BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 15/10 yaza 12-16
  • Jiobá bicabi ni gunabaʼ ti xpinni laa lu ti oración

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Jiobá bicabi ni gunabaʼ ti xpinni laa lu ti oración
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Bicaalúcabe xquidxi Jiobá
  • Ni jma bisisaca salmista que
  • «Ra chichuu Dios»
  • Dxiqué binduuxeʼ Jiobá cani bicaalú laa
  • Guinábanu Jiobá gusihuinni napa derechu guni mandar
  • Tuu nga binni jma risaca lu xquendanabáninu
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2016
  • Ndaa 2
    Bicaadiaga Dios
  • Guizáʼ ziéchenu ora guzulú Armagedón
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá (estudiu) 2019
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 15/10 yaza 12-16

Jiobá bicabi ni gunabaʼ ti xpinni laa lu ti oración

«Ti ganna binni, lii, ni laluʼ Jiobá ca, lii si nga Ni Nuu Jma Luguiáʼ lu guidubi naca guidxilayú.» (SAL. 83:18.)

1, 2. Ximodo huayanna stale binni tu láʼ Dios. Xi zándaca guinabadiidxanu ora guidúʼndanu Salmo 83.

RACA chupa chonna iza ti gunaa nabé guyuu triste pur ti desgracia ni bizaaca ra nabeza. Cumu binnilídxibe católicu laa la? guyebe ra nuu ti cura para gacané laabe, peru qué liica niree para niniʼné laabe. Ngue runi, biʼniʼ orarbe Dios de guidubi ladxidoʼbe ne nabe: «Neca qué gánnadiaʼ tu lii [...], nannaʼ nuuluʼ. ¡Canabaʼ lii gudiiluʼ lugar gunebiaʼyaʼ lii!». Qué nindaa yeganna ca testigu stiʼ Jiobá laabe, ne bisiidicaʼ laabe de Dios ne gudixhedxicaʼ ladxidoʼbe purtiʼ nguepeʼ nga caquiiñebe. Ne tobi de ca cosa ni biziidibe nga Jiobá láʼ Dios. Nabé bidxagayaabe ora gúnnabe ni dede guniʼbe: «¡Ndiʼ nga Dios ni nuaa gunebiaʼyaʼ dede dxi nahuiineʼ que!».

2 Stale binni maʼ huazaaca ni guca gunaa ca. Ne stale de laacabe gunna Jiobá nga láʼ Dios óraruʼ biindaʼ Salmo 83:18. Lu Traducción del Nuevo Mundo, versículo 18 ca na: «Ti ganna binni, lii, ni laluʼ Jiobá ca, lii si nga Ni Nuu Jma Luguiáʼ lu guidubi naca guidxilayú». Peru, ñee huanabadiidxaluʼ xiñee gucuá Salmo 83 ca la? Xi guiráʼ cosa nga zucaa guiráʼ binni guidxilayú guni cré Jiobá nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ yaʼ. Xi rusiidiʼ Salmo ca laanu yanna yaʼ. Tema riʼ zacabi cani gunabadiidxanu ca.a

Bicaalúcabe xquidxi Jiobá

3, 4. Tu bicaa Salmo 83, ne xi caniʼni de ni gucalaʼdxiʼ caadxi guidxi ñuni.

3 Ra bizulú Salmo 83 na nácani ti canción stiʼ ti levita ni láʼ Asaf. Laabe gúcabe ti hombre ni bixhidxi saa ne nabé binibiáʼ binni laabe ca dxi stiʼ David, ne zándaca tobi de cani za de laabe nga gudixhe salmo ca. Salmista riʼ gunábabe Jiobá gusihuinni laa nga napa derechu guni mandar ne ganna binni tu labe. Zándaca biluxe gucuani despué de guti Salomón. Xiñee rininu zacá yaʼ. Purtiʼ ca dxi biʼniʼ mandar David ne Salomón que la? tobi si guyuu rey stiʼ guidxi Tiro ne Israel. Peru dxi gucuá Salmo 83 ca la? ca binni de guidxi Tiro que maʼ nanaláʼdxicaʼ guidxi Israel ne bideegucaʼ xcaadxi guidxi ni gúcacaʼ xhenemigu Israel.

4 Salmista ca bizeeteʼ chii guidxi ni guca xhenemigu Israel, ne guiráʼcani guyuucani gaxha de Israel, ne bideegucaʼ para gunitilucaʼ xquidxi Dios. Ne ndiʼ nga ca guidxi ca: «Edom ne ca ismaelita, Moab ne ca hagrita, Guebal ne Ammón ne Amaleq, Filistea ne ca binni de Tiro. Asiria laaca bideegucaʼ laacabe» (Sal. 83:6-8). Yanna, padxí nga guca ni cuzeeteʼ salmo ca yaʼ. Nuu tu na Salmista ca caníʼ de dxi bideeguʼ ca guidxi Ammón, Moab ne ca binni ni nabeza neza ra nuu ca dani stiʼ Seír que, para gucaalucaʼ guidxi Israel ca dxi bibani Jehosafat (2 Cró. 20:1-26). Xcaadxi binni na caniʼbe de guiráʼ cosa feu ni biʼniʼ ca guidxi ca Israel biaʼ dxi bibánicaʼ.

5. Ximodo racané Salmo 83 ca xpinni Cristu de yanna.

5 Nécapeʼ qué gánnanu xi pur bicaabe ni la? rihuinni dxíchica ne espíritu stiʼ Jiobá nga gucuá salmo ca para uguu gana ca xpinni Dios ora tiidicaʼ ra nagana. Peru salmo riʼ laaca riguuni gana ca xpinni Dios de yanna, purtiʼ laaca nuu ca xhenemígucaʼ guuti laacaʼ. Laaca zacaneni guiráʼ cani cudii lugar gacané espíritu santu laacaʼ guni adorarcaʼ Dios modo riuulaʼdxiʼ, purtiʼ maʼ cadi candaa zutagulisaa Gog de Magog ca xpinni para gunitilucaʼ laacabe (biindaʼ Ezequiel 38:2, 8, 9, 16).

Ni jma bisisaca salmista que

6, 7. 1) Xii nga gunabaʼ salmista que ra ruzulú Salmo 83. 2) Ne xii nga ni jma guluu xizaa laabe.

6 Bicaadiaga ni gunabaʼ salmista riʼ Dios lu ti oración ni biʼniʼ de guidubi ladxidóʼ: «Guníʼ Dios sin guiaanadxiluʼ, ne cadi gusaanuʼ de guiniʼluʼ, ne biʼniʼ xiixa. ¡Biiyaʼ!, ca xhenemíguluʼ ni racananalaʼdxiʼ lii nuucaʼ gucaalucaʼ lii. Caníʼ stiidxacabe ximodo gucaalúcabe xquídxiluʼ [...]. Nuucabe tobi si ne de ladxidóʼcabe caníʼcabe xi gúnicabe; maʼ bíʼnicabe ti pactu para gucaalúcabe lii» (Sal. 83:1-3, 5).

7 Xii nga ni jma guluu xizaa salmista que yaʼ. Nanna dxíchinu guyuube xizaa pur laabe ne pur ca binnilídxibe. Peru, lu oración bíʼnibe que bisihuínnibe jma guyuube xizaa pur modo caníʼcabe mal de Jiobá ne pur ni nuucabe gúnicabe xquídxibe. Yanna laanu la? galán gúninu casi biʼniʼ salmista ca laga cayuni huantarnu guiráʼ guendananá ni cadxaagalunu lu ca últimu dxi riʼ (biindaʼ Mateo 6:9, 10).

8. Xi gucalaʼdxiʼ ca xhenemigu Israel que ñúnicaʼ.

8 Salmista que bizeeteʼ cani guníʼ ca xhenemigu Israel: «Latáʼ gunduuxenu laacabe para cadi gácacabe ti guidxi roʼ, ti cadi guietenaláʼdxicabe Israel» (Sal. 83:4). Ca guidxi que guizáʼ gucananaláʼdxicabe guidxi gulí Dios que, peru laaca gúpacabe sti razón para gucananaláʼdxicabe guidxi ca: guchelúcabe guicaacabe layú stiʼ guidxi Israel. Ne dede guníʼcabe: «Guicaanu ra chichuu Dios ca» (Sal. 83:12). Ñee huayaca xiixa zacá ca dxi stinu riʼ la? Huayaca.

«Ra chichuu Dios»

9, 10. 1) Paraa nga guyuu Jiobá dxiqué. 2) Xi ndaayaʼ cacaa xcaadxi xpinni Cristu ni bibí ne «xcaadxi dendxu» ca.

9 Dxiqué la? layú ni bizabiruaa Dios gudii Israel que guníʼcabe raqué nga nuu Dios. Guietenaláʼdxinu dxi biindaʼ ca israelita que ti canción bireesicaʼ de guidxi Egipto, sicaríʼ nani: «Bisiidiluʼ xquídxiluʼ ni bisihuínniluʼ gunnaxhiiluʼ laa ora bilaluʼ laa; ne stipa stiluʼ zineluʼ laacabe ra chichuuluʼ» (Éxo. 15:13). Despué la? gurí ti yuʼduʼ ra chichuu Dios que ne guyuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ndaaniʼ yuʼduʼ que, ra chichuu Dios que laaca guyuu ti capital, Jerusalén, ne gúpani rey. Ca rey ca zacaʼ de David, ne Jiobá nga gulí laacaʼ (1 Cró. 29:23). Jnézapeʼ ngue guníʼ Jesús naca Jerusalén «xquidxi [ti] Rey ni nandxóʼ» (Mat. 5:35).

10 Ca dxi stinu riʼ, xii nga zeeda gaca ra chichuu Dios ca yaʼ. Lu iza 33 que gulí Dios ti guidxi cubi, ne laani nga Israel stiʼ Dios (Gál. 6:16). Guidxi riʼ nga zeeda gaca ca xpinni Cristu ni bibí, laacabe dxandíʼ bisihuínnicabe xquidxi Jiobá laacabe, purtiʼ Israel de dxiqué qué nuluíʼ naca xquídxibe (Isa. 43:10; 1 Ped. 2:9). Jiobá gudxi laacabe ca diidxaʼ ni gúdxibe Israel de dxiqué, nabe: «Zaca[ʼ] Dios stícabe ne zaca cabe xpinneʼ» (2 Cor. 6:16; Lev. 26:12). Lu iza 1919 que bisihuinni Jiobá tobi si nuuné xcaadxi de cani zeeda gaca Israel stiʼ Dios que. Dxiqué nga casi ñaca nicaa xcaadxi xpinni Cristu ni bibí que ti layú, ne layú que nga zeeda gaca dxiiñaʼ ni bidii Dios laacabe gúnicabe ne pur nga la? casi ñaca ñuucabe ndaaniʼ ti paraísu (Isa. 66:8). Dede iza 1930 millón de cani zeeda gaca «xcaadxi dendxu» ca maʼ nuuné laacabe tobi si (Juan 10:16). Rihuinni dxíchica nabé caguu ndaayaʼ Jiobá ca xpinni Cristu de yanna ne cayapa laacabe purtiʼ cudiicabe lugar guni mandar Jiobá laacabe (biindaʼ Salmo 91:1, 2). Ne nga nabé ruchiichini Binidxabaʼ.

11. Xii nga ni jma racalaʼdxiʼ ca xhenemigu Dios guni.

11 Lu ca últimu dxi riʼ cucaaruʼ Binidxabaʼ ca xpinni sananda xcaadxi xpinni Cristu ni bibí ne cani zeeda gaca xcaadxi dendxuʼ ca. Ne zacá guca ndaaniʼ guidxi Europa occidental ra biʼniʼ mandar ca nazi ne Europa oriental ra biʼniʼ mandar gobiernu comunista stiʼ Unión Soviética. Zaqueca guca ndaaniʼ xcaadxi guidxi, ne jmaruʼ si zácani zacá dxi gacalaʼdxiʼ Gog de Magog gunduuxeʼ ca xpinni Dios. Dxi ca la? zándaca gacalaʼdxiʼ ca xhenemigu ca xpinni Dios guicaacaʼ guiráʼ ca lugar ni nápacabe para guni adorárcabe Jiobá, cásica biʼniʼ ca xhenemígucabe dxiqué. Peru ni jma cá ique Binidxabaʼ nga gunduuxeʼ ca xpinni Dios ti guirutiʼ guietenalaʼdxiʼ nácanu xquidxi Dios. Yanna, xi zuni Jiobá ora gúnicabe nga yaʼ. Guidúʼyanu sti biaje ca diidxaʼ guníʼ salmista que.

Dxiqué binduuxeʼ Jiobá cani bicaalú laa

12-14. Xi chupa historia ruzeeteʼ salmista que bizaaca gaxha de Meguidó.

12 Salmista que biʼniʼ cré zanda guchiá Jiobá ni naguixhe ique ca xhenemigu. Lu salmo que cayeeteʼ dxi biʼniʼ ganar Israel chupa biaje ca xhenemigu. Guiropaʼ biaje gudíndecabe ca gúcani gaxha de Meguidó ni guyuu dxiqué, ne ra napampa stiʼ guidxi ca guyuu ti dani huiiniʼ ni biree lá laaca Meguidó. Ne diidiʼ ti guiiguʼ ni láʼ Cisón lu pampa stiʼ Jezreel que, ne tiempu gusibá la? nabidxi rihuinni ndaanini. Peru ora ora guiaba nisaguié la? ridxá guiiguʼ ca, ne zándaca pur nga laaca rábicabe ni «nisa stiʼ Meguidó» (Jue. 4:13; 5:19).

13 Biaʼ quince kilometru de Meguidó, tiidisicabe pampa que la? maʼ nuu dani stiʼ Moré. Raqué nga bidagulisaa ca madianita, ca amalequita ne cani nabeza neza ra rindani gubidxa que para tíndecaʼ ca dxi bibani Juez Gedeón (Jue. 7:1, 12). Ca xpinni Gedeón que 300 hombre si laacabe, peru cumu gucané Jiobá laacabe la? gunda biʼniʼ ganárcabe ca xhenemígucabe neca stálecaʼ. Ximodo bíʼnicabe ni yaʼ. Guluucabe leʼ ca xhenemígucabe huaxhinni ne yenécabe guisu ra bicaachicabe ca antorcha ni caguí stícabe. Ora bidii Gedeón ti seña ca xpinni la? gundaacaʼ ca guisu que ne óraque bihuinni ca antorcha que. Laaca bixhídxicabe ca cachu zinécabe que ne bicaacabe ti ridxi: «¡Espada stiʼ Jiobá ne stiʼ Gedeón!». Pur ni bíʼnicabe ca qué ñanna ca xhenemígucabe xi ñuni, ngue runi biitisaacaʼ laacaʼ. Cani bilá que gudíʼdicaʼ guiiguʼ Jordán para guilacaʼ. Peru bidaaguʼ xcaadxi israelita laacabe, ne maʼ ca ngue yenanda cani cuxooñelú que. Biaʼsi 120,000 soldadu ni cucaalú laacabe que guti (Jue. 7:19-25; 8:10).

14 Sti ladu de Meguidó que, biaʼ xhoopaʼ kilómetru de ra riaana dani Moré que, nuu dani Tabor. Raqué bitagulisaa juez Barac 10,000 soldadu israelita para gucaalucaʼ ca soldadu stiʼ Jabín, rey cananeu de guidxi Hazor, ne Sísara nga xaíque stícabe. Gaʼ gayuaa carru ni ziné ca cananeu que napa jma guiibaʼ duxhuʼ lu rueeda sticaʼ. Peru ca soldadu stiʼ Israel que la? qué gapadícabe guiráʼ ni napa ca cananeu que, ngue runi ca soldadu stiʼ Sísara zecaʼ ne gana purtiʼ guníʼ íquecaʼ zuni ganarcaʼ laacabe lu dani Tabor que. De raqué «biché Jiobá lú Sísara ne lú guiráʼ ca soldadu ni ziné ca carru chitindenécabe que» ne lú guiráʼ ca soldadu ni cayapa ra nuucabe que. Málasi biaba ti nisaguié roʼ ni bichá guiiguʼ Cisón que dede biree guiiguʼ que, ngue runi zándaca pur ngue bidaabi ca carru que ndaaniʼ beñe. Zaqué binduuxeʼ ca israelita que guiráʼ ca soldadu que (Jue. 4:13-16; 5:19-21).

15. 1) Xi gunabaʼ salmista que Jiobá guni. 2) Xi rietenaláʼdxinu ora gunadiáganu diidxaʼ Armagedón.

15 Hombre bicaa salmo ca gunábabe zaqueca guni Jiobá ca guidxi ni cucaalú Israel que. Ndiʼ nga ni gunábabe Jiobá: «Biʼniʼ laacabe casi biʼnuʼ Madián, casi biʼnuʼ Sísara, casi biʼnuʼ Jabín ra nuu guiiguʼ Cisón que. Binduuxeluʼ laacaʼ En-dor; ne beeda gácacaʼ casi guiʼ lu layú» (Sal. 83:9, 10). Ngue runi jnézapeʼ nga guiree lá dxi tindené Jiobá ca xpinni Binidxabaʼ ca «Armagedón» (ni riniʼni nga «Dani stiʼ Meguidó»). Ora rieeteʼ ndaaniʼ Biblia diidxaʼ Armagedón ca la? rusieteláʼdxini laanu dxi gudinde ca guidxi que gaxha de Meguidó. Cumu biʼniʼ ganar Jiobá lu ca guendaridinde ca la? nga rucaa laanu guni crenu laaca zuni ganarbe dxi Armagedón ca (Apo. 16:13-16).

Guinábanu Jiobá gusihuinni napa derechu guni mandar

16. Ximodo cahuinni cusituí Jiobá lú cani cucaalú laa yanna.

16 Lu ca últimu dxi riʼ la? cahuinni cucueeza Jiobá cani racalaʼdxiʼ gunduuxeʼ xquidxi (2 Tim. 3:1). Pur nga qué huareendú ni huaguixhe ique ca xhenemígucabe gúnicaʼ. Salmo 83:16 na: «Bisituí lúcabe Jiobá, para guyúbicabe lii». Ndaaniʼ stale guidxi huayuu stale tu huacaalú ca testigu stiʼ Jiobá para gucueezacabe laacaʼ de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios. Ndaaniʼ ca guidxi ca la? huayuuyaʼ binni qué rusaana ca xpinni Dios laa ne runi huantarcaʼ, nga rucaa stale binni ni nayá ladxidoʼcaʼ guyúbicaʼ Jiobá. Ne ndaaniʼ stale guidxi ra huayuninácabe ca Testigu dxiqué la? yanna maʼ nuu jma de gayuaa mil binni cusisácacaʼ lá Dios ni jma nandxóʼ ca, ne pur nga nayecheʼ nuucaʼ. ¡Rihuinni dxíchica pabiáʼ cayuni ganar Jiobá ne cusituí lú ca xhenemigu! (Biindaʼ Jeremías 1:19.)

17. Pabiáʼ dxi nga napa cani cucaalú laanu, ne xi zietenaláʼdxinu.

17 Laanu nánnanu cucaaluruʼ Binidxabaʼ laanu, nga runi cucheecherunu diidxaʼ dede ne ra nuu cani cucaalú laanu (Mat. 24:14, 21). Peru maʼ huaxiéʼ tiempu napa cani cucaalú laanu ca para gaca arrepentircaʼ ne guilacaʼ. Ne nuu sti cosa ni jma risaca que guilá ca binni ca, laani nga: guisaca lá Jiobá (biindaʼ Ezequiel 38:23). Ora guidagulisaa guiráʼ ca guidxi ca para gunduuxecaʼ xquidxi Dios, casi cá zúnicabe que la? naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ guníʼ salmista que lu oración stiʼ: «Guituí lúcabe ne gaca íquecabe guiráʼ ora, gundeteʼ laacabe dede guituí lúcabe ne gáticabe» (Sal. 83:17).

18, 19. 1) Xi zazaaca cani qué náʼ gusaana de gucaalú derechu ni napa Jiobá de guni mandar. 2) Xiñee risaca para laanu gusihuinni Jiobá laa nga napa derechu guni mandar.

18 Cani qué náʼ gusaana de gucaalú derechu ni napa Jiobá de guni mandar la? guizáʼ naná ni cabeza laacaʼ. Stiidxaʼ Dios cayabi laanu cani «qué nicaa stiidxaʼ» Dios la? záticaʼ lu Armagedón ne maʼ qué ziuu dxi guibánicaʼ (2 Tes. 1:7-9). Ora gati ca binni ca ne guilá cani dxandíʼ runi adorar Jiobá la? zusihuínnicani Jiobá si nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ. Ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios ca la? qué ziuu dxi guiaandaʼ ni chigúnibe ca. Guiráʼ «ni nachaʼhui zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ» guiasa dxi ca la? zánnacaʼ ni biʼniʼ Jiobá (Hech. 24:15). Laacabe zuuyacabe jma jneza nga gudiicaʼ lugar guni mandar Dios laacaʼ. Cani gaca nachaʼhuiʼ si nga nagueendaca zudiicaʼ cuenta Jiobá nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ.

19 Guizáʼ sicarú nga ni chigudii Bixhózenu ni nuu guibáʼ ca cani guzuubaʼ stiidxaʼ. Nga rucaa laanu guinábanu Jiobá guicabi oración ni biʼniʼ salmista que: «Guituí [lú ca xhenemíguluʼ] [...] ne gáticabe; ti ganna binni, lii, ni laluʼ Jiobá ca, lii si nga Ni Nuu Jma Luguiáʼ lu guidubi naca guidxilayú» (Sal. 83:17, 18).

[Cani cá ñee yaza]

a Ante guidúʼndanu tema riʼ, jma jneza guidúʼndanu Salmo 83 ca para gánnanu xidé caniʼni.

Xi nicábiluʼ

• Xi cazaaca Israel ca dxi gucuá Salmo 83 que.

• Xii nga ni jma guluu xizaa hombre ni bicaa Salmo 83 que.

• Tuu nga cani jma nanalaʼdxiʼ Binidxabaʼ ca dxi stinu riʼ.

• Ximodo chiguicabi Jiobá oración ni cá lu Salmo 83:18.

[Mapa ni zeeda lu yaza 15]

Xi rihuinni zazaaca despué pur ca guendaridinde ni guca gaxha de guidxi Meguidó

Guiiguʼ Cisón

Haróset

Dani Carmelo

Pampa stiʼ Jezreel

Meguidó

Taanac

Dani Guilboa

Bizé Harod

Moré

En-dor

Dani Tabor

Nisadóʼ stiʼ Galilea

Guiiguʼ Jordán

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]

Xi bicaa salmista que guni ti oración de guidubi ladxidóʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir