BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 15/8 yaza 3-7
  • Jiobá qué zusaana cani qué rixeleʼ de laa

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Jiobá qué zusaana cani qué rixeleʼ de laa
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Dxi biquiichináʼ binni ca xpinni Jiobá
  • Xi bíʼnicabe ne ca binni ni maʼ bidxiideche Dios
  • Ora ricaacabe dxiiñaʼ nadipaʼ para gúnicabe
  • Jiobá zapa ca xpinni ni qué guixeleʼ de laabe
  • Ti reinu ni gulaa
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • Rilaa ti reinu
    Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia
  • Guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Xi ribeenduluʼ pur qué rusaana Jehová de gannaxhii lii
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 15/8 yaza 3-7

Jiobá qué zusaana cani qué rixeleʼ de laa

«[Jiobá] qué zusaanabe cani qué rixeleʼ de laabe. Qué ziuu dxi gusaana de gápabe laacaʼ.» (SAL. 37:28.)

1, 2. 1) Xi bicaa ca xpinni Dios gusihuínnicaʼ qué zaxélecaʼ de laabe. 2) Xi chonna cosa bizaaca ca xpinni Jiobá ra gúpabe laacaʼ.

LU TI gayuaa iza ante de ca dxi stiʼ Jesús que gupa xidé guníʼ ique ca xpinni Dios xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Bíʼnicabe nga purtiʼ guidubi guidxi Israel que gucaláʼdxicaʼ nidíndesaacaʼ, peru cumu biree chii tribu que aparte la? maʼ qué nidindedícabe. Yanna Jeroboán, rey cubi stiʼ chii tribu que, gudixhestí sti religión para cadi guixeleʼ ca binni que de laa. Ne gunabaʼ Jeroboán ca binni que cadi liica gucheenecaʼ laabe. Xi biʼniʼ ca xpinni Jiobá yaʼ. Ñee bisaanacabe Dios stícabe la? Stale de laacabe qué ñuni diʼ ni, ne pur nga gupa Dios laacabe ne gucané laacabe (1 Rey. 12:1-33; 2 Cró. 11:13, 14).

2 Yanna riʼ laaca cadxaagalú ca xpinni Dios guendanagana ra cusihuínnicaʼ pa qué zucheenecaʼ laabe. Sicaríʼ caguixhená Biblia laanu: «Lacuu xpiaani tu ne lagataná, purti canazá binidxabaʼ, enemigu stitu, canananda laatu casi ti lion ni canaguu beedxeʼ, canayubi tu uxuuxe». Ñee zuzuhuaʼnu dxiichiʼ lu ni runi crenu ne zucáʼlunu laabe la? (1 Ped. 5:8, 9.) Para guicábinu nga la? guidúʼyanu xi guiráʼ bizaaca para beeda gaca Jeroboán rey lu iza 997 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ne guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de cani bizaaca ca. Ca dxi que nabé nagana gúcacani para ca xpinni Jiobá, purtiʼ biquiichináʼ binni laacabe, ne gúpacabe xidé bidxiilúcabe ca binni ni maʼ bidxiideche Dios ne gucuaacabe dxiiñaʼ nagana para gúnicabe. Peru qué liica nusaana Jiobá laacabe ora gudíʼdicabe lu ca guendanagana ca, ne yanna laaca qué zusaana diʼ Jiobá laanu (Sal. 37:28).

Dxi biquiichináʼ binni ca xpinni Jiobá

3. Xiñee qué nuquiichináʼ David binni dxi biʼniʼ mandar.

3 Guidúʼyanu primé xi guiráʼ bizaaca para beeda gaca Jeroboán rey. Proverbios 29:2 na: «Ora guni mandar ti binni malu la? ricaalaʼdxiʼ guidxi». Ca dxi biʼniʼ mandar David guirutiʼ nicaalaʼdxiʼ, purtiʼ qué nusaanabe Jiobá ne biʼniʼ crebe zacané laabe neca binni ruchee laabe. Qué nuquiichináʼ diʼ David laacabe. Sicaríʼ guníʼ Jiobá ora biʼniʼ ti pactu ne David: «Lídxiluʼ ne reinu stiluʼ dxandipeʼ qué ziuu dxi guinitilúcani; zuzuhuaa dxiichiʼ trono stiluʼ ne qué ziuu dxi guinitiluni» (2 Sam. 7:16).

4. Xi gudxi Jiobá Salomón naquiiñeʼ guni ti uguu ndaayarube laa ne xquidxi.

4 Despué de David, maʼ Salomón xiiñibe guca rey. Ne ora bizulú Salomón biʼniʼ mandar la? nabé sicarú guyuu guidxi que ne qué liica nidíndecaʼ dede bieeteʼ zacá nga zeeda gaca dxi guni mandar Jesucristu lu ti mil iza (Sal. 72:1, 17). Nin tobi de ca doce tribu ca qué ñapa razón para nucaalucaʼ rey sticaʼ. Peru Jiobá gudxi Salomón xi naquiiñeʼ guni para uguu ndaayarube laa ne xquidxi: «Pa chinándaluʼ ca ley stinneʼ ne ca ley ni gudixheʼ para gaca juzgar binni ne dxandipeʼ chinándaluʼ ca mandamientu stinneʼ la? dxandipeʼ zuneʼ ni gudxeʼ David bixhózeluʼ; ne dxandipeʼ ziuaa lade ca xiiñiʼ Israel, ne qué zusaanadiáʼ Israel xquidxeʼ» (1 Rey. 6:11-13).

5, 6. Xi bizaaca Salomón pur bidxiideche Jiobá.

5 Peru dxi maʼ bioʼxhoʼ Salomón bidxiideche Jiobá ne biʼniʼ adorar xcaadxi dios ni cadi dxandíʼ (1 Rey. 11:4-6). Chaahuidugá maʼ qué ñúnibe ni na ca ley stiʼ Dios ne gúcabe malu. Cumu guizáʼ malu gúcabe la? ngue runi guyé guidubi guidxi que ra nuu Rehoboam xiiñibe gútisibe, ne gunábacabe laa cadi guni laacabe zaqueca purtiʼ maʼ laa biaana de rey stícabe (1 Rey. 12:4). Xi biʼniʼ Jiobá ora bidxiideche Salomón laabe yaʼ.

6 Sicaríʼ na Biblia bíʼnibe: «Bidxiichiné Jiobá Salomón, purtiʼ ladxidoʼbe bixheleʼ laabe de [...] Dios stiʼ Israel, ni guniʼné laabe chupa biaje». Ngue runi gudxi Jiobá laabe: «Cumu [...] qué ñápaluʼ pactu stinneʼ ne ca ley stinneʼ, cani biʼneʼ mandar lii gúniluʼ que la? zaxhaʼ reinu ca lii, ne dxandipeʼ zudiéʼ ni esclavu stiluʼ» (1 Rey. 11:9-11).

7. Neca bicaanáʼ Jiobá Salomón, xi bíʼnibe para guleebe ca xpínnibe ni ruzuubaʼ stiidxabe de ra cuquiichinácabe laacaʼ yaʼ.

7 De raqué biseendaʼ Jiobá ti ni riguixhená ni láʼ Ahíya para chindí sti hombre ni cuee guidxi que lu ca guendanagana ni cadíʼdicaʼ. Ne hombre que nga Jeroboán, laabe bíʼninebe Salomón dxiiñaʼ dxi naca rey. Dios qué nuchiá pactu ni biʼniné David que neca bidiibe lugar gulaa Israel: chii tribu que biaanané Jeroboán, ne xhupa tribu que biaana lu naʼ cani za de David, tobi de laacabe nga rey Rehoboam (1 Rey. 11:29-37; 12:16, 17, 21). Jiobá gudxi Jeroboán: «Pa lii gúniluʼ guiráʼ ni gabeʼ lii, ne saluʼ lu ca neza stinneʼ ne dxandipeʼ guuyaʼ gúniluʼ ni jneza, ora gúniluʼ ni na ca ley stinneʼ ne ca mandamientu stinneʼ, casi biʼniʼ David siervu stinneʼ la? dxandipeʼ ziuaaniáʼ lii, ne dxandipeʼ xadxí zuni mandar cani za de lii, cásica biʼneʼ ne David, dxandipeʼ zudiéʼ lii Israel» (1 Rey. 11:38). Dios gudixhe ximodo guiree xquidxi de ra cuquiichinácabe laa.

8. Xi guendanagana cayapa ca xpinni Dios yanna riʼ.

8 Yanna riʼ laaca nabé ruquiichinácabe binni ne rúnicabe laacaʼ stale cosa ni cadi jneza. Eclesiastés 8:9 na: «Binni runi mandar binni para gacanacaʼ». Cumu ca gobiernu ca qué rúnicaʼ ni jneza ne cani napa negocio ca nabé rudxiibacaʼ lu cani rutoocaʼ la? nga runi stale binni pobre laacaʼ. Qué ridxagayaadinu nga nuu de ca políticu ca qué rúnicaʼ ni jneza ne zaqueca ca binni ni napa negocio naroʼbaʼ ca ne ca xaíque stiʼ ca religión ca. Ca xpinni Dios qué riuuláʼdxidicaʼ guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni runi binni cásica qué ñuulaʼdxiʼ Lot ni dxiqué (2 Ped. 2:7). Ne neca rúninu stipa para guibáninu modo na Dios ne qué runinanu binni la? stale biaje laanu nga cani rucaalú ca gobiernu ni nabé rudxiibaʼ ca laca laacaʼ (2 Tim. 3:1-5, 12).

9. 1) Xi maʼ biʼniʼ Jiobá para gulá ca xpinni. 2) Xiñee nánnanu qué ziuu dxi gusaana Jesús de guni ni na Dios.

9 Peru naquiiñeʼ ganna dxíchinu ti cosa ni nabé risaca: Qué ziuu dxi gusaana Jiobá cani qué rixeleʼ de laabe. Guiníʼ íquesinu ni maʼ bíʼnibe para cueebe ca políticu ni qué runi ni jneza ca: Maʼ guluube Reinu stibe guibáʼ ne Jesucristu nga cayuni mandar luni dede maʼ raca biaʼ ti gayuaa iza. Qué zandaa zulá Jesús cani ridxibi Dios (biindaʼ Apocalipsis 11:15-18). Laabe maʼ biluiʼbe qué ziuu dxi gusaanabe Jiobá ne zacá bíʼnibe ni dede dxi gútibe. Ne qué zúnibe casi biʼniʼ Salomón, purtiʼ laabe qué ziuu dxi gucheenebe ca binni ni runi mandarbe (Heb. 7:26; 1 Ped. 2:6).

10. 1) Ximodo rusihuínninu rusisácanu Reinu stiʼ Dios. 2) Neca gápanu intiica guendanagana, xi nanna dxíchinu zuni Jiobá.

10 Reinu stiʼ Dios ca nga ti gobiernu ni chindee guiráʼ cani ruquiichináʼ binni. Laanu naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ gobiernu ca, ne zaqueca naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá, Dios ni gudixhestí gobiernu ca. Cumu runi crenu zacané Reinu ca laanu la? rucáʼnanu guiráʼ cosa malu ni runi binni guidxilayú ne «[ru]cá ique nu guni nu ni jneza» (Tito 2:12-14). Rúninu stipa para cadi guicá ni runi binni guidxilayú laanu (2 Ped. 3:14). Intiica guendanagana gápanu la? nanna dxíchinu zapa Jiobá laanu para cadi guxhélecani laanu de laabe (biindaʼ Salmo 97:10). Ne Salmo 116:15 cayabi laanu: «Para Jiobá la? sicarú nga guendaguti stiʼ cani qué rusaana laabe». Cumu rusisaca Jiobá ca xpinni la? qué zudiidibe lugar gati guiráʼ xixecaʼ.

Xi bíʼnicabe ne ca binni ni maʼ bidxiideche Dios

11. Xi biʼniʼ Jeroboán ne pur ngue bicheené Jiobá.

11 Rey Jeroboán que la? ñanda ñacanebe xquidxi Jiobá. Peru lugar de nga laga bicaabe laacaʼ gucheenecaʼ Jiobá. Cadi purtiʼ maʼ naca Jeroboán rey maʼ ñuudxí, sínuque biyúbibe xi gúnibe para cadi guixeleʼ ca binni que de laabe. Sicaríʼ guníʼ íquebe: «Pa guidxi riʼ quíʼbaruʼ para guuticaʼ maniʼ ralidxi Jiobá Jerusalén la? ladxidóʼcabe zuyubi Rehoboam rey stiʼ Judá, señor stícabe; ne dxandipeʼ zuuticabe naa ne zabiguétacabe ra nuu Rehoboam rey stiʼ Judá». Pur nga gudixhe Jeroboán ti religión nacubi ra guni adorárcabe chupa yuze huiiniʼ de oro. «Guluube tobi Betel, ne stobi guluube Dan. Ne beeda gaca nga pecadu para laacabe, ne bizulú guidxi que guyé dede Dan para guzuxibi nezalú tobi de laacame. Ne bíʼnibe ti yoo ra nuu ca dani ni nasoo que ne gucuaabe tutiica si binni para bíʼnibe laacaʼ ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, cani cadi xiiñiʼ Leví laacaʼ.» Rey ca gudíxhebe ti dxi para gapa ca israelita saa ne gudíxhebe ofrenda lu altar para guzaaquibe ni (1 Rey. 12:26-33).

12. Xi biʼniʼ cani ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios ora gudixhe Jeroboán guni adorárcabe ca yuze huiiniʼ que.

12 Yanna, xi guni chii tribu ni cuzuubacaʼ stiidxaʼ Dios ni nuucaʼ ti guiaʼ stiʼ Jerusalén que yaʼ. Nagueendaca biyúbicabe xi gúnicabe cásica biʼniʼ ca bixhoze gólacabe (Éxo. 32:26-28; Núm. 35:6-8; Deu. 33:8, 9). Bisaanacabe ca guidxi ni gucuaacabe de herencia que ne yendézacabe Judá, purtiʼ raqué guirutiʼ tu zuchiiñaʼ laacabe para guni adorárcabe Jiobá (2 Cró. 11:13, 14). Xcaadxi israelita ni nabeza Judá que maʼ qué ninacaʼ nibiguétacaʼ xquídxicaʼ ni riaana ti guiaʼ que (2 Cró. 10:17). Jiobá qué nutaaguʼ diʼ neza stiʼ Judá ti ganda guibiguetaʼ cani gusaana de guni adorar ca yuze huiiniʼ de oro que ra nuube ne guni adorarcaʼ laabe (2 Cró. 15:9-15).

13. Xi rucaa ca binni ni maʼ bidxiideche Dios ca guni xquidxi Dios.

13 Ca dxi stinu riʼ laaca naquiiñeʼ gapa ca xpinni Jiobá laacaʼ de ca binni ni maʼ bidxiideche Dios. Nuu caadxi políticu maʼ gudíxhecaʼ ti religión ndaaniʼ xquídxicaʼ ne huacaacabe binni chinanda ni. Cani nacaʼ zinándacaʼ Cristu ne zaqueca xcaadxi binni ni runi crecaʼ laacaʼ la? riniʼcaʼ nácacaʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Dios ni rieeteʼ lu Biblia. Peru cani dxandíʼ si xpinni Cristu ni bibicaʼ ne espíritu santu si nga cani chigaca cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Dios (1 Ped. 2:9; Apo. 14:1-5).

14. Xi naquiiñeʼ gúninu ora ca binni ni maʼ bidxiideche Dios ca gusiidicaʼ laanu xiixa ni cadi jneza yaʼ.

14 Cásica biʼniʼ ca israelita ni bibánicaʼ lu siglu X ante de ca dxi stiʼ Jesús que la? laanu qué rudíʼdinu lugar gusiguii ca binni ni maʼ bidxiideche Dios ca laanu. Cani bibí ne espíritu ca ne xcaadxi xpinni Cristu nagueendaca rucaanácabe ni rusiidiʼ ca binni ca (biindaʼ Romanos 16:17). Neca de guidubi ladxidoʼno ruzúʼbanu stiidxaʼ cani runi mandar ndaaniʼ xquídxinu la? qué riúʼdinu ora ridíndecabe ne Reinu si stiʼ Dios nga ni jma zuzúʼbanu stiidxaʼ (Juan 18:36; Rom. 13:1-8). Qué rucaadiáganu cani nacaʼ cayúnicaʼ ni na Dios peru qué rusisácacaʼ laabe pur modo nabánicaʼ (Tito 1:16).

15. Xiñee naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» ca.

15 Sti cosa ni naquiiñeʼ gánnanu nga cayabi Jiobá binni zanda guireecaʼ de lade ca binni malu ca ne chuʼcaʼ ndaaniʼ xquídxibe (2 Cor. 12:1-4). Naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur nga ne cadi guixélenu de «mozo ni [bi]saana xpixuaana laa [Cristu] guʼya irá xpinni ne gudii ni iquiiñe cabe [...]. Ti mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» (Mat. 24:45-47). Nga runi, neca qué guiénenu xiñee na mozo ca gúninu xiixa la? qué gápadinu razón para guininu qué zanda gúninu ni ne cadi pur nga guibiguétanu lade ca xpinni Binidxabaʼ. Pa qué racaláʼdxinu gusaananu Jiobá la? zúninu ni na mozo ca ne zabézanu gusiene chaahuiʼ Jiobá cani laanu.

Ora ricaacabe dxiiñaʼ nadipaʼ para gúnicabe

16. Xi dxiiñaʼ gucuaa ti ni riguixhená de Judá.

16 Jiobá qué ñuulaʼdxiʼ diʼ cani biʼniʼ Jeroboán que. Ngue runi, gucuaabe ti ni riguixhená de Judá biseendabe laa Betel para gabi Jeroboán ca stiidxabe laga cuzaaquiʼ ofrenda stiʼ lu altar que. Ne nagana guca dxiiñaʼ ca para ni riguixhená que purtiʼ guniʼbe zati ca binni que (1 Rey. 13:1-3).

17. Ximodo gupa Jiobá hombre riguixhená ni biseendaʼ que.

17 Bidxiichi Jeroboán ora binadiaga xi chiguni Jiobá, ne biluíʼnabe ni riguixhená que para gúdxibe ca xpínnibe: «¡Laguinaazeʼ laabe!». Peru nin caʼruʼ guni ca binni que gastiʼ ora bibidxi nabe ni culuinanebe que, ne maʼ qué ñanda nutópabe ni. Altar que gulaa ne bixii guiráʼ dé ni nazá stiʼ ca maniʼ ni ruuticabe luni que. Rey que gunabaʼ ni riguixhená que gucuudxi ladxidóʼ Jiobá ne guinabaʼ Jiobá gusianda nabe. Zaqué biʼniʼ ni riguixhená que ne bianda Jeroboán. Zacá gupa Dios hombre riguixhená ni biseendaʼ que (1 Rey. 13:4-6).

18. Ximodo rapa Jiobá ca xpinni ni qué ridxibi.

18 Laanu nuu biaje ridxélanu binni ni naduxhuʼ o qué riuulaʼdxiʼ gucaadiaga laanu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ (Mat. 24:14; 28:19, 20). Cadi gudiʼnu lugar cuee clase binni ca gana laanu. Cásica ni riguixhená ni guniʼné Jeroboán que, laanu laaca cayúninu xhiiñaʼ Jiobá sin guidxíbinu ne nuunu nayá nezalube (Luc. 1:74, 75).a Neca cadi cabézanu guni Jiobá ti milagru para gulá laanu la? nánnanu riquiiñebe espíritu santu stibe ne ca ángel stibe para gápabe laanu ne para gacanebe laanu (biindaʼ Juan 14:15-17; Apocalipsis 14:6). Qué ziuu dxi gusaana Jiobá cani rucheeche stiidxabe sin guidxibi (Fili.1:14, 28).

Jiobá zapa ca xpinni ni qué guixeleʼ de laabe

19, 20. 1) Xiñee nanna dxíchinu qué ziuu dxi gusaana Jiobá laanu. 2) Xi chiguicábinu lu sti tema ca.

19 Jiobá nachaʼhuiʼ, nga runi qué zusaanabe laanu (Apo. 15:4; 16:5). Zacá ni, qué rucheebe lu guiráʼ ni rúnibe (Sal. 145:17). Ne Biblia na: «Zápabe neza stiʼ cani qué rusaana laabe» (Pro. 2:8). Ca xpinni Jiobá ni qué rixeleʼ de laabe naquiiñeʼ gánnacaʼ zápabe laacaʼ ne zacanebe laacaʼ ora guquiichináʼ binni laacaʼ, ora gusiidiʼ ca binni ni maʼ bidxiideche Dios laacaʼ xiixa ni cadi jneza ne ora guicaacabe dxiiñaʼ ni nadipaʼ para gúnicabe.

20 Peru cada tobi de laanu naquiiñeʼ guiníʼ ique: Xi zacané naa para cadi gusaanaʼ Jiobá neca tiideʼ lu intiica guendanagana yaʼ, o xi naquiiñeʼ guneʼ para cadi liica guixeleʼ de Dios yaʼ.

[Cani cá ñee yaza]

a Lu sti tema ca zazíʼdinu pa bizuubaruʼ hombre ni riguixhená que (ni qué rieeteʼ lá ca) stiidxaʼ Jiobá ne xi bizaacabe despué.

Xi nicábiluʼ

• Ximodo hualuíʼ Jiobá qué rusaana ca xpinni ni ruzuubaʼ stiidxaʼ ora ruquiichinácabe laacaʼ.

• Xi naquiiñeʼ gúninu ora gusiidiʼ binni ni maʼ bidxiideche Dios laanu xiixa ni cadi jneza.

• Ximodo rapa Jiobá ca xpinni ora maʼ cucheechecaʼ diidxaʼ.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]

Jiobá qué nusaana diʼ ca xpinni ni bizuubaʼ stiidxaʼ dxi gudixhe Jeroboán guni adorárcabe ca yuze huiiniʼ que

Dan

REINU NI NUU NEZA GUIAʼ

(Jeroboán)

SIQUEM

Betel

JERUSALÉN

REINU NI NUU NEZA GUETEʼ

(Rehoboam)

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 3]

Jiobá gudxi Salomón xi naquiiñeʼ guni para cuʼ ndaayarube laa ne xquidxi

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir