«Jiobá rudii stipa naa»
JOAN COVILLE GUNÍʼ NI BIZAACA
Guleʼ lu beeu julio stiʼ iza 1925 ndaaniʼ guidxi Huddersfield (Inglaterra). Ne naa si nga gupa jñaa ne bixhozeʼ. Rietenalaʼdxeʼ nabé guca huaraʼyaʼ dede rabi bixhozeʼ naa: «Lii qué zanda guinaaze ti bi lii purtiʼ maca zigaca huaraluʼ». Ne zuluaʼsiaʼ biaʼsi ngue ni guniʼbe.
DXIQUÉ nabé rinabaʼ cani rusiidiʼ ndaaniʼ ca religión ca lu Dios para chuʼ guendariuudxi; peru ora bizulú guiropa guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú que la? maʼ gunábacabe lu Dios guni ganárcabe. Ni bíʼnicabe ca bicaani naa guiníʼ iqueʼ xiñee gadxé gadxé ni riníʼcabe. Ca dxi ca nga yeganna Annie Ratcliffe laadu, ne laasibe nga testigu stiʼ Jiobá ni nabeza neza ra nuudu que.
Bizíʼdidu ni dxandíʼ de Dios
Annie bisaanané laadu ti libru ni láʼ Salvación ne biʼniʼ invitarbe jñaa cheʼ ralídxibe purtiʼ raqué chiguiníʼcabe de Biblia.a Jñaa gudxi naa chiniáʼ laa, nécaxa guníʼ iqueʼ zaree gana raqué, peru guyuaalaʼdxeʼ ni. Ne raqué rietenaláʼdxeruaʼ guníʼcabe beeda gulá Jesús laanu. Laaca guníʼcabe stale de cani racalaʼdxeʼ gannaʼ. Sti semana que laaca guyuudu, ne dxi que bisiénecabe de señal ni guníʼ Jesús zahuinni lu ca últimu dxi riʼ. Naa ne jñaa bidúʼyadu maʼ cayaca ni guníʼ Jesús ca, óraque nga bidiʼdu cuenta cazíʼdidu ni dxandíʼ de Dios. Ne dxi queca gúdxicabe laadu chuudu ti guendaridagulisaa ni chigaca ndaaniʼ ti Yoo stiʼ Reinu.
Ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu que binebiaʼyaʼ caadxi precursora ni nahuiiniʼ, ne tobi de laacabe láʼ Joyce Barber. Laabe bichaganabe Peter Ellis, ne guirópacabe nuucabe Betel de guidxi Londres. Naa rabeʼ guiráʼ cani ridagulisaa raqué precursor laacaʼ xa. Ngue runi, neca riaaruaʼ scuela, qué nindaa bicheecheʼ diidxaʼ ne cada beeu biʼneʼ sesenta hora.
Gudiʼdiʼ si gaayuʼ beeu naa ne jñaa guyuunísadu 11 stiʼ febrero iza 1940, lu ti guendaridagulisaa de chupa gubidxa ni guca ndaaniʼ guidxi Bradford. Peru bixhozeʼ qué ñuu dxi ñaca testigu stiʼ Jiobá neca qué nidxiichibe maʼ gadxé religión stidu. Dxi guyuaanisaʼ que bizulú ca xpinni Cristu bicheechecaʼ diidxaʼ ca esquina stiʼ ca calle que. Ne ora maʼ zigucheecheʼ diidxaʼ rucaa ti guiʼchiʼ nezaluáʼ ne nezadecheʼ ne riniáʼ ti bolsa ra riuu ca revista stinneʼ. Ti sábadu gúdxicabe naa chigucheecheʼ diidxaʼ ti lugar ra jma ridiʼdiʼ binni, ra nuu caadxi negocio. Guizáʼ nagana guca para naa gucheecheʼ diidxaʼ raqué, purtiʼ ridxiberuaʼ binni. Ne dxi quepeʼ nga tiidiʼ cani rizayaniáʼ scuela esquina que.
Neza binni ridagulisaa ra riaa que gúcani chupa neza lu iza 1940, ne ra biaanaʼ que qué ñuupeʼ ni nahuiiniʼ. Ngue runi yetidxeʼ binnigola ni zaniruʼ que xiñee bíʼnicaʼ zaqué. Peru gúdxibe naa: «Pa racalaʼdxuʼ chuʼ xcaadxi ni nahuiiniʼ raríʼ la? yegusiidiʼ cani nuu fuera ca ne dané laacaʼ raríʼ». Ne ngapeʼ nga ni biʼneʼ. Qué nindaa bidxelaʼ Elsie Noble, ti dxaapahuiiniʼ ni biziidiʼ de Dios, ne laabe nga tobi de cani guizáʼ guca xhamigaʼ.
Gucaʼ precursora ne gucuaa stale ndaayaʼ
Binduuxesiaʼ scuela stinneʼ la? bineniáʼ ti contador dxiiñaʼ. Peru ora biiyaʼ pabiáʼ nayecheʼ nuu cani naca precursor que la? bicaani naa gacaʼ precursora ti guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Lu beeu mayo iza 1945 que bizuluáʼ gucaʼ precursora especial. Rietenalaʼdxeʼ cayaba dxacha nisaguiéʼ primé dxi yegucheecheʼ diidxaʼ gúcasiaʼ precursora que. Peru nin nulabeʼ nisaguié que purtiʼ guizáʼ nayecheʼ nuaa. Ne cumu guiráʼ dxi yegucheecheʼ diidxaʼ ne biquiiñeʼ bicicleta para chigucheecheʼ diidxaʼ sti lugar la? gucané ngue naa chuaa nazaaca. Nécaxa qué ñuu dxi ninaa jma de 42 kilu la? qué liica nusaanaʼ de ñacaʼ precursora. Dede dxiqué hasta yanna runeʼ sentir «Jiobá [nga] rudii stipa naa» (Sal. 28:7).
Para ganda chaʼ xcaadxi neza binni ridagulisaa la? biseendacabe naa ra gastiʼ Testigu. Primé la? guyuaa chonna iza Inglaterra, ne de raqué guyuaa xhonna iza Irlanda. Dxi guyuaa ndaaniʼ guidxi Lisburn (Irlanda) la? bindaniáʼ ti hombre ni naca pastor stiʼ ti yuʼduʼ. Cani maʼ ziziidibe que rusiidibe cani ca xpínnibe. Caadxi de ca binni que qué ñuuláʼdxicaʼ ni cayúnibe ne yetídxicaʼ ni ca xaíque stiʼ yuʼduʼ que, ne gudxi ca xaíque que laabe xiñee cayúnibe zaqué. Laabe gúdxibe laacaʼ naquiiñeʼ gábibe ca xpínnibe cadi jneza ni bisiidibe laacaʼ. Nécapeʼ ca binnilídxibe qué ñuuláʼdxicaʼ ñácabe Testigu la? bidiibe laabe Jiobá ne qué nusaanabe de ñúnibe ni na dede dxi gútibe.
Lu iza 1950 maʼ nuaa ndaaniʼ guidxi Larne, guiropa guidxi guyuaa Irlanda, dxi ca guyé xcompañeraʼ ti guendaridagulisaa ni biree lá «Aumento de la Teocracia», ni guca Nueva York. Gupa gana ñaa peru gupaʼ xidé biaana xhoopaʼ semana naa si. Neca nagana gudiideʼ ca dxi que la? guizáʼ galán cani bizaacaʼ ora yegucheecheʼ diidxaʼ. Casi dxi yegannaʼ ti señor ni maʼ nagola la? biiyaʼ nápabe ti libru ni bidiicabe laabe raca gande iza. Cumu dede dxi gucuaabe ni guizáʼ biindabe ni la? dede biziidibe guiráʼ ni cá ndaanini. Despué la? laabe ne ti badunguiuu stibe ne ti xiiñidxaapabe biziidicaʼ ni dxandíʼ de Dios.
Guyaa Scuela stiʼ Galaad
Lu iza 1951, naa ne chii precursor de Inglaterra biʼniʼ invitárcabe laadu chuudu clase 17 stiʼ Scuela stiʼ Galaad, ni guca South Lansing (Nueva York). ¡Guizáʼ guyuaalaʼdxeʼ cani biziideʼ ca beeu que! Dxiqué la? qué rudii ca gunaa libana lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ, peru lu Scuela stiʼ Galaad que gúdxicabe laadu gudiʼdu libana ne gúdxicabe laadu guyúbidu ti tema ni gusiénedu. ¡Aque bidxibeʼ ora bidiee primé libana stinneʼ xa! Guizáʼ guca diti nayaʼ ladu ra naazeʼ ca guiʼchiʼ stinneʼ que. Maxwell Friend, ni cusiidiʼ laadu que, cuxidxiné huiiniʼ naa ora guníʼ: «Biiyaʼ bidxíbiluʼ ora bizululuʼ libana stiluʼ cásica raca xcaadxi, peru lii dede bilúxeluʼ cadxíbiruluʼ». Peru chaahuidugá bizíʼdidu guinidu jneza nezalú ca xcompañérudu sin guidxíbidu. Guizáʼ nagueenda biluxe scuela que, ne biseendacabe laadu gadxé gadxé guidxi. Biseendacabe naa Tailandia.
Nabé nachaʼhuiʼ ca binni que
Ti ndaayaʼ stiʼ Dios ngue biseendacabe Astrid Anderson ne naa para chuudu de misionera. Para chindadu ra biseendacabe laadu que la? guyuudu lu barcu biaʼ gadxe semana. Ora yendadu Bangkok, capital stiʼ Tailandia la? nabé bidxagayaadu modo runi ca binni ni cutoo luguiaa que dxiiñaʼ, ne ca canal ni nápacabe ndaaniʼ guidxi que riquiiñecabe cani casi calle. Iza 1952 que maʼ nuu biaʼ ti gayuaa cincuenta ni rucheeche stiidxaʼ Reinu guidxi Tailandia.
Primé biaje bidúʼndadu revista Torre stiʼ ni Rapa lu diidxaʼ tailandés la? guníʼ íquedu ximodo guizíʼdidu diidxaʼ ca. Ni jma nagana guca para laadu nga guinidu diidxaʼ ca casi riníʼ ca binni de raqué. Casi ora guiníʼcabe diidxaʼ khaù ca nadipaʼ ra ruzuluni ne jma chaahuiʼ ra rilúxeni la? riniʼni «arroz». Ne ora guiníʼcabe laaca diidxa ca ne ti ridxi nanandeʼ huiiniʼ la? riniʼni «nacubi». Ngue runi, dxi nacubi canidu diidxaʼ ca la? ora maʼ zigucheechedu diidxaʼ que rábidu binni «Sicarú arroz niáʼ para lii», lugar de ninidu: «Niáʼ diidxaʼ nacubi ne galán para lii». Peru chaahuidugá biziididu guinidu diidxaʼ que, neca prime que maʼ cuxídxidu ora rucheedu.
Nabe nayecheʼ ca binni de Tailandia que. Nga runi rábicabe guidxi que «guidxi ra ruxidxinécabe binni». Primé guyuʼdu chupa iza ndaaniʼ guidxi Khorat (ni runibiáʼcabe yanna casi Najon Ratchasima), despué maʼ biseendacabe laadu Chiang Mai. Stale de ca binni de Tailandia ca budista laacaʼ ne huaxiéʼ nánnacaʼ de Biblia. Casi ndaaniʼ guidxi Khorat que biindaniáʼ ni runi mandar ndaaniʼ ti oficina stiʼ correu. Ti dxi gunieniáʼ laabe de Abrahán. Cumu maruʼ huayunadiaga hombre que lá ca la? dede bixidxihuiiniʼ casi ora maʼ runibiáʼ laabe. ¡Peru qué nindaa bidiee cuenta Abraham Lincoln, ni guca presidente stiʼ Estados Unidos que, huaʼ ngue caníʼ íquebe!
Guizáʼ sicarú ngue para laadu gusíʼdidu ca binni de Tailandia que stiidxaʼ Dios. Peru laaca bisiidiʼ ca binni que laadu guiéchedu neca caadxi si cosa nápadu. Ne nabé gucané nga laadu, purtiʼ prime yoo stiʼ ca misioneru ni nuu Khorat ra yendadu que la? gastiʼ biaaniʼ nin nisa. Ra guyuʼdu ca bizíʼdidu xii nga guendapobre ne xii nga gapa binni stale cosa. Cásica apóstol Pablu que la? gúnnadu zanda gúnidu guiráʼ cosa purtiʼ cudii Dios poder laadu (Fili. 4:12, 13, NM).
Gupaʼ sti compañeru ne biseendacabe laadu sti lugar
Lu iza 1945 que yegunebiaʼyaʼ Londres. Dxi ca yeniáʼ caadxi precursor ne betelita ra Museo Británico. Lade cani yeniáʼ que la? guyé Allan Coville, laabe laaca guyebe clase 11 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. De racá biseendacabe laabe casi misioneru Francia ne de raqué guyebe Bélgica.b Gudiʼdiʼ iza nuaaruaʼ Tailandia ora gudxi Allan naa pa zachaganaʼyaʼ laa.
Bichaganadu ndaaniʼ guidxi Bruselas (Bélgica) 9 stiʼ julio iza 1955. Naa maca guníʼ iqueʼ chaa luna de miel stinneʼ París, ngue runi biyubi Allan ximodo chuudu ti guendaridagulisaa ni chigaca raqué sti semana que. Peru casi yendadu raqué gúdxicabe Allan gutiixhi guiráʼ ca libana gudiʼdiʼ raqué lu sti diidxaʼ. Ngue runi, guiráʼ siadóʼ que primé laabe maʼ zebe guendaridagulisaa que ne maʼ huaxhinni ribiguétadu ra biaanadu que. Dxandíʼ nga guyaa luna de miel stinneʼ París, peru de zitu si biiyaʼ Allan dxiʼbaʼ lu plataforma que. Neca zaqué guizáʼ nayecheʼ guyuaa purtiʼ biquiiñecabe xheelaʼ para gacané xcaadxi xpinni Cristu. Nanna dxicheʼ pa gúnidu ni na Jiobá primé ra maʼ bichaganadu que la? ziuʼdu nayecheʼ.
Bichaganasidu biseendacabe laadu Bélgica. Ni nánnasiaʼ de guidxi que nga nabé gudíndecabe raqué. Peru qué nindaa bidiee cuenta stale de ca binni de raqué nabé nacháʼhuicaʼ. Ne laaca gupaʼ xidé biziideʼ francés, diidxaʼ ni riníʼcabe neza gueteʼ sti guidxi que.
Lu 1955 que biaʼ 4,500 ni rucheeche diidxaʼ nuu Bélgica. Naa ne Allan guyuʼdu biaʼ 49 iza Betel ne yegánnadu ca neza binni ridagulisaa. Chupa iza arondaʼ de bizuludu que biquiiñedu ti bicicleta para gudxíbadu ne biétedu ca dani que para chigucheechedu diidxaʼ neca cayaba nisaguié. Guiráʼ iza gudiʼdiʼ ca biaanadu ralidxi Testigu, biaʼsi ora bigabaʼ la? jma de chupa mil yoo nga ra guyuʼdu. Binebiaʼyaʼ stale xpinni Cristu ni bíʼnicaʼ ni na Jiobá ne stale gana neca huaxiéʼ stipa nápacaʼ. Laacabe nabé guluucabe gana naa para cadi gusaana de guneʼ xhiiñaʼ Jiobá. Cada guiluxe chigánnadu ti neza binni ridagulisaa nabé nayecheʼ riuʼdu (Rom. 1:11, 12). ¡Aque gucané xheelaʼ que naa xa! Biiyaʼ dxandipeʼ nga ni na ca diidxaʼ ni cá lu Eclesiastés 4:9,10: «Jma galán nga ora nuu chupa binni [...]. Purtiʼ pa guiaba tobi de laacaʼ la? nuu stobi que para guindisaʼ laa».
Ca ndaayaʼ gucuaa purtiʼ gunabaʼ Jiobá gudii stipa naa
Guizáʼ sicarú guyuʼdu stale iza purtiʼ gucanedu stale binni guni ni na Jiobá. Rietenalaʼdxeʼ lu iza 1983 yegánnadu ti neza binni ridagulisaa ra riníʼcabe francés ni nuu guidxi Amberes. Raqué biaanadu ralidxi ti familia ra riaana ti badunguiuu Testigu, ni láʼ Benjamin Bandiwila, de guidxi Zaire (ni yanna láʼ República Democrática del Congo). Laabe yendézabe ndaaniʼ guidxi Bélgica para chiguundabe ndaaniʼ ti scuela roʼ. Gúdxibe laadu: «Aque ridxagayaa laatu nga caquiiñetu xquendanabánitu para gúnitu ni na Jiobá». Para na Allan rabi laabe: «Naluʼ ridxagayaaluʼ laadu, peru jma cá íqueluʼ gúʼndaluʼ para guireenduluʼ. Ñee cadi raʼbuʼ gadxé nga ni caniʼluʼ ne gadxé nga ni cayuʼnu la?». Ni gudxi Allan Benjamin ca bicaani laa guiníʼ ique xi cayuni ne xquendanabani. Ora bibiguetaʼ Benjamin Zaire la? gúcabe precursor ne yanna maʼ nácabe tobi de cani nuu lu comité stiʼ Betel.
Lu iza 1999 biʼniʼ operárcabe naa pur ti úlcera ni gupaʼ lu esófago stinneʼ, ne dede dxiqué nanaa 30 kilu si. Naa nga dxandíʼ nacaʼ casi ti «guisu de yu» ni rieeteʼ ndaaniʼ Biblia. Neca zacá la? rudiee xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ rudii naa stipa para guneʼ huantar. Ne despué de gucaʼ operar que gundaruʼ guzayaniáʼ Allan para yegannadu ca neza binni ridagulisaa (2 Cor. 4:7). Ne despué nabé triste guyuaa purtiʼ lu beeu marzo 2004 que guti xheelaʼ laga nisiaasi. Neca guizáʼ ribanaʼ laabe la? ratadxí ladxeduáʼ ganna napa Jiobá laabe ndaaniʼ ique.
Yanna maʼ napaʼ 83 iza ne napaʼ jma de 63 iza de cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá. Ne cucheecheruáʼ diidxaʼ ne cayuundaniáʼ ti binni ne guiráʼ dxi ruyubeʼ guinieniáʼ binni de ni naguixhe ique Jiobá guni. Nuu biaje riníʼ iqueʼ xi ñaca pa qué nuzuluáʼ de precursora lu iza 1945 que. Cumu dxiqué nabé guca huaraʼyaʼ la? ñanda niniéʼ qué zanda gacaʼ precursora. Peru guizáʼ nayecheʼ nuaa bizuluáʼ ni dede dxi nahuiineʼ que. Pur guiráʼ ni maʼ gudideʼ ca maʼ gunnaʼ rudii Jiobá stipa stiʼ laanu pa gúninu ni na primé.
[Cani cá ñee yaza]
a Libru ni láʼ Salvación ca bireeni lu diidxastiá iza 1941, yanna maʼ gastiʼ libru ca.
b Lu revista The Watchtower 15 stiʼ marzo 1961 que cá ni bizaacabe.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Naa ne Astrid Anderson, misionera ni guca xcompañeraʼ que (cabe ladu derechu)
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Naa ne xheelaʼ Allan dxi canagánnadu ca neza binni ridagulisaa lu iza 1956
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]
Naa ne Allan lu iza 2000