Ximodo zanda gaca xquendaxheelaluʼ casi ti «doo de chonna xcuaa»
«Ti doo de chonna xcuaa qué zaruuguʼ diʼ nagueenda.» (ECL. 4:12.)
1. Tu bicheelaʼ Adán ne Eva.
BIZÁʼ si Jiobá ca yagahuiiniʼ ca ne ca manihuiiniʼ ca la? bizaʼbe Adán, primé hombre que. Despué bisisiásibe Adán ne guleebe ti xcustiá para guzaʼbe ti gunaa ni gacané laa. Ora biiyaʼ Adán laabe la? guníʼ: «Ndiʼ huaxa naca de dxita stiʼ ca dxita ladeʼ ne beela de beela ladeʼ» (Gén. 1:27; 2:18, 21-23). Cumu guyuulaʼdxiʼ Jiobá modo bizáʼ gunaa, ni biree lá Eva que la? ngue runi bicheelabe laa ne Adán ne guluu ndaayabe laacaʼ (Gén. 1:28; 2:24).
2. Xi biʼniʼ Binidxabaʼ para gupa Adán ne Eva guendanagana.
2 Peru qué nindaa gupa guendaxheelaʼ que guendanagana. Guyuu ti espíritu malu, ni biree lá Binidxabaʼ, bisiguii Eva ne bicuudxi laabe para gobe cuananaxhi stiʼ yaga ni gudxi Dios laabe cadi gobe, de racá laaca bidiibe Adán gó ni. Ne ni bíʼnicabe ca bisihuínnicabe qué nuzuubacabe stiidxaʼ Dios ne bicaalúcabe derechu ni nápabe para guni mandarbe (Gén. 3:1-7). Ora gunabadiidxaʼ Jiobá laacabe xi bíʼnicabe la? Adán bicabi laabe ne ca diidxaʼ riʼ: «Gunaa ni bidiiluʼ chuʼné naa que nga bidii naa cuananaxhi stiʼ yaga que, ne pur nga gudahuaʼ ni», zacá nga bihuinni maʼ cadi nuu xquendaxheelacabe galán purtiʼ bigaaniʼ Adán donda ique xheelaʼ (Gén. 3:11-13).
3. Ximodo biiyaʼ caadxi de ca judíu que guendaxheelaʼ.
3 Dede dxiqué nga cayuni Binidxabaʼ stale cosa para guchelatinde cani maʼ bichaganáʼ. Huaquiiñebe xaíque stiʼ ca yuʼduʼ ca para gusiidicaʼ gadxé de ni cusiidiʼ Biblia de guendaxheelaʼ. Stale de ca judíu ni bisiidiʼ ndaaniʼ ca religión ni guyuu dxiqué qué nusisácadicaʼ ley stiʼ Dios ne guniʼcaʼ zanda gaca divorciar tuuxa de xheelaʼ pur intiica si cosa, casi pa nabé naxí guni xheelacabe guendaró. Jesús guníʼ: «Peru naa rabe laatu, tutiica gaca divorciar né xheela ne ichaganá stobi, neca qué nuchee xheela la? ma enda rapa jnadxii ngue» (Mat. 19:9).
4. Ximodo cahuinni maʼ cadi cusisaca binni guendaxheelaʼ yanna riʼ.
4 Binidxabaʼ racaláʼdxiruʼ guchiá ca guendaxheelaʼ ca. Ne cahuinni zacá ni purtiʼ ca muxeʼ ca nabézacaʼ ne purtiʼ nuu hombre ne gunaa nabézacaʼ sin guichaganacaʼ ne nuu de cani deruʼ bichaganáʼ ca nagueendaca cayaca divorciarcaʼ (biindaʼ Hebreos 13:4). Xi zanda gúninu para cadi guicá modo riníʼ ique ca binni ca laanu yaʼ. Ni zanda gacané laanu nga guidúʼyanu xi cayacané stale guendaxheelaʼ chuʼ nayecheʼ.
Guluu Jiobá lu xquendaxheelaluʼ
5. Xi riníʼ ca diidxaʼ «ti doo de chonna xcuaa» ca ora cayeeteʼ de guendaxheelaʼ.
5 Para ganda guibani ca guendaxheelaʼ ca nayecheʼ la? naquiiñeʼ uguucaʼ Jiobá lu xquendaxheelacaʼ. Biblia na: «Ti doo de chonna xcuaa qué zaruuguʼ diʼ nagueenda» (Ecl. 4:12). «Ti doo de chonna xcuaa» ni cayeeteʼ lu textu ca nga hombre ca, gunaa ca ne Jiobá, peru Jiobá nga xcuaa ni jma naguidxi ca. Ora chuʼ ti guendaxheelaʼ tobi si ne Dios la? jma naguidxi riuucabe para guidxagalúcabe intiica guendanagana ne nga nga zacané laacabe guibánicabe nayecheʼ.
6, 7. 1) Xi zanda guni ca xpinni Cristu para uguucaʼ Dios lu xquendaxheelacaʼ. 2) Gunáʼ nga ni jma rusisaca Sandra de xheelaʼ.
6 Xi zanda guni cani maʼ bichaganáʼ para gaca guendaxheelaʼ sticaʼ de chonna xcuaa yaʼ. David biindaʼ salmo riʼ: «Riecheʼ ora guneʼ ni naluʼ, Dios stinneʼ, ne nuu ca ley stiluʼ ndaaniʼ ladxeduáʼ» (Sal. 40:8). Cumu gunnaxhii David Jiobá la? ngue runi bíʼnibe ni na Dios de guidubi ladxidoʼbe, ne yanna riʼ laaca pur nadxii ca xpinni Cristu Dios nga rúnicaʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼcaʼ. Nga runi hombre ca ne xheelaʼ naquiiñeʼ chuʼcaʼ gaxha de Jiobá ne guiéchecaʼ ora gúnicaʼ ni nabe. Ne cadi guiaandaʼ laacaʼ zanda gacanésaacaʼ para gannaxhii cada tobi de laacaʼ Jiobá jma (Pro. 27:17).
7 Pa nuu ca ley stiʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼ cani maʼ bichaganáʼ ca la? zusihuínnicaʼ nápacaʼ fe ne zabézacaʼ gacané Dios laacaʼ ne zanaxhiisaacaʼ. Ca ndiʼ nga ni chiguquidxi xquendaxheelacabe (1 Cor. 13:13). Sandra, ti xpinni Cristu, ni maʼ napa cincuenta iza de bichaganáʼ guníʼ sicaríʼ: «Ni jma rusisacaʼ de xheelaʼ nga modo rusiidibe naa ne guuyaʼ pabiáʼ nadxiibe Jiobá, dede rudiee cuenta jma nadxiibe Jiobá que naa». Hombre ni maʼ bichaganacaʼ, ñee laaca zacaca riníʼ xheelatu de laatu la?
8. Xi naquiiñeʼ guni ca guendaxheelaʼ ca ti guireendú ni gúnicaʼ.
8 Ñee jma rusisácaluʼ chuʼluʼ gaxha de Jiobá ne gúniluʼ guiráʼ cani naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu la? Ñee ruuyaluʼ xheelaluʼ casi tobi ni cayacané lii gúniluʼ xhiiñaʼ Dios la? (Gén. 2:24.) Rey Salomón bicaa: «Jma galán nga ora nuu chupa binni, purtiʼ jma zareendú dxiiñaʼ gúnicaʼ» (Ecl. 4:9). Cani maʼ bichaganáʼ ca naquiiñeʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ para guireendú ni gúnicaʼ. Xii nga zabeendúcabe yaʼ. Ziuucabe tobi si ne qué liica zaxélecabe, zannaxhiisaacabe ne zaguu ndaayaʼ Dios laacabe.
9. 1) Xi naquiiñeʼ guni hombre ca ne binnilidxi. 2) Ximodo na Colosenses 3:19 naquiiñeʼ gaca hombre ca ne xheelaʼ.
9 Para ganda chuʼ Dios lu ti guendaxheelaʼ la? naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ca ley stibe. Hombre ca nga napa xidé gudii ni caquiiñeʼ binnilidxi ne gusiidiʼ laacabe de Dios (1 Tim. 5:8). Laaca naquiiñeʼ gúʼyabe ximodo runi sentir xheelabe. Colosenses 3:19 na sicaríʼ: «Ne laatu, hermanu caʼ, laganaxhii xheela tu ne cadi aca né tu laaca naduxhuʼ». Ti hombre ni rusiene de Biblia guníʼ ca diidxaʼ «aca né tu laaca naduxhuʼ» ca riniʼni «quíñecabe xheelacabe, tindenécabe laacaʼ, cadi gacanécabe laacaʼ, cadi guluíʼcabe nadxiicabe laacaʼ, cadi gápacabe laacaʼ ne cadi gudiicabe ni iquiiñecaʼ». Ti xpinni Cristu cadi naquiiñeʼ guni zacá ne binnilidxi. Ne ora hombre ca gusihuinni nadxii binnilidxi ora guni mandar laacabe la? qué zaca nagana para gunaa ca guzuubaʼ stiidxabe.
10. Ximodo naquiiñeʼ gaca ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ.
10 Ca gunaa ni bichaganáʼ ne racalaʼdxiʼ chuʼné Dios laacaʼ lu xquendaxheelacaʼ la? nápacaʼ xidé chinándacaʼ ca ley stibe. Apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Ne laatu, ca gunaa ni ma bichaganáʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu casi ruzuuba tu stiidxa Señor. Purti xheela tu nga xaíque stitu, casi naca Cristu xaíque sti ca xpinni» (Efe. 5:22, 23). Binidxabaʼ bisiguii Eva ora gúdxibe laa pa guixeleʼ de Dios jma nayecheʼ ziuu. Ne dede ca dxi stinu riʼ cadúʼyanu nuu stale guendaxheelaʼ ni qué náʼ guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Peru ti gunaa ni ridxibi Dios ne nadxii xheelaʼ laa la? qué riníʼ ique diʼ cadi galán diʼ nga guzuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ, purtiʼ nanna Jiobá nga bizáʼ Eva para gacané xheelaʼ, nga runi nabé risácani para Dios (Gén. 2:18). Gunaa testigu ni gacané xheelaʼ ne stale gana la? zeeda gaca casi ti corona ni rusisaca xheelaʼ (Pro. 12:4).
11. Xi huayacané ti xpinni Cristu para guibani nayecheʼ ne xheelaʼ.
11 Sti cosa ni zanda guni cani maʼ bichaganáʼ ca para uguucaʼ Dios lu xquendaxheelaʼ ca nga gúʼndacaʼ Biblia guirópacaʼ. Gerald, ni maʼ ziné 55 iza de bichaganáʼ ne nabaniné xheelaʼ nayecheʼ, guníʼ: «Ni jma risaca para chuʼ ti guendaxheelaʼ nayecheʼ nga guʼndaʼ chaahuicaʼ Biblia guirópacaʼ». Ne laaca guniʼbe: «Ora gúnidu xiixa guirópadu, jma riuʼdu tobi si ne laaca riuʼdu tobi si ne Jiobá, ne jmaruʼ si ora rúnidu xhiiñabe». Ora cani maʼ bichaganáʼ ca gúʼndacaʼ Biblia guirópacaʼ la? zacané nga laacabe cadi gusiaandacabe ca ley stiʼ Jiobá ne jma galán ziuucabe ne laabe ne qué zusaanacabe de guiniisicabe lu stiidxabe.
12, 13. 1) Xiñee risaca nga guni orar cani maʼ bichaganáʼ ca guirópacaʼ. 2) Xi xcaadxi cosa zacané ca guendaxheelaʼ ca chuʼcaʼ tobi si.
12 Ca guendaxheelaʼ ni nabani nayecheʼ laaca runi orar guirópacaʼ. Pa hombre ni maʼ bichaganáʼ ca guinábabe Jiobá lu oración gacané laacabe lu xiixa ni caquiiñeʼ guchaacabe la? jma nayecheʼ ziuucabe (Sal. 62:8). Casi pa racaláʼdxiluʼ gúniluʼ xiixa peru xheelaluʼ qué chuulaʼdxiʼ ni, ñee cadi raʼbuʼ jma jneza zuni chaahuitu guendanagana ca pa guyúbitu gacané Dios laatu la? (Mat. 6:14, 15.) Laaca galán gúnitu ni gunábatu Dios lu oración ca, ne gacanésaatu ne guni huantarsaatu ne guni perdonarsaatu (Col. 3:13). Naquiiñeʼ gánnanu ndiʼ, ora guni orarnu la? rusihuínninu runi crenu zacané Dios laanu. Rey David guníʼ: «Lii nga cá lú guirácabe» (Sal. 145:15). Ora guni orarnu Dios ne cuézanu gacanebe laanu la? qué riúʼpenu xizaa purtiʼ nánnanu rizaaláʼdxibe laanu (1 Ped. 5:7).
13 Sti cosa ni zacané cani maʼ bichaganáʼ ca para uguucaʼ Dios lu xquendaxheelaʼ ca nga cadi guiaadxacaʼ ca guendaridagulisaa ca ne gucheechecaʼ diidxaʼ guirópacaʼ. Lu ca guendaridagulisaa ca riziidicabe ximodo gudxiilúcabe cani runi Binidxabaʼ para guxhá xquendaxheelacabe (Efe. 6:11). Ne pa guiaacabe gucheechecabe diidxaʼ guirópacabe la? zacané nga laacabe guzuhuaa chaahuicabe lu stiidxaʼ Dios ne cadi gusaanacabe de gúnicabe xhiiñaʼ Dios (1 Cor. 15:58).
Xi naquiiñeʼ gúnitu ora gápatu guendanagana
14. Xii nga cani zanda gucaa ti guendaxheelaʼ gapa guendanagana.
14 Dxandíʼ nga cadi nacubi diʼ ca conseju bizéʼtenu para ca guendaxheelaʼ ca, peru, xiñee qué guiníʼneluʼ cani xheelaluʼ yaʼ. Zándaca gúʼyatu nuu xiixa ni naquiiñeʼ gúnitu jma jneza. Biblia maca bizeeteʼ dede cani maʼ bichaganáʼ ni naguu Jiobá lu xquendaxheelaʼ la? zapa guendanagana (1 Cor. 7:28). Zacá ni, cumu gulenenu donda ne nabézanu lade binni ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ ne nuuca Binidxabaʼ gusaba laanu la? nga runi, zácani nagana para ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ (2 Cor. 2:11). Peru Jiobá zacané laanu gudxíʼlunu ca guendanagana ca. Ne pur nga nánnanu zanda gudxíʼlunu cani. Guietenaláʼdxinu ni bizaaca Job, ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios. Guiráʼ maniʼ ni gúpabe guti, ca mozo stibe ne dede ca xiiñibe laaca guti; neca bizaacabe ca nga la? Biblia na: «Job qué nuchee, qué nugaanibe [donda ique] Dios» (Job 1:13-22).
15. Xi rucaa ca guendanagana ca binni guni, ne xi naquiiñeʼ gúninu pa gabi xheelanu laanu diidxaʼ ni guniná laanu.
15 Xheelaʼ Job gudxi laa sicaríʼ: «Ñee dede yanna nga cayúniluʼ ni jneza la? ¡Guluu dí Dios, ne guti!» (Job 2:9). Casi maʼ bidúʼyanu ca, ca guendanagana ca rucaacani binni cadi guiníʼ ique ante guni xiixa. Salomón guníʼ sicaríʼ: «Ora nuquiichinácabe tuuxa nuu xpiaaniʼ la? dede zanda guni casi runi tuuxa ni cayaca ique» (Ecl. 7:7). Pa pur ca guendanagana napa xheelaluʼ ca gabi lii diidxaʼ ni guniná lii la? cadi guidxiichiluʼ nagueendaca. Pa guicábiluʼ laabe naduxhuʼ la? qué zaca chaahuiʼ guendanagana stitu ca (biindaʼ Salmo 37:8). Cadi gulábiluʼ ca diidxaʼ ni riníʼ binni ora cadxiichi purtiʼ maʼ qué guidxela xi guni (Job 6:3).
16. 1) Ximodo zanda chinanda cani maʼ bichaganáʼ ca conseju ni bidii Jesús lu Mateo 7:1-5 yaʼ. 2) Xi naquiiñeʼ guni cani maʼ bichaganáʼ ca ora guni xheelacaʼ xiixa cosa malu.
16 Ca guendaxheelaʼ ca naquiiñeʼ gánnacaʼ cadi guiráʼ diʼ cosa nga zuni xheelacaʼ jneza. Zándaca gúʼyaluʼ nabé rúnibe xiixa ni qué riuuláʼdxiluʼ ne guiniʼluʼ: «Naa zuchaa modo laabe». Ne zándaca chaahuidugá guchaabe pa guyúbiluʼ modo gacaneluʼ laabe sin guireeluʼ gana. Peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ni guníʼ Jesús de ca binni ni cuyubi si paraa cuchee xcaadxi: cani ruuyaʼ «tindaa guixi» cá lu stobi, peru qué ruuyacaʼ «bandadi» cá lucaʼ. Jesús bidii conseju riʼ laacaʼ: «Cadi gudxiiba lu donda ique stobi, ti qué quiba donda ique luʼ» (biindaʼ Mateo 7:1-5). Cadi pur cani cá lu textu ca guininu maʼ qué zulabi cani maʼ bichaganáʼ ca ora guuyacaʼ guni xheelacaʼ xiixa cosa malu. Robert, ni maʼ ziné biaʼ 40 iza de bichaganáʼ, guníʼ: «Cani maʼ bichaganáʼ ca naquiiñeʼ guiniʼcaʼ ni nuu ladxidoʼcaʼ ne guicaacaʼ conseju ni gudiicabe laacaʼ, neca gábicabe laacaʼ naquiiñeʼ guchaacaʼ modo laacaʼ». Nga runi lugar de nisi guiníʼ íqueluʼ gunáʼ nga ca guenda ni ñuuláʼdxiluʼ ñapa xheelaluʼ la? biʼniʼ stipa pur gusisácaluʼ ca guenda ni maʼ nápabe (Ecl. 9:9).
17, 18. Tu zanda gudii stipa laanu pa maʼ bisidxaga ca guendanagana ca laanu yaʼ.
17 Laaca nuuruʼ xcaadxi cosa ni zadxagalú cani maʼ bichaganáʼ ne nga zusihuinni pa naguidxi nuu xquendaxheelacaʼ. Casi ora maʼ cusiniisicabe xiiñicabe zadxagalúcabe xcaadxi guendanagana. O zándaca gaca huará ti xiiñicabe o tobi de laacabe. Laaca zándaca maʼ huaniisi bixhózecabe o jñaacabe ne naquiiñeʼ gápacabe laacaʼ. O zándaca tobi de ca xiiñicabe nabeza zitu de laacabe. Ne zándaca dede gaca nagana para laacabe gúnicabe ca dxiiñaʼ ni nápacabe ndaaniʼ xquidxi Dios. Guiráʼ nga zanda gucaa cani maʼ bichaganáʼ ca chuʼcaʼ xizaa.
18 Xi zanda gúniluʼ pa nabé nadipaʼ ca guendanagana ni nápaluʼ lu xquendaxheelaluʼ dede qué ganda guni huantarluʼ cani yaʼ (Pro. 24:10). ¡Cadi guireeluʼ gana! Purtiʼ pa Binidxabaʼ riuulaʼdxiʼ gusaana ti xpinni Dios de guni ni jneza la? ¡guiníʼ íquesinu pabiáʼ guiéchebe ora ti guendaxheelaʼ gusaana de guni ni jneza! Nga runi, naquiiñeʼ gúniluʼ stipa pur cadi guixá xquendaxheelaluʼ ni zeeda gaca doo de chonna xcuaa que. Lu Biblia ca zeeda stale ejemplu stiʼ ca xpinni Dios ni gunda bidxiilucaʼ guendanagana nadipaʼ. Ti biaje gudxi David Jiobá xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ, sicaríʼ guniʼbe: «Guluu ndaayaʼ naa Dios, purtiʼ binni [...] cuquiichináʼ naa» (Sal. 56:1). Ñee huayuu ora guni sentirluʼ casi biʼniʼ sentir David ca la? Neca guni sentirluʼ zacá pur ca guendanagana ni gapa binnilídxiluʼ o pur stiʼ cosa la? bietenalaʼdxiʼ laaca zanda gudii Dios stipa lii para guni huantarluʼ cani cásica bidiibe stipa David. Laabe guniʼbe: «Gunabadiidxaʼ Jiobá, ne laabe bicábibe naa, ne bilabe naa de guiráʼ ni ruchibi naa» (Sal. 34:4).
Stale ndaayaʼ zacaacabe
19. Ximodo zanda gudxíʼlunu ca guendanagana gulaa Binidxabaʼ luguianu.
19 Lu ca últimu dxi riʼ, cani maʼ bichaganáʼ ca naquiiñeʼ gusiechesaacaʼ laacaʼ ne gacanésaacaʼ para guzuhuaa chaahuicaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios (1 Tes. 5:11). Cadi guiaandaʼ ndiʼ lii: Binidxabaʼ na rúninu ni na Dios purtiʼ cá lunu gudiibe laanu xiixa. Ne zúnibe stale cosa para guchéʼnenu Dios; ne dede zuyúbibe ximodo guilaa xquendaxheelaluʼ. Peru pa runi crenu zacané Jiobá laanu la? zanda gudxíʼlunu intiica guendanagana gulaa Binidxabaʼ luguianu (Pro. 3:5, 6). Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Guiráʼ cosa zanda guneʼ purtiʼ cudii Dios poder naa» (Fili. 4:13, NM).
20. Xi ndaayaʼ ricaa cani maʼ bichaganáʼ ni riguucaʼ Jiobá lu xquendaxheelacaʼ.
20 Cani maʼ bichaganáʼ ni nápacaʼ Dios lu xquendaxheelacaʼ la? ricaacaʼ stale ndaayaʼ. Ne zacá guca ne xquendaxheelaʼ Joel ni maʼ ziné 51 iza de bichaganáʼ. Laabe nabe: «Rudiee xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ sicarú modo nabaneniáʼ xheelaʼ. Ne laapebe nga gunaa ni caquiiñeʼ». Xi racané laacabe chúʼcabe galán yaʼ. Joel guníʼ: «Nabé nadxiisaadu ne qué ridxiichidu nagueendaca ne qué rinidu naduxhuʼ». Nanna dxíchinu ndaaniʼ guidxilayú nabáninu riʼ guiráʼ guendaxheelaʼ zadxagalucaʼ guendanagana. Peru zanda gúninu stipa pur uguʼnu Jiobá lu xquendaxheelanu ne chinándanu ca conseju zeeda ndaaniʼ Biblia. Pa gúninu zacá la? guendaxheelaʼ stinu zácani casi «ti doo de chonna xcuaa [ni] qué zaruuguʼ diʼ nagueenda» (Ecl. 4:12).
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Ximodo nga riguu cani maʼ bichaganáʼ ca Jiobá lu xquendaxheelacaʼ.
• Xi naquiiñeʼ guni cani maʼ bichaganáʼ ca ora gápacaʼ guendanagana.
• Ximodo zanda gánnanu pa nuu Dios lu xquendaxheelanu.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Ora guiropaʼ cani maʼ bichaganáʼ ca guni orarcaʼ la? zanda gudxiilucaʼ ca guendanagana ni gápacaʼ