanebe Moisés. Laaca bíʼnibe ni jneza ne gúpabe fe. Gulí Jiobá laabe casi xaíque stiʼ guidxi Israel para gutiidibe laacaʼ lu ti desiertu guizáʼ feu dede ra chindánebe laacaʼ lu layú ra ridá leche ne dxiña yaga. Dxi mayaca gati hombre chaʼhuiʼ riʼ gúdxibe guiráʼ binnigola stiʼ Israel caadxi diidxaʼ. Nabé biquidxi ca diidxaʼ guniʼbe que fe stiʼ ca binni ni binadiaga cani, ne laanu laaca zanda guquídxini fe stinu.
2, 3. Ximodo nabani Israel ora guniʼné Josué ca binnigola stiʼ guidxi que, ne xi gúdxibe laacaʼ.
2 Bixuiʼlú ni chiguzéʼtenu riʼ. Biblia na: «Gudiʼdiʼ si stale tiempu de bixheleʼ Jiobá ca xhenemigu Israel de laa para chúʼdxicaʼ, dxi maʼ nagola Josué ne maʼ bibani stale dxi la? biseendacaabe guidubi guidxi Israel, ca binnigola ne ca xaíque ne ca juez ne ca oficial stiʼ guidxi ca, ne gúdxibe laacaʼ: “Naa la? guizáʼ maʼ nagolaʼ ne maʼ bibaneʼ stale dxi”» (Josué 23:1, 2).
3 Dxi guníʼ Josué ca diidxaʼ ca napa 110 iza ne biiyaʼ stale cosa galán ni bizaaca xquidxi Dios. Laapebe biiyabe stale milagru ni biʼniʼ Jiobá ne biiyabe modo guca stale de cani bizabiruaa Dios guni. Ngue runi guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Laatu nanna dxíchitu de guidubi ladxidoʼto ne guidubi xhiálmatu huayaca guiráʼ diidxaʼ sicarú ni huayabi Jiobá laatu, Dios stitu. Maʼ guca guirácani para laatu. Nin tobi de laacani qué liica huachee» (Josué 23:14).
4. Xi guníʼ Jiobá chiguni pur ca israelita.
4 Xii nga cani bizabiruaa Dios guni ne biiyaʼ Josué ora guca dxi bibani yaʼ. Chiguidúʼyanu chonna de laacani. Primé la? guníʼ Dios zabee ca israelita de esclavu; guiropa la? guníʼ zulá laacabe ne guionna la? guníʼ zudii ni iquiiñecabe para guibánicabe ne zapa laacabe. Laaca ngaca nga cani maʼ guníʼ Jiobá guni para xquidxi yanna, ne laanu cadúʼyanu cayaca stale de laacani cásica biiyaʼ Josué. Peru, ante guzéʼtenu xi maʼ biʼniʼ Jiobá para xquidxi ca dxi stinu la? guidúʼyanu ximodo gucanebe Israel ca dxi bibani Josué.
Gulee Jiobá xquidxi de esclavu
5, 6. Xi biʼniʼ Jiobá para gulee ca israelita de Egipto, ne xi bisihuinni ni bíʼnibe ca.
5 Dxi guyuu ca israelita de esclavu Egipto la? bicaarídxicaʼ Dios para gacané laacaʼ ne laabe bicaadiágabe laacaʼ (Éxodo 2:23-25). Ora guyuu Moisés nezalú yaga huiiniʼ naze bele que gudxi Jiobá laabe: «Maʼ chiguieeteʼ para gulaʼyaʼ laacabe de lu naʼ ca egipciu ne para cuee laacabe de ra nuucabe ca ne cuaa laacabe lu ti layú sicarú ne xilaga, ti layú ra ridá leche ne dxiña yaga» (Éxodo 3:8). ¡Nanna pabiáʼ biecheʼ Moisés ora biʼyaʼ biʼniʼ Jiobá ni gudxi laabe que yaʼ! Cumu qué nudii Faraón lugar niree ca israelita que de esclavu la? gudxi Moisés laabe zuni Dios nisa stiʼ guiiguʼ Nilo que rini. Guca ni guníʼ Jiobá que. Guca guiiguʼ que rini, ngue runi maʼ qué ñanda diʼ niquiiñeʼ binni nisa que ne guti ca benda nuu ndaaniʼ ni (Éxodo 7:14-21). Cumu qué ninagá Faraón ñabayú la? biseendaʼ Jiobá xcaʼ plaga ndaaniʼ xquídxibe, peru gúdxica Jiobá laabe dede ante xi chiguni (Éxodo capítulo 8 dede 12). Gudiʼdiʼ si últimu plaga ra guti guiráʼ ca baʼduʼ lugola stiʼ ca binni de Egipto ne ra guti guiráʼ ca maniʼ ni gule primé la? oraqueruʼ gudxi Faraón ca israelita que checaʼ, ne ngue nga ni bíʼnicabe óraque (Éxodo 12:29-32).
6 Cumu Jiobá ngue gulee guidxi Israel que de esclavu la? bíʼnibe laacaʼ ti guidxi stibe ni gulibe para laabe. Ni biʼniʼ Jiobá ca bisisácani laabe ne bisihuínnini nácabe ti Dios ni runi guiráʼ ni riníʼ, ti Dios ni qué liica ruchee stiidxaʼ. Ne laaca bisihuínnini laabe nga ti Dios ni jma nandxóʼ lade guiráʼ dios ni nuu. Pa riguidxi fe stinu ora ridúʼndanu modo gulee Jiobá guidxi Israel de esclavu la? bixuiʼlú si xi biʼniʼ sentir ca binni ni biʼyaʼ ora gúcani. Biiyaʼ Josué dxandíʼ naca Jiobá ti Dios «Ni Nuu Jma Luguiáʼ lu guidubi naca guidxilayú» (Salmo 83:18).
Bilá Jiobá xquidxi
7. Ximodo bilá Jiobá ca israelita que de lu naʼ Faraón ne ca soldadu stiʼ.
7 Guiropa cosa ni guníʼ Jiobá chiguni para xquidxi nga gulá laacabe. Xi zanda guininu de nga yaʼ. Laaca gúcani. Pa gulee Jiobá ca israelita de Egipto para gudiibe laacaʼ ti layú ni maca guniʼbe guicaacaʼ la? laaca zanda gulabe laacaʼ de lu naʼ ca xhenemígucaʼ. Cumu guizáʼ bidxiichi Faraón la? ngue runi yenándabe Israel ne yenebe stale soldadu ni ziné stale carru para tíndecaʼ. Faraón guníʼ ique gástiruʼ stobi casi laa ne na casi zeʼ zanaazeʼ laacabe, jmaruʼ si ora biʼyaʼ ruluíʼ maʼ qué gapa ca israelita que paneza checaʼ, purtiʼ ti ladu que nuu jma dani ne sti ladu que nuu nisadóʼ. Peru biʼniʼ Dios xiixa para gulá xquidxi. Guluube ti za lu neza stiʼ ca egipciu, ne ngue bicueeza laacaʼ. Ladu biaana ca xpinni Faraón bicahui, peru ladu biaana ca israelita guyuu biaaniʼ. Óraque bisigaanaʼ Moisés lu nisadóʼ Xiñáʼ que ne vara stiʼ, ne guca nisadóʼ que chupa galaa. Neza bixeleʼ ndaaniʼ nisadóʼ que biquiiñeʼ ni para bilá ca israelita que, peru para ca egipciu que gúcani baʼ sticaʼ. Raqué binduuxeʼ Jiobá Faraón ne guiráʼ ca soldadu stiʼ, zaqué nga bilabe xquídxibe de lu naʼ ca xhenemígucaʼ (Éxodo 14:19-28).
8. Ximodo bilá Jiobá ca israelita que 1) lu desiertu ne 2) ora biuucaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacabe que.
8 Gudiʼdiʼ si ca israelita que nisadóʼ Xiñáʼ que biuucaʼ lu ti «desiertu roʼ ne guizáʼ feu, ra dxaʼ beendaʼ ne meuxubi napa venenu; ti layú nabidxi xhuxhu ra gastiʼ nisa» (Deuteronomio 8:15, La Palabra de Dios para Todos). Jiobá bilá xquidxi guiráʼ ca iza guyuucaʼ lu desiertu que. Yanna, xi guca ora biuucabe lu layú ni maca guníʼ Dios guicaacabe que yaʼ. Nécapeʼ gudindenécabe guiráʼ ca soldadu nadipaʼ stiʼ ca cananeu la? Jiobá gudxi Josué: «Gudiʼdiʼ ndaaniʼ Jordán riʼ, lii ne guidubi guidxi riʼ para chuʼ ca xiiñiʼ Israel lu layú ni chigudiéʼ laacaʼ. Biaʼ dxi guibániluʼ guirutiʼ tu zuzuhuaa dxiichiʼ nezaluluʼ. Cásica guyuaaniáʼ Moisés zacaca ziuaaniáʼ lii. Nin qué ziuu dxi gusaana lii stúbiluʼ» (Josué 1:2, 5). Laaca guca ni guníʼ Jiobá riʼ. Lu xhoopaʼ si iza binitilú Josué 31 rey ne gucuaa xiroobaʼ Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacabe que (Josué 12:7-24). Qué ñanda diʼ ñaca guiráʼ nga pa qué nulá Jiobá laacabe.
Bidii Jiobá ni go xquidxi ne gupa laacabe
9, 10. Xi biʼniʼ Jiobá para bidii ni gudó xquidxi ne ximodo gupa laacabe dxi guyuucabe lu desiertu.
9 Yanna guidúʼyanu guionna cosa ni guníʼ Jiobá guni: gudii ni go xquidxi ne gapa laacabe. Cadi xadxí de bireecabe Egipto, gudxi Dios laacabe: «Zusabaʼ pan casi riaba nisaguié de guibáʼ para laatu, ne guidxi ca napa xidé guiree ne cada tobi gutopa biaʼ iquiiñeʼ ti dxi». Biʼniʼ Dios ni guníʼ que, bidii laacabe pan dede guibáʼ. «Ora biʼyaʼ ca xiiñiʼ Israel ni la? gunabadiidxasaacaʼ: “Xi laani pue”.» Ngue nga maná que, pan ni maca guníʼ Jiobá gudii laacabe (Éxodo 16:4, 13-15).
10 Gupa Jiobá laacabe cuarenta iza ni guzácabe lu desiertu que, bidii ni gudócabe ne nisa güéʼcabe. Dede qué nudii Dios lugar ñuxe xhábacabe ne laaca qué nidxá gui ñeecabe (Deuteronomio 8:3, 4). Biiyaʼ dxichi Josué guca guiráʼ ngue. Zacá nga bihuinni gulee Jiobá ca xpinni de esclavu, bilá laacabe, gupa laacabe ne bidii ni gudócabe, casi bidii stiidxaʼ laacabe que.
Jiobá culá xquidxi de lu naʼ ca xhenemigu ca dxi stinu riʼ
11. Xi guca Brooklyn lu iza 1914, ne xii ngue biʼniʼ Jiobá dxi que.
11 Xi maʼ guca ca dxi stinu riʼ yaʼ. Ti viernes siadóʼ 2 stiʼ octubre iza 1914, Charles Taze Russell, hombre ni guzániruʼ lade cani gúdxicabe dxiqué ca Binni Ruundaʼ Biblia, guyuu ra rócabe gueta ndaaniʼ Betel ni nuu Brooklyn (Nueva York) ne cuxidxi huiiniʼ ora bigapadiuxi guiráʼ ca binni nuu raqué. De raqué guniʼbe ca diidxaʼ riʼ ante cuibe: «Maʼ biluxe tiempu stiʼ cani cadi judíu; maʼ gudiʼdiʼ dxi stiʼ ca rey ni guyuucaʼ tiempu ca». Bidxiña dxi guni Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú, xiixa para gulá xquidxi de lu naʼ ca xhenemigu. Ne nguepeʼ nga ni biʼniʼ Dios.
12. Xi biʼniʼ Dios pur xquidxi lu iza 1919, ne xi cayaca yanna pur laani.
12 Gudiʼdiʼ si gaayuʼ iza de ngue, gulee Jiobá xquidxi de «Babilonia guidxi roʼ», ni zeeda gaca guiráʼ ca religión ni cadi dxandíʼ (Apocalipsis 18:2). Nécapeʼ huaxiéʼ si de laanu biʼyaʼ dxi gulee Jiobá xquidxi de Babilonia la? ridúʼyanu stale cosa yanna ni racané laanu gánnanu dxandíʼ gúcani. Gucané Jiobá laacabe para guni adorárcabe laa jneza sti biaje ne bicasaabe cani gucalaʼdxiʼ guni adorar laabe, casi maca guníʼ Isaías ni riguixhená que: «Ra maʼ ziluxe ca dxi ca napa xidé guzuhuaa dxiichiʼ dani ra zuba lidxi Jiobá ne ziuuni jma luguiáʼ que guiráʼ dani, ne zácani jma nasoo que guiráʼ dani huiiniʼ; ne zadxiña guiráʼ guidxi ra nuuni» (Isaías 2:2).
13. Panda binni maʼ guca testigu stiʼ Jiobá dede dxi bizulú caziidiluʼ de Biblia.
13 Nabé huahuinni ximodo huayaca ni na ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Isaías ca. Lu iza 1919 bizulú ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu bicheechecaʼ diidxaʼ, ti dxiiñaʼ roʼ ni bisihuinni zanda gaca adorar Dios ni dxandíʼ modo racalaʼdxiʼ. Despué de 1930 bihuinni maʼ cadopa ca binni ni zeeda gaca «xcaadxi dendxuʼ» (Juan 10:16). Primé gúcacabe mil, de raqué maʼ gayuaa mil, ne yanna maʼ nuu millón de binni ni maʼ cayuni adorar Dios modo racaláʼdxibe. Lu ti visión ni gucuaa apóstol Juan guníʼ de laacabe sicaríʼ: «Biiya zuhuaa jma binni [...] dede iruti ñanda nugaba laacaʼ. Za ca de irá ladu ne de irá guidxi ne irá idioma riníʼ binni» (Apocalipsis 7:9). Maʼ huayuuyaluʼ modo cadale ca binni ca la? Ñee nannuʼ panda testigu stiʼ Jiobá nuu dxi bizulú caziidiluʼ de Biblia la? Yanna riʼ nuu jma de 6,700,000 de laacabe. Gulee si Jiobá xquidxi de lu naʼ Babilonia guidxi roʼ que, maʼ gucanebe laacaʼ para ganda guidálecaʼ lu guidubi naca Guidxilayú casi ridúʼyanu yanna riʼ.
14. Xiruʼ cayaadxaʼ guni Jiobá.
14 Cayaadxaruʼ gulá Jiobá xquidxi sti biaje, peru ora maʼ gaca ndiʼ zahuínnini lu guidubi naca Guidxilayú. Zusihuinni Jiobá pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiʼ ora gunitilú guiráʼ ca xhenemigu, ne zacá zulabe xquídxibe de lu naʼ ca binni malu ca para chuʼcaʼ lu ti guidxilayú cubi ra zaca puru si ni jneza. Bixuiʼlú si pabiáʼ nayecheʼ ziuu ca binni ca ora gúʼyacaʼ guiree guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ nuu yanna ne gúʼyacaʼ ora guzulú guibani binni galán biaʼ qué huayuu dxi gúʼyacaʼ ni. ¡Guizáʼ sicarú nga, njaʼ! (Apocalipsis 21:1-4.)
Modo culá Jiobá xquidxi yanna
15. Xiñee laaca caquiiñeʼ gulá Jiobá xquidxi ca dxi stinu riʼ.
15 Casi maʼ bidúʼyanu, ca israelita ni bibani ca dxi stiʼ Josué que bilá Jiobá laacaʼ, purtiʼ de laasicaʼ qué ñanda diʼ ñúnicaʼ xiixa. Ñee laaca culá Jiobá xquidxi yanna la? Laaca pue. Jesús maca gudixhená ca discípulo stiʼ ne ca diidxaʼ riʼ: «Zutiidi cabe laatu lu ná cani guniná laatu ne zuuti cabe laatu, ne zaca nanalaʼdxi binni de irá ladu laatu purti xpinne laatu» (Mateo 24:9). Lu guiráʼ ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, nabé huacaalú binni ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ stale guidxi ne nuu biaje dede nabé runinácabe laacaʼ. Peru Jiobá qué huasaana diʼ xquidxi stubi (Romanos 8:31). Stiidxabe cayabi laanu «intiica guiibaʼ gúnicabe para gucaalúcabe [laanu]» qué zucueezacani dxiiñaʼ stinu, nin tobi de laacani qué zanda gucueeza laanu de gucheechenu stiidxaʼ Reinu ne gacanenu binni gaca xpinni Cristu (Isaías 54:17).
16. Xi huayuuyaluʼ yanna ni rucaa lii guni creluʼ dxandíʼ culá Jiobá xquidxi.
16 Neca nanalaʼdxiʼ stale binni xquidxi Jiobá, guidxi riʼ jma ziroobani. Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, cucheechenu diidxaʼ lu 236 guidxi ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú, ne nga rusihuinni culá Jiobá laanu de ca binni ni racalaʼdxiʼ gunduuxeʼ laanu, o de cani qué racalaʼdxiʼ gucheechenu diidxaʼ. Ñee rieteláʼdxiluʼ lá tuuxa xaíque stiʼ xiixa guidxi o stiʼ xiixa religión ni biquiichiná xquidxi Dios ca dxi stinu riʼ la? Xi gúcaxa de laacabe yaʼ. Paraa nuucabe yanna. Stale de laacabe maʼ guti, cásica bizaaca ne Faraón ni bibani ca dxi stiʼ Moisés ne Josué que. Yanna, xi zanda guininu de ca xpinni Jiobá ni bizuubaʼ diidxaʼ ni maʼ guti yaʼ. Napa Jiobá laacabe lu xquendabiaaniʼ, ti lugar ra guirutiʼ zanda cuee laacabe ne zusibani laacabe. Guirutiʼ zanda guiníʼ qué rulá Jiobá xquidxi, casi maca guníʼ zúnini.
Ruyaanaʼ Jiobá xquidxi ne rapa laacabe ca dxi riʼ
17. Xi guníʼ Jiobá guni para guiziidiʼ binni chuʼ jma gaxha de laa.
17 Cásica biyaanaʼ Jiobá xquidxi lu desiertu que, laanu laaca rudiibe ni caquiiñenu para chuʼnu gaxha de laabe, zacá nga casi ora nuyaanabe laanu, ne riquiiñebe «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» para gúnibe ni (Mateo 24:45). Rusiidibe laanu ni dxandíʼ de laabe, ni qué ñanna stale binni lu ca gayuaa iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca. Zacá nga raca ni na ca diidxaʼ gudxi ángel que Daniel: «Bicaachiʼ ca diidxaʼ ni bicaaluʼ ca ne biseeguʼ libru ca, ne guiaana ni zacá dede lu ca últimu dxi. Zaxéleni ne stale tu zuyubi guiene ni, ne zadale guendananna ni dxandíʼ» (Daniel 12:4).
18. Xiñee zanda guininu maʼ stale nga ni nanna binni de Dios ca dxi stinu riʼ.
18 Maʼ nabáninu lu ca últimu dxi, ne casi guníʼ Daniel que, maʼ stale cosa maʼ bizíʼdinu de Dios. Ca dxi riʼ, stale binni ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú ni racalaʼdxiʼ ganna ni dxandíʼ de Dios ne xi chigúnibe, maʼ zanda gánnacaʼ de laacani purtiʼ cayacané espíritu santu laacaʼ. Biblia ca nga ti libru ni jma stale binni napa ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, ne laaca nuu stale libru ne revista ni racané laanu guiénenu guiráʼ cosa sicarú zeeda luni. Tobi de ca libru ca nga Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia.a Ra ruzulú libru ca zeeda caadxi tema ni cusiene stale de cani cá lu Biblia. Caadxi de ca tema ca nga «Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia de Dios», «Paraa nuu ca gueʼtuʼ ca», «Xii nga Reinu stiʼ Dios» ne «Xiñee cudii Dios lugar nuu guendananá». Maʼ raca stálepeʼ iza nga de rinabadiidxaʼ binni cani bizéʼtenu ca, peru yanna maʼ zanda gánnacabe de laacani. Nécapeʼ xadxí nga guyuu binni qué ñanna xi rusiidiʼ Biblia ne nuu stale religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ la? qué huaniti diʼ guiráʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de Dios. Laacani nga ni zeeda gaca casi guendaró para ca binni ni racalaʼdxiʼ guni ni na Jiobá.
19. Gunáʼ de cani guníʼ Jiobá guni maʼ biiyaluʼ guca, ne xi rucaa nga lii guiníʼ íqueluʼ.
19 Pur guiráʼ ni maʼ bidúʼyanu ca, laapenu laaca zanda guininu de guidubi ladxidoʼno cásica guníʼ Josué: «Huayaca guiráʼ diidxaʼ sicarú ni huayabi Jiobá laatu, Dios stitu. Maʼ guca guirácani para laatu. Nin tobi de laacani qué liica huachee» (Josué 23:14). Nga runi zanda guininu ribee Jiobá ca xpinni de lu naʼ ca xhenemigu, rulá laacabe, rapa laacabe ne ruyaanaʼ laacabe. Ñee nánnaluʼ de sti cosa ni guníʼ Jiobá guni peru qué ñanda ñúnibe ni dxi gudíxhebe la? Coʼ njaʼ, purtiʼ bíʼnibe cani dxi gudíxhebe gácacani. Stiidxaʼ Dios qué liica ruchee, nga runi zanda guni crenu ni zeeda luni de guidubi ladxidoʼno.
20. Xiñee naquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ zaca ni cabézanu guni Dios.
20 Yanna, xi cabézanu gaca despué yaʼ. Stale de laanu zabani ndaaniʼ Paraísu ni chiguni Jiobá lu Guidxilayú riʼ ra zanda guibáninu nayecheʼ. Ne Dios na caadxi si de ca binni ni nuu ndaaniʼ xquidxi nga cani cheʼ guibáʼ para guni mandárnecaʼ Cristu raqué. Pa nuunu lade ca binni ni cheʼ guibáʼ o pa coʼ la? nápanu stale razón para guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá cásica biʼniʼ Josué, purtiʼ zadxiña dxi zadúʼyanu guni Jiobá ni cabézanu ca. Ne ora guietenaláʼdxinu maʼ guca guiráʼ ni guníʼ Jiobá la? laaca zanda guininu: «Maʼ guca guirácani».
[Cani cá ñee yaza]
a Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
Zanda gusiéneluʼ ni la?
• Gunáʼ de cani guníʼ Jiobá chiguni biiyaʼ Josué dxi gúcacaʼ.
• Gunáʼ de cani guníʼ Jiobá guni maʼ biiyaluʼ guca.
• Xi nanna dxíchinu zaca ne guiráʼ ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]
Biʼniʼ Jiobá xiixa para gulee xquidxi de esclavu
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]
Ximodo bilá Jiobá xquidxi ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ que
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]
Ximodo gupa Jiobá xquidxi lu desiertu que
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 25]
Laaca rudii Jiobá ni caquiiñeʼ xquidxi ca dxi stinu riʼ