BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 15/7 yaza 3-7
  • Xiñee risaca nga gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo yanna riʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Xiñee risaca nga gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo yanna riʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Modo bicheeche ca apóstol diidxaʼ
  • Ca binni ni zeeda gaca casi gusú yanna
  • Ti seña ni zanda gapa binni para guilá
  • Cadxiña dxi guizaaca caadxi cosa ni risaca
  • Guendarucheeche diidxaʼ de yoo pur yoo
    Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu 2006
  • Ximodo gudxíʼlunu ca guendanagana ni rápanu ora rucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 15/7 yaza 3-7

Xiñee risaca nga gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo yanna riʼ

«Qué ñaana dxí cabe de ñuiʼ cabe stiidxa Cristu. Irá dxi bisiidi cabe ni ndaani yuʼdu roʼ ne ralidxi binni.» (HECH. 5:42.)

1, 2. 1) Ximodo nga jma rucheeche ca testigu stiʼ Jiobá diidxaʼ ne pur nga nabé runibiáʼ binni laacaʼ yaʼ. 2) Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ.

NI CHIGUININU riʼ nabé rihuinni rácani ndaaniʼ stale guidxi: chupa binni ni zuchaahuiʼ cuxhídxicaʼ ra puertaʼ stiʼ ti yoo ne ora biree binni ni nuu ndaaniʼ ni que bizulúcabe caníʼnecabe laa de Reinu stiʼ Dios. Pa chuuláʼdxibe ni caníʼnecabe laabe la? zusaananécabe laabe ti guiʼchiʼ ni caníʼ de Dios ne zábicabe laabe pa zusiidirúcabe laabe de Biblia sin quíxebe. Ne ora guiluxe guiníʼnecabe laabe zuxhídxicabe sti puertaʼ. Pa laaca rúniluʼ dxiiñaʼ ca la? maʼ nannuʼ stale binni casi guʼyaʼ lii maca nanna testigu stiʼ Jiobá lii neca caʼruʼ gaʼbuʼ laa gastiʼ. Dxandíʼ runibiáʼ binni laanu purtiʼ rucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo.

2 Laanu ca testigu stiʼ Jiobá la? nápanu chupa chonna modo rucheechenu diidxaʼ ne gacanenu binni gaca discípulo, cásica biʼniʼ mandar Jesús gácani (Mat. 28:19, 20). Rucheechenu diidxaʼ luguiaa, lu calle ne xcaadxi lugar ra nuu stale binni (Hech. 17:17). Laaca rúninu ni pur teléfono o lu carta, ne pa caquiiñeʼ guininu de Dios ratiica nuunu la? rininu ni. Ne nápanu ti lugar lu Internet, luni nuu stale ni cusiene de Biblia lu jma de chonna gayuaa diidxaʼ.a Guiráʼ nga nabé huayacanécani ganna binni de Dios. Peru ni jma rúninu ndaaniʼ stale guidxi nga rucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo. Xiñee riuunu de yoo pur yoo yaʼ. Xiñee nga nga ni jma runi ca xpinni Dios yaʼ. Ne xiñee risaca gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo yanna riʼ yaʼ.

Modo bicheeche ca apóstol diidxaʼ

3. Ximodo gudxi Jesús ca apóstol que gucheechecaʼ diidxaʼ, ne ximodo gunda bíʼnicabe ni.

3 Ndaaniʼ Biblia nga cá guireeche diidxaʼ de yoo pur yoo. Dxi biseendaʼ Jesús ca apóstol stiʼ chigucheecheʼ diidxaʼ la? gúdxibe laacaʼ: «Guidxi tica chuʼ tu, pa guidxi huiini o pa guidxi roʼ, lainaba diidxa ralidxi tuuxa ni nachaʼhuiʼ». Yanna, ximodo guidxélacabe tuu nga nachaʼhuiʼ yaʼ. Para nga la? naquiiñeʼ chécabe ralidxi binni, purtiʼ Jesús guníʼ: «Ne ora ma nuutu [ralidxi tuuxa], lacuu ndaaya yoo que, ne pa aca cabe nachaʼhui ne laatu la? ziaana ndaaya stitu ndaani yoo que». Ñee gulézapeʼ ca apóstol que binni nga gabi laacaʼ para checaʼ ralídxicabe la? Coʼ, ne zacá rihuínnini lu ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ: «Pa nuu paxaraa qué na cabe guiaana tu, ne qué na cabe gucaa diaga cabe laatu la? laguiree de ra yoo que, o de guidxi que, ne ora ma chi iree tu de raqué la? laquibi ñee tu» (Mat. 10:11-14). Ni guníʼ Jesús ca cusihuinni laacabe nga gúpacabe xidé yeyúbicabe binni dede ralidxi laga zidíʼdicabe «guidxi pur guidxi» zigucheechecabe ca diidxaʼ nacubi ne galán que (Luc. 9:6).

4. Xi textu ruzeeteʼ bireeche diidxaʼ de yoo pur yoo.

4 Biblia na guyé ca apóstol que de yoo pur yoo. Casi lu Hechos 5:42 na: «Qué ñaana dxí cabe de ñuiʼ cabe stiidxa Cristu. Irá dxi bisiidi cabe ni ndaani yuʼdu roʼ ne ralidxi binni». Biaʼ 20 iza despué, bisietenalaʼdxiʼ apóstol Pablu ca binnigola de Éfeso ca diidxaʼ riʼ: «Qué nucaache gastiʼ, sínuque byue nia laatu irá ni zacané laatu para uzuhuaa chaahui tu. Bisiide laatu ra nuu tu irá tu tobi si, ne zaqueca ra yeganna laatu ralidxi tu». Ñee riníʼ nga yeganna Pablu laacabe ralídxicabe ante gácacabe xpinni Cristu la? Ruluíʼ si bíʼnibe ni, purtiʼ lade guiráʼ ni gúdxibe laacaʼ bizeetebe «inaba ca perdón Dios ne guni cre ca Señor Jesucristu stinu» (Hech. 20:20, 21). Libru Comentario al texto griego del Nuevo Testamento, ni bicaa Archibald Thomas Robertson, caníʼ de Hechos 20:20: «Risaca nga guzéʼtenu guyé ni rucheeche diidxaʼ ca de yoo pur yoo».

Ca binni ni zeeda gaca casi gusú yanna

5. Ximodo na libru stiʼ Joel zeeda gaca dxiiñaʼ ni rúninu ora rucheechenu diidxaʼ.

5 Ora bicheeche ca discípulo diidxaʼ lu primé siglu que la? raqué nga bizulú dxiiñaʼ naroʼbaʼ ni cayaca ca dxi stinu riʼ. Joel, hombre riguixhená que, na ora rucheeche cani bibí ca diidxaʼ la? zeeda gácani modo runduuxeʼ ca maniʼ casi gusú ca cosecha stiʼ binni (Joel 1:4). Ora maʼ zeeda ca gusú ca pur manada la? gastiʼ rucueeza laacaʼ, riuucame ndaaniʼ yoo, ne ruduuxecame intiica ni gúʼyacame (biindaʼ Joel 2:2, 7-9). Nga nga ti ejemplu ni rusihuinni modo cucheeche ca xpinni Dios diidxaʼ yanna, purtiʼ qué rireecabe gana ne rúnicabe ni ne stale stipa. Lade guiráʼ modo rucheeche ca xpinni Cristu ni bibí ca diidxaʼ ne cani naca xcaadxi dendxuʼ ca la? jma nga risaca gúnicabe ni de yoo pur yoo (Juan 10:16). Ximodo bizulú yenanda ca testigu stiʼ Jiobá modo bicheeche ca apóstol diidxaʼ yaʼ.

6. Xi bisietenalaʼdxiʼ revista The Watch Tower ca xpinni Cristu lu iza 1922 que, peru xi biʼniʼ caadxi de laacabe.

6 Dede iza 1919 maca cayeeteʼ naquiiñeʼ gusiidiʼ guiráʼ ca xpinni Cristu de Dios. Casi tema ni láʼ «Naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ» ni biree lu revista The Watch Tower 15 stiʼ agosto 1922 la? bisietenaláʼdxini ca xpinni Cristu ni bibí pabiáʼ risaca nga «chúʼcabe nayecheʼ ora chinécabe ca guiʼchiʼ ni cusiidiʼ de Dios que ra nuu binni ne guiníʼnecabe laacaʼ dede ra puertaʼ lídxicaʼ maʼ beeda Reinu ni nuu guibáʼ que». Nécaxa lu Bulletin que (yanna lani Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu) gucuá xi zanda guiníʼcabe ora gucheechecabe diidxaʼ la? huaxiéʼ si tu guyé de yoo pur yoo primé que. Nuu tu guníʼ stale cosa para cadi checaʼ, peru bíʼnicabe zacá purtiʼ bituí lúcabe ñécabe. Cumu despué jma bieeteʼ naquiiñeʼ gucheechecabe diidxaʼ la? stale de laacabe bixeleʼ de ca xpinni Jiobá.

7. Xii ngue caquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ra bizulú ca iza 1950.

7 Biaʼ chii iza despué nabé bidale cani rucheeche diidxaʼ que. Peru, bihuinni pabiáʼ caquiiñeʼ guiziidiʼ chaahuicabe gucheechecabe diidxaʼ de yoo pur yoo. Guidúʼyanu ti ejemplu ni bizaaca Estados Unidos. Biaʼ ra bizulú iza 1950 que la? 28% de ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu ndaaniʼ guidxi ca gudiizicaʼ caadxi guiʼchiʼ huiiniʼ si, ne ruzuhuaacaʼ lu calle maʼ naazecaʼ revista. Jma de 40% de ca xpinni Cristu qué nireepecaʼ para nigucheechecaʼ diidxaʼ ne gudíʼdicaʼ stale beeu sin nusiidicaʼ binni de Dios. Xii ngue caquiiñecabe para gucheechecabe diidxaʼ de yoo pur yoo yaʼ.

8, 9. Xi gudíxhecabe gaca lu iza 1953, ne xi guleendú ni gudíxhecabe ca.

8 Lu ti guendaridagulisaa ni guca ndaaniʼ guidxi Nueva York lu iza 1953, ra guyé binni de stale guidxi, bibiguetaʼ bieeteʼ pabiáʼ ngue naquiiñeʼ gucheechecabe diidxaʼ de yoo pur yoo. Nathan H. Knorr bizeetebe ni jma risaca guni ca binnigola nga gacanécabe ca xpinni Cristu gúnicaʼ dxiiñaʼ ca. Sicaríʼ guniʼbe: «Guiratu naquiiñeʼ gánnatu gucheechetu ca diidxaʼ nacubi ne galán ca de yoo pur yoo». Óraque gudíxhecabe ximodo gusiidicabe guiráʼ ca bíʼchinu ne ca bizánanu ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú ti ganda gúnicaʼ dxiiñaʼ ca. Cani caʼruʼ guni dxiiñaʼ ca la? bisiidicabe laacaʼ ximodo guiníʼnecaʼ binni ne ximodo gusiénecaʼ ne Biblia ni guinabadiidxaʼ binni laacaʼ.

9 Guizáʼ sicarú ni guleendúcabe pur modo bíʼnicabe que. Nin caʼruʼ tiidiʼ chii iza mápeca bidale cani rucheeche diidxaʼ biaʼ 100%, ne dxiiñaʼ ni bíʼnicabe ora yegánnacabe binni sti biaje la? biaʼ 126% ne biaʼ biindanécabe binni la? 150%. Yanna riʼ, maʼ nuu biaʼ gadxe millón de testigu stiʼ Jiobá ni cucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán ca lu guidubi naca Guidxilayú. Nga cusihuinni dxichi caguu ndaayaʼ Jiobá stipa ni cayuni xquidxi para gucheechecaʼ diidxaʼ de yoo pur yoo (Isa. 60:22).

Ti seña ni zanda gapa binni para guilá

10, 11. 1) Xi visión cá lu capítulo 9 stiʼ Ezequiel. 2) Ximodo cayaca ni bihuinni lu visión ca yanna.

10 Jma ziénenu pabiáʼ risaca gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo pa guidúʼndanu visión ni cá lu capítulo 9 stiʼ libru Ezequiel. Lu visión que biiyaʼ Ezequiel xhoopaʼ hombre naaze ti guiibaʼ ne sti hombre ni nacu lari de lino ne ziné tinta stiʼ secretariu. Hombre ni bizéʼtenu últimu riʼ gúdxicabe laabe: «Gudiʼdiʼ galaa guidxi ca [...] ne napuʼ xidé gucaaluʼ ti seña lucuá ca hombre ni cacaalaʼdxiʼ ne cayacaná pur ca guendaquéiquiiñeʼ ni cayaca ndaaniʼ ni». Biluxe si hombre ca dxiiñaʼ gucuaa la? gúdxicabe xi xhoopaʼ hombre que guuticaʼ guiráʼ binni ni qué gapa seña ca (biindaʼ Ezequiel 9:1-6).

11 Ni rizíʼdinu lu visión ca nga «hombre ni nacu lari de lino» ca zeeda gaca xcaadxi de ca xpinni Cristu ni bibí ne espíritu ni nuurucaʼ lu Guidxilayú riʼ. Ora rucheecabe diidxaʼ ne rusiidicabe binni chinanda Cristu nga casi ñaca cucaacabe seña que cani chichuu lade ca binni ni zeeda gaca «xcaadxi dendxu» stiʼ Jesús (Juan 10:16). Xii nga seña ca yaʼ. Seña ca nga ni rusihuinni maʼ discípulo stiʼ Jesús tuuxa ni maʼ bidii laa Jiobá, maʼ guyuunisa ne maʼ bichaa modo laa casi ora ñacu ti lari cubi, zacá nga casi ñaca cá ti seña lucuácabe (Efe. 4:20-24). Cani naca de xcaadxi dendxuʼ ca ne cani bibí ca ti grupu si laacaʼ, ne cayacanecaʼ guicá seña xcaadxi binni (Apo. 22:17).

12. Ximodo culuíʼ visión stiʼ Ezequiel laanu pabiáʼ risaca guyúbinu ca binni nachaʼhuiʼ ni zeeda gaca casi dendxuʼ ca.

12 Visión stiʼ Ezequiel ca culuíʼ nuu ti razón para guyúbinu ca binni «ni cacaalaʼdxiʼ ne cayacaná», ne razón ca nga para guilácabe. Ne qué zandaa ca xpinni Jiobá, cani zeeda gaca xhoopaʼ hombre ni naaze guiibaʼ ca, zunduuxecaʼ ca binni ni qué gapa seña que. Ora cuzeeteʼ apóstol Pablu de dxi gaca juzgar binni que, guniʼbe zeeda Jesús ne ca ángel stiʼ «para usaba ná cani qué nicaa stiidxaʼ, ne qué ñunibiáʼ Dios» (2 Tes. 1:7, 8). Ca diidxaʼ ca cusihuinni zaca juzgar binni pur bilabi stiidxaʼ Dios o pur qué nulabi ni, nga runi naquiiñeʼ gucheechenu stiidxaʼ Dios ne stale gana ante gueeda dxi cuídxibe cuenta binni (Apo. 14:6, 7). Nga culuíʼ laanu cadi guendariguite diʼ nga dxiiñaʼ napa ca xpinni Jiobá (biindaʼ Ezequiel 3:17-19).

13. 1) Xi biʼyaʼ Pablu naquiiñeʼ guni, ne xiñee. 2) Ñee raʼbuʼ laaca naquiiñeʼ gúʼyaluʼ ca binni ni nuu neza ra rucheecheluʼ diidxaʼ cásica biʼyaʼ Pablu laacaʼ la?

13 Para apóstol Pablu la? naquiiñepeʼ ngue chinebe ca diidxaʼ nacubi ne galán que ra nuu binni, ngue runi bicaabe: «Naa napa xidé güe stiidxa Cristu lade iráʼ, cásica ra nuu cani nabeza ndaani guidxi roʼ, zaqueca ra nuu cani nabeza guiʼxhiʼ, cásica ra nuu cani nuu xpiaaniʼ, zaqueca ra nuu cani huaxiéʼ riene. Ngue runi para naa nagasi ca ñaa ra nuu tu, purti laca napa stale gana güe de [ca diidxaʼ nacubi ne galán ca] lade irá tu casi nuu tu Roma» (Rom. 1:14, 15). Cumu biuubalaʼdxiʼ Dios Pablu la? bidiibe xquíxepeʼ Jiobá, ngue runi nabe naquiiñeʼ gacanebe xcaadxi binni para guiuubalaʼdxiʼ Dios laacaʼ (1 Tim. 1:12-16). Ne ora gunibiaʼbe tuuxa casi ora ñuni sentirbe nuzáʼbibe laa, ne casi ñaca niguíxebe laacaʼ nga ora riníʼnebe laacaʼ de ca diidxaʼ nacubi ne galán ca. Ñee zacaca runi sentirluʼ ora gúʼyaluʼ ca binni ni nuu neza ra rucheecheluʼ diidxaʼ la? (Biindaʼ Hechos 20:26, 27.)

14. Xi razón ni jma risaca nápanu para gucheechenu diidxaʼ ra nuu stale binni ne de yoo pur yoo.

14 Risaca nga gacanenu binni guilá, peru nuu sti razón ni jma risaca para chigucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo. Lu Malaquías 1:11, guníʼ Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Dede ora guindani gubidxa ne dede ora guiaazini nandxóʼ zaca laʼyaʼ lade ca guidxi roʼ ca, ne [...] zudiicabe ti ofrenda laʼyaʼ, ti ofrenda sicarú; purtiʼ nandxóʼ zaca laʼyaʼ lade ca guidxi roʼ ca». Ca xpinni Jiobá cayúnicaʼ ni na ca diidxaʼ ca, purtiʼ rusisácacabe lá Dios nezalú stale binni lu guidubi naca Guidxilayú, ne rúnicabe ni ora rucheechecabe diidxaʼ (Sal. 109:30; Mat. 24:14). Razón ni jma risaca para gucheechenu diidxaʼ ra nuu stale binni ne de yoo pur yoo nga, purtiʼ racaláʼdxinu «usisaca nu [Jiobá] Dios» (Heb. 13:15).

Cadxiña dxi guizaaca caadxi cosa ni risaca

15. 1) Xii nga ni jma biʼniʼ ca israelita que lu gadxe gubidxa de naguucabe leʼ Jericó. 2) Ne ni bidúʼyanu lu ejemplu ca, xi zaca ne dxiiñaʼ ni cayúninu ora rucheechenu diidxaʼ.

15 Ñee zareecheruʼ diidxaʼ despué la? Zeeda gácani casi dxiiñaʼ ni biʼniʼ ca israelita que dxi guluucaʼ leʼ guidxi Jericó, historia ni cá lu libru stiʼ Josué que. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu dxi mayaca guinitilú Jericó que, gudxi Dios ca israelita gudiicaʼ ti buelta guidxi que guiráʼ dxi, dede guizaa xhoopaʼ gubidxa. Peru lu gadxe gubidxa que jma stale buelta bidiicabe ni. Sicaríʼ gudxi Jiobá Josué: «Nápatu xidé gudiitu gadxe buelta guidxi ca, ne naquiiñeʼ guxhidxi cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ca cachu ca. [Ne] guidubi guidxi ca naquiiñeʼ gucaacaʼ ridxi casi ora chitíndecaʼ; ne ziaba lindaa stiʼ guidxi ca» (Jos. 6:2-5). Nga runi, yanna riʼ zándaca jma zucheechenu diidxaʼ. Ora guedandá dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ la? zudiʼnu cuenta dede pabiáʼ bireeche stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios ne bisaca lá Dios biaʼ qué huayuu dxi gácani.

16, 17. 1 Xi zanna guiráʼ binni ante guiluxe ca dxi «jma nagana» ca. 2 Xii nga cani chiguicábinu lu sti tema ca.

16 Ni rusíʼdinu binni de Dios ca zeeda gácani ridxi ni rucaacabe ora chitíndecabe dxiqué. Lu libru stiʼ Apocalipsis cá pabiáʼ naná nga ora rieeteʼ zaca juzgar binni purtiʼ zeeda gácani casi granizu, sicaríʼ nani: «[Z]iaba granizu roʼ luguiá binni. Nanaa ni biaʼ cuarenta kilu».b Ne lu Apocalipsis 16:21 na ti «plaga roʼ» nga ni guiaba. Qué gánnadinu xiruʼ zaca ne dxiiñaʼ ni rúninu ora riuunu de yoo pur yoo para guininu chiguni juzgar Dios binni. Ni nánnanu nga ante gueeda ca dxi «jma nagana» ca zanna binni lu guidubi Guidxilayú tuu nga Jiobá casi qué huayuu dxi ganna (Apo. 7:14; Eze. 38:23).

17 Laga cabézanu gaca guiráʼ ni maʼ guninu ca la? gucheecherunu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu ca ne stale gana. Ne para gúninu nga la? naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo. Xi ridxaagalunu ora rucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo yaʼ. Ximodo zanda gudxíʼlunu cani. Lu sti tema ca zacábinu cani gunabadiidxanu ca.

[Cani cá ñee yaza]

a Ndiʼ nga lugar ni nápanu lu Internet: www.watchtower.org.

b Diidxaʼ griegu ni biquiiñecabe lu textu ca la? zándaca caniʼni de ti talentu griegu, ne pa zacá ni la? cada granizu ca nanaa 20,4 kilu.

Xi nicábiluʼ

• Paraa cá lu Biblia naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo.

• Xi huayeeteʼ ca dxi stinu riʼ para guidúʼyanu naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo.

• Xiñee naquiiñeʼ gucheeche ca xpinni Jiobá diidxaʼ.

• Xi guiráʼ zazaaca ante gueeda ca dxi «jma nagana» ca.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]

Ñee runi sentirluʼ naquiiñeʼ gucheecheluʼ diidxaʼ ra nuu binni casi biʼniʼ Pablu ni la?

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]

Nathan H. Knorr, lu iza 1953

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir