BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 1/1 yaza 17-20
  • Zabeendunu ni galán pa gúninu stipa pur gácanu nayá

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Zabeendunu ni galán pa gúninu stipa pur gácanu nayá
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Guirácabe naquiiñeʼ gacanécabe
  • Rusisácanu Dios ora rusianu laanu
  • «Laucaalaʼdxi gaca tu casi [Dios]»
  • Nadxii Jiobá ca binni nayá
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
  • Dios nadxii binni nayá
    Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
  • Modo gata chaahuiʼ cani gaca ndaaniʼ yoo
    Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Ximodo zanda gusaananu revista
    Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu 2008
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 1/1 yaza 17-20

Zabeendunu ni galán pa gúninu stipa pur gácanu nayá

Maʼ raca stale iza nga de nuu caadxi guendahuará ni runiná ti guidxi si ne nuu ni runiná stale guidxi. Dxiqué guníʼ ique binni Dios nga biseendaʼ ca guendahuará ca para gusabanáʼ binni ruchee. Peru despué de gudiʼdiʼ stale iza de cuyubi ca científicu ca xiñee rácacani la? biiyacaʼ laaca ndaaniʼ lidxi binni nga riasa stale de ca guendahuará ca.

Ca científicu ca biiyacaʼ nuu caadxi maniʼ casi huaga, biziña, cucaracha, bialazi ne biuxiʼ ni rucaacaʼ microbio ni rindisa guendahuará luguiáʼ binni. Ne laaca guniʼcaʼ raca huará binni purtiʼ nabiidiʼ. Dxandíʼ, riquiiñepeʼ nga gaca binni nayá para guibani jma xadxí, peru pa qué gúnibe ni la? zanda gueeda gátibe.

Ndaaniʼ stale guidxi gadxé gadxé nga modo biaa binni gusiá ralidxi, ne modo nabani binni ca lugar ca qué racaneni para chúʼcabe nayá. Zándaca neza ra nabézanu gastiʼ drenaje. Peru, neca gácani nagana para laanu la? zanda gácanu nayá. Zacá nga bibani ca israelita ni guyuu dxiqué. Neca guyuucabe lu ti desiertu, gunda gúcacabe nayá purtiʼ bíʼnicabe ni na ca ley ni bidii Dios laacabe.

Yanna, xiñee riquiiñeʼ gácanu nayá. Ximodo ruuyaʼ Dios ni. Ne ximodo zanda gacané guiráʼ ca binnilídxinu para cadi guiasa guendahuará luguianu.

MAX nga ti hombrehuiiniʼ pobre de guidxi Camerún.a Ti dxi zeedabe de scuela guyuube ralídxibe guizáʼ candaanabe ne cayátibe nisa, casi guyuube que gudiidxibe xpícube, gudíxhebe mochila stibe lu mexaʼ ne guribe cabézabe cuʼ jñaabe ni gobe.

Dede ra guzina que binadiaga jñaabe guyuube, óraque guluu ti bladu arroz ne gudixhe caadxi bizaa casi guca cueʼ ni. Peru ora biiyabe nexheʼ mochila que lu mexaʼ la? qué ñuuláʼdxibe. Óraque biiyadxibe xiiñibe ne bicaabe ti ridxi laa «¡Max!», ne ni bíʼnisibe que biene xiiñibe xi naquiiñeʼ guni. Oraqueca gundísabe mochila que lu mexaʼ ne yetiibi nabe. Ora bibiguétabe que gúdxibe jñaabe: «Bitiidilaʼdxiʼ naa amá. Biaandaʼ ni naa».

Ejemplu riʼ rusihuinni zanda gacané ca gunaa ca para chuʼ ca binnilídxicaʼ nazaaca ne chuʼcaʼ nayá, peru guirácabe nga caquiiñeʼ gacanécabe gácani. Dxandíʼ, para gácani la? caquiiñeʼ guni binni stale stipa ne cadi guiree diʼ gana, ne casi biʼniʼ jñaa Max que, naquiiñeʼ gusietenalaʼdxiʼ binni ca xiiñiʼ guiráʼ ora xi guni.

Jñaa Max laaca nanna stale modo nga zanda chuʼ microbio lu guendaró. Nga runi, riguiibiʼ chaahuibe nabe ante gúnibe guendaró, ne ruchiibe luni para cadi guicá bialazi ni. Cumu rusiabe ralídxibe ne ruchiibe lu guendaró stibe la? zacá maʼ qué riuu huaga, nin biziña nin cucaracha ra nabézabe.

Sti razón napa gunaa riʼ para gaca nayá nga purtiʼ riuulaʼdxiʼ gusiecheʼ Dios. Laabe guniʼbe: «Biblia na naquiiñeʼ gaca ca xpinni Dios nayaguieʼ purtiʼ zacá laa» (1 Pedro 1:16, NM). Ne guníʼrube: «Ora gácanu nayá rusihuínninu cayácanu casi Dios. Nga runi riuuladxeʼ gaca ralidxeʼ nayá ne guzuchaahuiʼ ca binnilidxeʼ galán. Rácani purtiʼ racané guirácabe».

Guirácabe naquiiñeʼ gacanécabe

Jneza nga ni guníʼ jñaa Max ca, purtiʼ guiráʼ cani nabeza ndaaniʼ ti yoo naquiiñeʼ gacané para gácani nayá. Nuu binni gatigá riniʼné ca xiiñiʼ para gúʼyacaʼ xi caquiiñeʼ guni chaahuicaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ ne fuera de laani. Racaneni laacabe chúʼcabe tobi si ne guietenaláʼdxicabe xi naquiiñeʼ guni cada tobi de laacabe para cadi gaca huarácabe. Ti gunaa zanda gabi ca xiiñiʼ ni maʼ huaniisi huiiniʼ xiñee naquiiñeʼ quibinacaʼ ora checaʼ bañu, ante gocaʼ ne ora cánacaʼ bueltu, ne maʼ laacaʼ gúʼyacaʼ guni xcaadxi bíʼchicaʼ ni jma nahuiiniʼ zacaca.

Cada tobi de laatu zanda guni xiixa ti chuʼ ralídxitu nayá. Zanda quíxhetu ximodo guiá ralídxitu cada semana, ne cueetu tobi o chupa gubidxa cada iza para gusiá chaahuitu guidubi ni. Peru laaca naquiiñeʼ guiá fuera de ralídxitu. Ti ecologista láʼ Stewart Udall, guníʼ sicaríʼ de ni cayaca Estados Unidos: «Maʼ [...] cayaca feu stale lugar nápanu, pur ca ruidu ca ne pur guiráʼ guixi ni rusaʼbiʼ binni».

Ñee ruluíʼ zacaca cayaca neza ra nabézaluʼ la? Nuu caadxi guidxi stiʼ África central maʼ biaa binni tiidiʼ ti hombre guxhidxi ti campana. Ora gunadiaga ca binni que ni rireecaʼ para gusietenaláʼdxibe laacaʼ naquiiñeʼ gunduubacaʼ lu calle, gusiaca ra rieeteʼ nisa stiʼ lídxicaʼ, ugacaʼ rama stiʼ ca yaga sticaʼ, gáxhacaʼ guiráʼ guiʼxhiʼ ne gusáʼbicaʼ guixi.

Maʼ qué guidxela binni xi guni ne guiráʼ guixi ni nuu yanna, ne stale gobiernu qué guidxela ximodo gaca chaahuiʼ guendanagana ca. Nuu lugar qué randa rutópacabe guiráʼ guixi ni riree, ne ca nga nga ni riaana lu calle. Nga runi, nuu tiru rinábacabe ca binni de ca lugar ca gacanecaʼ para guidopa cani. Ca xpinni Cristu ni nabeza ca lugar ca nagueenda racanecaʼ ora guinabaʼ gobiernu ni laacaʼ (Romanos 13:3, 5-7). Laacabe qué racanésicabe ora guinabaʼ binni ni laacabe ne cadi caquiiñeʼ diʼ tiidiʼ tuuxa para gusietenalaʼdxiʼ laacabe xi gúnicabe. Riuuláʼdxicabe guihuinni galán neza ra nabézacabe, nga runi de laacabe riale gacanécabe para gácani. Nánnacabe primeru nga naquiiñeʼ gusiácabe ralídxicabe ne laacabe, zacá rusihuínnicabe caziidicabe de Dios ne runi respetárcabe binni. Ora rúnicabe ni maʼ nexheʼ gaca para guiá gaxha de ralídxicabe la? racanécabe guihuinni jma galán neza ra nabézacabe ne chúʼcabe jma nazaaca.

Rusisácanu Dios ora rusianu laanu

Ora guʼyaʼ binni tuuxa nayá xhaba la? rucaani laa guiníʼ galán de laabe ne de ni runi crebe. Zacá nga guca quince baʼdunguiuu ne baʼdudxaapaʼ ora biuucaʼ ndaaniʼ ti restaurán bireesicaʼ de ti guendaridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá de Toulouse (Francia). Yetícabe lu ti mexaʼ gaxha de ra zuba ti guendaxheelaʼ ni maʼ nagola, ora bíʼyacaʼ laacabe bidxíbicaʼ ne guníʼ íquecaʼ zuchiichicabe ca binni nuu raqué ne zadíndecabe. Peru nabé bidxagayaacabe ora bíʼyacabe sicarú xpiaʼcaʼ ne cayuiʼcaʼ diidxaʼ jneza, ne galán gánnanu nayá nga zécabe. Ora zireecabe de raqué guníʼ guendaxheelaʼ que galán xpiáʼcabe ne gudxi tobi de laacabe: «Zácaxadu maʼ gastiʼ baʼduʼ casi laatu».

Zacaca rihuinni ca yoo Betel stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá, nabé riuulaʼdxiʼ binni cani purtiʼ nayá ra rúnicabe dxiiñaʼ, ra rúnicabe libru ne ra nabézacabe. Cani runi dxiiñaʼ racá rábicabe laacaʼ gácucaʼ lari nayá ne gusiacaʼ laacaʼ. Nánnacabe cadi purtiʼ si guidxácabe nisa rindáʼ naxhi nga maʼ qué zázecabe. Laaca ruzuchaahuicabe galán ora rucheechecabe diidxaʼ ra nuu ca xpesínucabe ca huadxí o ca sábadu ne domingu, nga racané para gucaadiaga binni laacabe.

«Laucaalaʼdxi gaca tu casi [Dios]»

Biblia cayabi ca xpinni Cristu gúnicaʼ ndiʼ: «Laucaalaʼdxi gaca tu casi [Dios]» (Efesios 5:1). Laabe nácabe ti Dios nayaguieʼ ne guirutiʼ stobi casi laabe. Lu ti visión gucuaa Isaías ni riguixhená que biiyaʼ caníʼ ca ángel que naca Dios nayaguieʼ (Isaías 6:3). Nga runi rinabaʼ Dios gaca ca xpinni nayá. Laapebe cayábibe laanu: «Naa nacaʼ nayaguieʼ, zacaca laatu naquiiñeʼ gácatu nayaguieʼ» (1 Pedro 1:16, NM).

Dios qué racalaʼdxiʼ gacu ca xpinni Cristu «lari ni cadi jneza» (1 Timoteo 2:9). Ora ruzeeteʼ Biblia de «lari chaʼhuiʼ, nayá ne ruzaaniʼ» la? zeeda gácani «casi enda nachaʼhui ni [runi] ca xpinni Dios» (Apocalipsis 19:8). Peru ti cosa ni nabiidiʼ la? zeeda gácani casi guendaruchee (Proverbios 15:26; Isaías 1:16; Santiago 1:27).

Yanna riʼ millón de binni cayuni stipa guiráʼ dxi para gácacaʼ nayá, guibánicaʼ jneza ne chuʼcaʼ galán ne Dios. Peru ratadxí ladxidóʼcabe purtiʼ nánnacabe mayaca guni Dios «irá xixé cosa nacubi» (Apocalipsis 21:5). Ora maʼ guidxiña dxi ca la? zaree guiráʼ cosa biidiʼ nuu yanna riʼ tobi si tiru.

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa labe.

[Cuadru ni zeeda lu yaza 18]

Dios nga canabaʼ gaca binni nayá

Dxi guzá ca israelita que lu desiertu la? bidii Dios laacabe caadxi ley para chúʼcabe nayá, ne tobi de laacani na naquiiñeʼ gucaachicabe ni cuícabe ora chécabe bañu (Deuteronomio 23:12-14). Zándaca guca nagana para 3,000,000 de binni guni ni na ley que, peru gucaneni laacabe para cadi gápacabe guendahuará casi tifoidea ne cólera.

Laaca naquiiñeʼ quíʼbicabe o gunitilúcabe intiisi cosa ni guidiiñe ladi ti gueʼtuʼ. Zándaca qué ñene chaahuiʼ ca israelita que xiñee naquiiñeʼ gúnicaʼ ni na ca ley que, peru bíʼnicabe ni ne zaqué gúpani laacabe para cadi ñaca huarácabe (Levítico 11:32-38).

Yanna, cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que la? biquiiñecaʼ nisa daʼ ndaaniʼ ti palangana de cobre para gudiibiʼ nacaʼ ne ñeecaʼ ante gúnicaʼ xhiiñacaʼ ndaaniʼ tabernáculo que. Zándaca naroʼbaʼ dxiiñaʼ ngue guchácabe nisa ndaaniʼ palangana ngola que, peru gupa xidé bíʼnicabe ni, purtiʼ ngue nga na Dios gaca (Éxodo 30:17-21).

[Cuadru ni zeeda lu yaza 19]

Conseju stiʼ ti doctor

Riquiiñenu nisa para guibáninu, peru pa nabiidiʼ ni la? zanda guni huarani laanu ne dede guuti guendahuará ca laanu. Doctor Jephté Mbangue Lobe, ni naca xaíque stiʼ Departamento de Sanidad del puerto de Duala (Camerún), guníʼ caadxi cosa ni zanda gúninu, nabe:

«Pa ruluíʼ nabiidiʼ nisa chigueluʼ la? bisindaabiʼ ni. Zanda iquiiñeluʼ cloro para gusialuʼ nisa stiluʼ, peru biquiiñeʼ ni jneza, purtiʼ zándaca guninani lii.» Ndiʼ nga xcaadxi cosa ni guniʼbe gúninu: «Gudiibiʼ naluʼ ne xabú guiráʼ biaje ante goloʼ ne despué de cheluʼ bañu. Cadi caru nga risaca ti xabú, guiráʼ binni zanda sini. Gudiibiʼ xhábaluʼ gatigá, ne pa huará ládiluʼ la? gudiibiʼ ca lari ca ne nisa ndaʼ».

Laaca guníʼrube: «Guiráʼ binni nabeza ndaaniʼ ti yoo naquiiñeʼ gacané para chuʼ nayá ralidxi ne fuera de laani. Cadi guiaandaʼ lii quíʼbiluʼ bañu stiluʼ, purtiʼ nagueenda ridxá cucaracha ne bialazi ndaaniʼ ni». Sti cosa ni guniʼbe riʼ zeni para ca xcuidi: «Lagapa laatu ora chigázetu ndaaniʼ guiiguʼ, purtiʼ nabé dxaʼ microbio ni zanda guni huará laatu ndaaniʼ cani». Ndiʼ nga ni guniʼbe últimu: «Bichii cama stiluʼ ne pabellón, ne gudiibiʼ láyaluʼ ne ládiluʼ ante chigásiluʼ». Guiráʼ ca conseju ni guniʼbe riʼ zacanécani para chuʼ binni nazaaca.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Ziuʼnu jma nazaaca pa quíʼbinu xhábanu ne qué zaca huarapeʼ ládinu

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Ca xpinni Cristu riuuláʼdxicaʼ gusiacaʼ ra puertaʼ lídxicaʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Jñaa binni zanda gacané para chuʼ ca binnilidxi nayá

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir