Jiobá cayuuyaʼ ximodo nuu guiráʼ binni
«Guiel[ú] [Jiobá] cayuuyaʼ ximodo nuu xiiñiʼ binni.» (SAL. 11:4.)
1. Tu clase binni nga riuuláʼdxinu guidxaaganu.
XI RUNI sentirnu pur ca binni ni dxandíʼ rizaaláʼdxicaʼ laanu, ne rábicaʼ laanu xi riníʼ íquecaʼ ora guinabadiidxanu laacaʼ xiixa, ne cani nagueendaca racanecaʼ laanu ora caquiiñenu laacaʼ ne galán modo rudiicaʼ conseju laanu ora guuyacaʼ cadi cayúninu jneza (Sal. 141:5; Gál. 6:1). Cadi dxandíʼ nabé riuuláʼdxinu guidxaaganu laacabe la? Zacapeʼ nga Jiobá ne Xiiñiʼ. Guirópacabe nga cani jma rizaalaʼdxiʼ laanu ne rúnicabe ni cadi purtiʼ racaláʼdxicabe gudiʼnu laacabe xiixa. Ni racalaʼdxisícabe gúnicabe nga gacanécabe ca xpínnicabe para cadi gundaacaʼ «enda nabani ni qué zaluxe» ca (1 Tim. 6:19; Apo. 3:19).
2. Pabiáʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca xpinni.
2 David biluíʼ pabiáʼ nga rizaalaʼdxiʼ Jiobá laanu ora guniʼbe «cayuuyaʼ ximodo nuu xiiñiʼ binni» (Sal. 11:4). Racá ridúʼyanu qué ruuyadxí si Jiobá laanu, sínuque ruuyabe ximodo nuunu. Laaca bicaa David ca diidxaʼ riʼ: «Lii maʼ biiyaluʼ ximodo nuu ladxiduáʼ, maʼ beedaluʼ huaxhinni para guuyaluʼ ximodo nuaa [...]; zudiiluʼ cuenta qué racalaʼdxeʼ guneʼ xiixa cosa malu» (Sal. 17:3). Rihuinni dxíchica gunna David nuuca Jiobá listu para gacané laa, ne nanna zacaná ladxidóʼ Jiobá pa guiníʼ ique cosa malu o gacalaʼdxiʼ guni cani. David biiyaʼ Jiobá casi ti binni. Lii yaʼ, ñee laaca zacá ruuyaluʼ laabe la?
Jiobá ruuyaʼ ximodo nuu ladxidóʼ binni
3. Gunáʼ nga ca ejemplu ni rusiidiʼ laanu qué runi juzgar Jiobá laanu lu guiráʼ ni gúninu.
3 Ni jma rizaalaʼdxiʼ Jiobá nga ganna xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno o ximodo laanu (Sal. 19:14; 26:2). Peru cumu nadxiibe laanu la? qué ruuyadibe guiráʼ ra gucheʼnu. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu. Casi Sara, xheelaʼ Abrahán que la? qué niníʼdibe ni dxandíʼ ora guniʼné ti ángel laabe; cumu bidii ángel que cuenta cadxíbibe ne catuílube la? qué nidindené diʼ laabe peru gudxi laabe xi bíʼnibe (Gén. 18:12-15). Zaqueca nga guca Job, neca guniʼbe jma nacháʼhuibe que Dios la? guluu ndaayaruʼ Jiobá laabe purtiʼ nanna pabiáʼ maʼ bininá Binidxabaʼ laabe (Job 32:2; 42:12). Ne ngueca nga ni bizaaca viuda de guidxi Sarepta ni bidxiichiné Elías, ni riguixhená que. Peru cumu nanna Jiobá naná nuu ladxidoʼbe purtiʼ guti tobi lucha xiiñibe la? qué nidxiichiné laabe (1 Rey. 17:8-24).
4, 5. Ximodo bisihuinni Jiobá biuubalaʼdxiʼ Abimélec.
4 Cumu randa ruuyaʼ Jiobá xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno la? riénebe dede ne ca binni ni cadi xpínnibe laa. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Abimélec, rey stiʼ guidxi Guerar, ra nabeza ca filisteu. Cumu qué ganna Abimélec pa xheelaʼ Abrahán Sara la? ngue runi yenebe laa ralídxibe para guichaganabe laa. Peru ante guichaganabe Sara la? gudxi Jiobá laabe lu ti bacaandaʼ: «Maʼ gunnaʼ cadi bíʼnidiluʼ ni purtiʼ racalaʼdxuʼ guʼnuʼ cosa malu, ne laaca cucueezaʼ lii para cadi gucheeneluʼ naa. Nga runi qué nudiee lugar ñataneluʼ laabe. Yanna, bidxiguetaʼ xheelaʼ hombre ca, purtiʼ ni riguixhená laabe, ne laabe zaniʼbe pur lii para cadi gátiluʼ» (Gén. 20:1-7).
5 Pa ñacalaʼdxiʼ Jiobá la? nusabanaʼ Abimélec, rey ni biʼniʼ adorar ca dios ni cadi dxandíʼ que. Peru gúnnabe cadi cá ique hombre que guni cosa malu ne ni biʼniʼ que. Ngue runi, cumu biuubalaʼdxiʼ Jiobá laabe la? gudxi laabe xi gúnibe para gutiidilaʼdxiʼ donda stibe ti cadi gátibe. ¡Guizáʼ galán nga guni adorarnu ti Dios zacá!
6. Ximodo bisihuinni Jesús yenanda ejemplu stiʼ Bixhoze.
6 Cumu nabé jneza yenanda Jesús ejemplu stiʼ Bixhoze la? ngue runi jma biiyabe ca cosa galán biʼniʼ ca discípulo stibe ne bitiidiláʼdxibe stóndacaʼ (Mar. 10:35-45; 14:66-72; Luc. 22:31, 32; Juan 15:15). Pur modo bíʼnibe que bihuinni biáʼsipeʼ ni ne ca diidxaʼ guniʼbe lu Juan 3:17 riʼ: «Biseenda [Dios] Xiiñi [ndaaniʼ] guidxilayú cadi para udxiiba donda ique binni, sínuque para ilá binni pur laa». Dxandíʼ nga guizáʼ nadxii Jiobá ne Jesús laanu ne guiráʼ ora rusihuínnicabe ni, ne zacá ni purtiʼ racaláʼdxicabe guibáninu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ sin gátinu (Job 14:15). Pa cadi gusiaandanu nadxii Jiobá laanu la? ziénenu xiñee ruuyabe ximodo nuu ladxidoʼno, ne xiñee ruyúbibe gúʼyabe cani galán rúninu ne xiñee rulídxebe laanu ora caquiiñenu ni (biindaʼ 1 Juan 4:8, 19).
Ruuyaʼ Jiobá ximodo nuunu purtiʼ nadxii laanu
7. Xiñee cayuuyaʼ Jiobá modo nuu ladxidoʼno.
7 Cadi jneza nga guiníʼ íquenu nisi cundaachiʼ Jiobá laanu para si gúʼyabe paraa cucheʼnu casi runi ti puliciá. Binidxabaʼ nga ni cundaachiʼ laanu ne cuyubi si guiníʼ mal de laanu (Apo. 12:10). Ne dede ora racalaʼdxiʼ binni guni xiixa ni jneza la? laabe nabe cá ique xiixa cosa malu (Job 1:9-11; 2:4, 5). Peru Dios cadi zacá diʼ laa. Nga runi gudxi salmista riʼ laabe: «Pa ra cuchee si binni nga ñuuyaluʼ la? Jah, Jiobá, tuu nga nuzuhuaa nezaluluʼ yaʼ» (Sal. 130:3). Ne nanna dxíchinu guirutiʼ ñanda nuzuhuaa nezalube (Ecl. 7:20). Lugar de ñuuyaʼ Jiobá guiráʼ ra cucheʼnu la? riuubaláʼdxibe laanu ne nacháʼhuibe ne laanu ne rápabe laanu ti cadi gacananu, cásica runi ti binni ne xiiñiʼ. Ngue runi rábibe laanu xii nga ni qué rúninu jneza (Sal. 103:10-14; Mat. 26:41).
8. Ximodo nga rusiidiʼ ne rulidxe Jiobá ca xpinni.
8 Rusihuinni Dios nadxii laanu ora rusiidiʼ ne rulidxe laanu ne Stiidxaʼ ne guiráʼ ni rudii «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» laanu (Mat. 24:45; Heb. 12:5, 6). Laaca riquiiñebe ca binni ridagulisaa ne cani naca binnigola para gacané laanu (Efe. 4:8). Laabe rusiidibe laanu casi rusiidiʼ bixhózenu laanu ne cayuuyabe pa cuzúʼbanu stiidxabe ne ruyúbibe modo gacanebe laanu. Ne zacá cuzeeteʼ Salmo 32:8 ni: «Zusieneʼ lii, ne zusiideʼ lii saluʼ lu neza ni naquiiñeʼ cheluʼ. Dxandipeʼ zudiéʼ conseju lii ne qué zaxhaluáʼ luguialuʼ». ¡Nabé risaca nga gucaadiáganu Jiobá guiráʼ ora! Cadi naquiiñeʼ gudxíʼbanu laca laanu nezalú Jiobá, purtiʼ zacá zusihuínninu laabe nga Maestru stinu ne laabe nga Bixhózenu (biindaʼ Mateo 18:4).
9. Xi cadi naquiiñeʼ gúninu, ne xiñee.
9 Qué chuʼ dxi gudxíʼbanu laca laanu, ne qué chuʼ dxi iguidxi ladxidoʼno ne cadi gusaananu de gápanu fe ti cadi gucheʼnu sin gudiʼnu cuenta (Heb. 3:13; Sant. 4:6). Stale de ca binni ni runi zacá la? riníʼ íquecaʼ gúnicaʼ cosa malu. Zándaca despué maʼ qué zanacaʼ chinándacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia o dede qué zanacaʼ gusaanacaʼ xpiaʼcaʼ ne chaahuidugá maʼ gácacaʼ xhenemigu Dios. ¡Nabé feu nga gúnicabe zacá xa! (Pro. 1:22-31.) Zacapeʼ nga guca Caín, primé xiiñiʼ Adán ne Eva que.
Jiobá ruuyaʼ guiráʼ ni rúninu ne racané laanu
10. Xiñee qué nicaa Jiobá ofrenda stiʼ Caín, ne xi biʼniʼ Caín despué.
10 Ti dxi bidii Caín ti ofrenda Jiobá, ne ngueca biʼniʼ Abel. Peru Dios qué ñuuyaʼ si cani cudiicabe que, sínuque laaca biiyaʼ xi nuu ladxidóʼcabe. Jiobá gucuaa ni bidii Abel que purtiʼ bisihuinni napa fe, peru qué nicaadibe stiʼ Caín purtiʼ qué ñuni cré diʼ Jiobá (Gén. 4:4, 5; Heb. 11:4). Peru guizáʼ triste nga qué nuchaa Caín modo laa purtiʼ laga bidxiichinebe bíʼchibe (Gén. 4:6).
11. Ximodo bisihuinni Caín biguidxi ladxidóʼ, ne xi rusiidiʼ nga laanu.
11 Jiobá biiyaʼ cadi jneza diʼ ni biʼniʼ Caín que. Ne diidxaʼ nadóʼ guniʼné Jiobá laabe ne gudxi laabe pa guchaabe la? zacaa ni cudiibe laa. Peru Caín qué nulabi conseju ni bidii Dios laa ne biiti bichi. Nabé biguidxi ladxidóʼ Caín, purtiʼ ora gunabadiidxaʼ Jiobá laabe paraa nuu bíʼchibe la? bicábibe laa: «Qué gánnadiaʼ. Ñee naa nga rapaʼ laabe la?» (Gén. 4:7-9). ¡Guizáʼ riguite ladxidóʼ binni laa, dede rucaani laa cadi gulabi conseju stiʼ Dios! (Jer. 17:9.) Cadi gusiaandanu guiráʼ ni rusiidiʼ ca ejemplu casi stiʼ Caín ca laanu. Nagueendaca naquiiñeʼ cueenu de ndaaniʼ íquenu ne de ndaaniʼ ladxidoʼno intiica cosa malu (biindaʼ Santiago 1:14, 15). Ne pa gudiicabe conseju laanu ne Stiidxaʼ Dios la? naquiiñeʼ guicaanu cani purtiʼ zacá cusihuinni Jiobá nadxii laanu.
Qué zanda gucáʼchinu ni gúninu
12. Xi runi Jiobá ora guchee tuuxa
12 Nuu tu riníʼ ique pa guirutiʼ guʼyaʼ laa ora guni xiixa cosa malu la? qué zulídxecabe laa (Sal. 19:12). Peru ni dxandíʼ nga qué zanda diʼ gucáʼchinu ni gúninu purtiʼ Biblia na «ruuya dxichi [Dios] irá xixé ni nuu, ne laabe cuidxi be cuenta laanu» (Heb. 4:13). Jiobá nga ti juez ni ruuyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno ne jneza runi juzgar ora gucheʼnu. Pa gaca arrepentirnu ora gucheʼnu la? rutiidiláʼdxibe donda stinu, purtiʼ nácabe «ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaana ne dxandíʼ». Peru pa «uyubi nu uchéʼ nu» o guyúbinu gucáʼchinu ni cayúninu la? zusabanáʼ Dios laanu (Éxo. 34:6, 7; Heb. 10:26). Ne rihuinni zacá ni pur ni bizaaca Acán, Ananías ne Safira.
13. Xi bicaa Acán gucheené Jiobá.
13 Acán la? qué nuzuubaʼ diʼ stiidxaʼ Jiobá ne guláʼnabe ca cosa risaca ni guleecabe ora binitilú guidxi Jericó ne bicaachibe ni ndaaniʼ yoo huiiniʼ de lari ra nabézabe ne zándaca gunna binnilídxibe ni cayúnibe que. Ne nánnabe cadi jneza diʼ ni bíʼnibe purtiʼ ora bigaabe la? guniʼbe: «Maʼ bicheeniáʼ Jiobá» (Jos. 7:20). Laabe bidiibe lugar iguidxi ladxidoʼbe cásica biʼniʼ Caín. Peru bisiguiibe purtiʼ guchelube gápabe xiixa ni risaca. Cumu guiráʼ cosa risaca ni guleecabe ndaaniʼ Guidxi Jericó que stiʼ Jiobá cani la? ngue runi ora gucuaabe cani la? Jiobá ngue cabáʼnabe, ne nabé naná modo bisabanáʼ Jiobá laabe ne binnilídxibe (Jos. 7:25).
14, 15. Xiñee bisabanáʼ Dios Ananías ne Safira, ne xi rusiidiʼ nga laanu.
14 Ananías ne Safira nga ti guendaxheelaʼ ni guyuu lade ca binni ridagulisaa de guidxi Jerusalén. Despué de Pentecostés ni guca iza 33 que la? neza binni ridagulisaa ca bitópacaʼ bueltu para gudiicaʼ ni iquiiñeʼ cani deruʼ guca xpinni Cristu ni beeda de guidxi zitu ne biaana Jerusalén que. Ngue runi, bitoo Ananías ne xheelaʼ ti layú sticaʼ, ne ora bidiicabe saca layú que la? nácabe cudiicabe biaʼ bitoocabe ni, peru ni dxandíʼ nga ti ndaa si sácani bidiicabe. Ni gucaláʼdxicabe nga nusisaca ca binni ridagulisaa laacabe pur ni bíʼnicabe ca. Jiobá gudxi Pedru cusiguiicabe ne maʼ laa gudxi ni Ananías. Despué de ngue biábabe ne gútibe ne zaqueca guca xheelabe (Hech. 5:1-11).
15 Ni biʼniʼ Ananías ne Safira ca qué ñunidícabe ni purtiʼ málasi bianda fe stícabe, sínuque maca guníʼ stiidxacabe gusiguiicabe ca apóstol. Ne ni jma malu bíʼnicabe nga gucaláʼdxicabe nusiguiicabe «Espíritu Santu ne [...] Dios». Pur ni biʼniʼ Jiobá laacabe ca bisihuinni rapa ca binni ridagulisaa ora tuuxa gacalaʼdxiʼ gusiguii laacaʼ. Dxandipeʼ nga «nabé naná zaca para cani cuchee ora gueda guiaba ca lu ná Dios ni nabani» (Heb. 10:31).
Guzúʼbanu stiidxaʼ Dios guiráʼ ora
16. 1) Xi huayuni Binidxabaʼ para gucaa ca xpinni Dios guchee. 2) Ra nabézaluʼ, xi huaquiiñeʼ Binidxabaʼ para gucaa ca xpinni Dios guchee.
16 Stale cosa nga ni runi Binidxabaʼ para gucaa laanu gucheʼnu ti cadi chuulaʼdxiʼ Jiobá modo runi adorarnu laa (Apo. 12:12, 17). Rihuínnica puru cosa malu nga racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gúninu purtiʼ rucaabe laanu gápanu jnadxiinu ne tíndenu. Casi yanna la? cadi nagana raca para tuuxa guʼyaʼ ra rihuinni binni xieeladi o caguiidxicaʼ purtiʼ maʼ nuucani lu computadora o lu xcaadxi aparatu. Peru qué chuʼ dxi guiábanu lu ca trampa stiʼ Binidxabaʼ. Lugar de nga la? jma jneza guiníʼ íquenu casi David: «Dxandipeʼ zuuyaʼ xii nga ni jneza guneʼ lu neza ra gastiʼ guendaruchee ca. [...] Ndaaniʼ lidxeʼ zuneʼ ni jneza casi na ladxeduáʼ» (Sal. 101:2).
17. 1) Xiñee rusihuinni Jiobá ni guni binni nagaʼchiʼ ora maʼ caquiiñeʼ gúnibe ni. 2) Xi para ndiʼ naquiiñeʼ gúninu stipa.
17 Yanna riʼ qué rabi diʼ Jiobá ca xpinni pa cuchee tuuxa o cusiguii, casi bíʼnibe ni dxiqué. Peru cayuuyarube guiráʼ ni cayaca ne rusihuínnibe ni ora caquiiñeʼ gúnibe ni ne modo naquiiñeʼ gúnibe ni. Ngue runi, guníʼ Pablu ca diidxaʼ riʼ: «Nuu tu rihuinni cuchee de[de] ca yanna. Ne nuu la? dede dxi cuidxi Dios cuenta laa ihuinni ni» (1 Tim. 5:24). Razón ni jma risaca para gusihuinni Jiobá cani cadi cayúninu jneza nga purtiʼ nadxiibe laanu. Cumu nadxiibe ca binni ridagulisaa la? racanebe laacaʼ para cadi chuʼ cosa malu ládecaʼ. Laaca riuubaláʼdxibe cani maʼ bichee peru despué raca arrepentircaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ (Pro. 28:13). Nabé risaca nga gúninu stipa pur gúninu ni na Dios de guidubi ladxidoʼno ne gúninu stipa pur gucáʼnanu intiica ni gucaa laanu guchee.
Naquiiñeʼ gúninu ni na Dios de guidubi ladxidoʼno
18. Xi gucalaʼdxiʼ David ñuni xiiñiʼ.
18 Rey David gúdxibe Salomón xiiñibe ca diidxaʼ riʼ: «Binibiáʼ Dios stiʼ bixhózeluʼ ne biʼniʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼloʼ ne biʼniʼ ni ne stale gana, purtiʼ Jiobá cayuuyaʼ ximodo nuu ladxidóʼ guiráʼ binni ne cayuuyabe pa jneza nuu guiráʼ ni riníʼ ique binni ne ni racalaʼdxiʼ» (1 Cró. 28:9). David gucalaʼdxiʼ ñuuyaʼ Salomón pabiáʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca xpinni ne cadi ñuni cré si laabe. Ne ngaca nga naquiiñeʼ gúninu.
19, 20. Xi gucané David guidxiña Dios casi bidúʼndanu lu Salmo 19:7-11 que, ne ximodo chinándanu ejemplu stibe.
19 Jiobá nanna guiráʼ tu gacalaʼdxiʼ chuʼ galán ne laa la? zadxíñacaʼ laabe ne zatadxí ladxidoʼcaʼ ora gunibiaʼcaʼ pabiáʼ sicarú modo laabe. Nga runi racaláʼdxibe gunibiáʼ chaahuinu ximodo laabe. Peru, ximodo zanda gunibiaʼnu laabe yaʼ. Zanda gunibiaʼnu laabe ora guidúʼndanu Biblia ne ora guicaanu ca ndaayaʼ stibe (Pro. 10:22; Juan 14:9).
20 Ñee rusisácanu guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi ne runi orarnu ante gúninu ni la? Ñee maʼ biénenu xiñee naquiiñeʼ chinándanu ca conseju zeeda lu Biblia la? (Biindaʼ Salmo 19:7-11.) Pa maʼ biénenu ni la? jma zaguidxi fe stinu ne jma zannaxhiinu Dios. Ne laabe ziuube gaxha de laanu ne guiráʼ ora zacanebe laanu casi ñaca ninaazebe nanu (Isa. 42:6; Sant. 4:8). Zacá ni, zusihuinni Jiobá nadxii laanu ora uguu ndaayaʼ laanu ne gapa laanu para cadi guixélenu de laa laga guedandá dxi guibáninu sin chuʼ dxi gátinu (Sal. 91:1, 2; Mat. 7:13, 14).
Xi nicábiluʼ
• Xiñee ruuyaʼ Jiobá xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno.
• Xi bicaa caadxi binni gácacaʼ xhenemigu Dios.
• Ximodo rusihuínninu ridúʼyanu Jiobá casi ti binni.
• Ximodo zanda gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]
Ximodo nga ruuyaʼ Jiobá laanu casi ruuyaʼ ti binni xiiñiʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Xi rizíʼdinu lu ejemplu stiʼ Ananías
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Xi zacané laanu para cadi gusaananu de gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno