Guiranu naquiiñeʼ gusisácanu Jiobá
«¡Lagusisaca Jah!» (SAL. 111:1)
1, 2. 1) Xii nga riníʼ diidxaʼ «aleluya». 2) Xi para biquiiñecabe diidxaʼ ca ndaaniʼ Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu.
NDAANIʼ stale religión ni na zinanda Cristu nabé riquiiñeʼ binni diidxaʼ «¡Aleluya!». Neca nuu binni riquiiñeʼ diidxaʼ ca la? huaxiéʼ si tu nanna riquiiñeʼ binni ni para gusisaca Dios. Ne stale binni ni riquiiñeʼ diidxaʼ ca qué rusisácacaʼ Dios pur modo nabánicaʼ (Tito 1:16). Ti diccionariu ni rusiene de Biblia na diidxaʼ «aleluya» ca nga «ti diidxaʼ ni biquiiñeʼ ca hombre ni bicaa ca salmo ca para gábicaʼ xquidxi Dios gusisacanecaʼ laacabe Jiobá». Ne stale hombre ni nabé ruundaʼ de Biblia na riníʼ diidxaʼ ca «lagusisaca Jah», o Jiobá.
2 Nga runi, biáʼsipeʼ nga bitiixhicabe diidxaʼ hebreu «aleluya» ca ne ca diidxaʼ «¡Lagusisaca Jah!» lu Salmo 111:1, ni zeeda lu Traducción del Nuevo Mundo. Nabé jneza gánnanu lu diidxaʼ griegu ca biquiiñecabe diidxaʼ ca tapa biaje lu Apocalipsis 19:1-6 para guiéchecabe ora guinitilú religión ni cadi dxandíʼ. Ora gaca nga la? guiráʼ ca xpinni Dios jma zápacaʼ razón para gusisácacaʼ Dios ne diidxaʼ «¡Aleluya!».
Nabé naroʼbaʼ cani bizáʼ Jiobá
3. Xi razón jma risaca nápanu para cadi gusaananu de chuunu ca guendaridagulisaa ca.
3 Hombre ni bicaa Salmo 111 ca cuzeeteʼ nuu stale razón para gusisácanu Jiobá. Lu versículo 1 stiʼ salmo ca na: «De guidubi ladxiduáʼ zusisacaʼ Jiobá lade ca binni runi ni jneza ne ra ridagulisaa stale binni». Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, laaca racaláʼdxinu gúninu casi biʼniʼ hombre bicaa salmo ca. Ne ti razón ni jma risaca nápanu para cadi gusaananu de chuunu guiráʼ ca guendaridagulisaa ca nga para gusisácanu Jiobá.
4. Ximodo zanda guyúbinu cani bizáʼ Jiobá.
4 «Guizáʼ naroʼbaʼ cani bizáʼ Jiobá, guiráʼ ca binni ni riuulaʼdxiʼ ganna de laacani nabé ruyubi cani.» (Sal. 111:2.) Tuu nga ca binni ni «nabé ruyubi cani» casi na textu ca yaʼ. Ti libru ni riníʼ de Biblia na zándaca ca binni ca nga cani «nabé ruyubi guiníʼ ique ne guʼndaʼ» de ca cosa ni bizáʼ Dios. Nabé stale cosa bizáʼ Jiobá, ne nuu xi pur bizaʼbe cani. Casi Gubidxa, Guidxilayú ne Beeu ca la? biáʼsipeʼ ra guluube cani para guchaacani laanu ne guzaaniʼ cani laanu, ne para ganda chuʼ ridxíʼ ne huaxhinni ne para chuʼ guidapaʼ estación lu Guidxilayú ne ganda chuʼ ca marea riuu lu nisadóʼ ca.
5. Xi maʼ bisihuinni guiráʼ ni maʼ biene ca científicu ca de cani nuu guibáʼ.
5 Ca científicu ca maʼ biénecaʼ pabiáʼ jneza nuu Guidxilayú ca de Gubidxa, ne zaqueca modo rudii Beeu ca buelta Guidxilayú ne biáʼsipeʼ biaʼ naroʼbaʼ Beeu ca. Ne pur modo rúnicani dxiiñaʼ randa riuu guidapaʼ estación ca. Zeʼ dxi jma ziyene ca científicu ca pabiáʼ jneza modo nexheʼ chaahuiʼ cani nuu guibáʼ ca ne qué riniibicani de ra nuucani. Pur nga la? ti maestru de Ingeniería Mecánica bicaa ca diidxaʼ riʼ lu ti libru ni láʼ «Nabé jneza modo guyáʼ cani nuu guibáʼ»: «Yánnaruʼ riénenu xiñee lu ca últimu treinta iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca stale científicu maʼ bichaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ; stale de laacaʼ maʼ bidiicaʼ cuenta naquiiñeʼ gápacaʼ stale fe para guni íquecaʼ málasi guyáʼ guiráʼ xixé ni nuu guibáʼ ca. Ora jma guiénenu ximodo nexheʼ chaahuiʼ guiráʼ cani nuu lu Guidxilayú riʼ la? jma zuni crenu dxandíʼ guyuu tobi ni nuu xpiaaniʼ ni bizáʼ cani».
6. Xi riníʼ íqueluʼ de modo bizáʼ Dios binni.
6 Stobi de ca cosa naroʼbaʼ ni bizáʼ Jiobá nga binni (Sal. 139:14). Dxi bizáʼ Dios binni la? bidiibe laacaʼ guendabiaaniʼ ne guiráʼ cani napa xcuérpucaʼ para ganda gúnicaʼ stale cosa. Casi guiníʼ, gunadiaga, guʼndaʼ ne gucaa, ne ti milagru nga ganda guni binni cani. Ne stale binni randa runi cani guninu ca. Sti cosa naroʼbaʼ ni bizáʼ Jiobá ne rusihuinni nabé nuu xpiaanibe nga modo nexheʼ chaahuiʼ dxita ládinu ne pur nga randa ruzuhuaa binni derechu. Nabé ridxagayaanu modo guyáʼ xcuérpunu ne modo rizanu ne modo ruzuii xcuérpunu cani ridoʼno para gápanu stipa. Ne modo guidilisaa ca nerviu ca racaneni xquendabiaaninu guni dxiiñaʼ jneza ne ganda gúʼyanu, gunadiáganu ne gúninu xcaadxi cosa casi laacani, nga rusihuinni qué zanda guchaaganu cani bizáʼ Dios ne intiica ni guzáʼ ca científicu ca. Ne pur napa binni guendabiaaniʼ ne xcaadxi cosa, casi nacaʼ ne lucaʼ, nga huayúnicaʼ stale cosa. Nin ti ingenieru jma nuu xpiaaniʼ qué ñanda diʼ ñuni xiixa ni ñuni dxiiñaʼ jneza casi runi ca bicuini nanu. Ñee cadi dxandíʼ pur bizáʼ Dios bicuini naʼ binni nga randa runi stale cosa la?
Ca cosa naroʼbaʼ bizáʼ Jiobá ne ca guenda stiʼ
7. Xiñee zanda guininu Biblia ca nga tobi de ca cosa jma naroʼbaʼ ni biʼniʼ Jiobá.
7 Stiidxaʼ Dios na lade ca cosa naroʼbaʼ ni bizáʼ Jiobá ca nuu xcaadxi cosa ni bisigáʼdebe binni. Tobi de laacani nga Biblia, ne gástiruʼ stobi casi laani purtiʼ de ti cosa si nga caníʼ ca libru zeeda luni. Ne gadxé ni de xcaadxi libru purtiʼ «Espíritu Santu [stiʼ Dios] uníʼ xi icá [luni], ne nuu ni para usiidi ni laanu» (2 Tim. 3:16). Casi primé libru ni zeeda lu Biblia, Génesis, rusiidini laanu ximodo biʼniʼ Jiobá para gulee guendaquéiquiiñeʼ ca dxi stiʼ Noé. Ne guiropa libru stini nga Éxodo, racá rieeteʼ ximodo gulee Jiobá ca israelita de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto, ne zaqué bihuinni laabe nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ. Zándaca nga nga ni guníʼ ique hombre ni bicaa salmo que ora biʼndaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Guiráʼ cani bizaʼbe nandxóʼ cani ne risaca cani, ne qué zusaanabe de gúnibe ni jneza. Ne bíʼnibe cani para cadi gusiaandaʼ binni cani. Jiobá nga ti Dios ni nachaʼhuiʼ ne rilaselaʼdxiʼ» (Sal. 111:3, 4). Dxandipeʼ, cani bizáʼ Jiobá dede biaʼ dxi huabani binni hasta yanna laaca rusietenalaʼdxiʼ cani laanu nandxoʼbe ne risácabe.
8, 9. 1) Ximodo nga gadxé cani bizáʼ Dios de cani ruzáʼ binni. 2) Xi guenda ni napa Dios jma riuuláʼdxiluʼ.
8 Lu ca diidxaʼ ni guníʼ hombre bicaa salmo ca laaca bizeeteʼ pabiáʼ jneza cani runi Jiobá, nacháʼhuibe ne rilaseláʼdxibe binni. Guiranu nánnanu ora runi binni xiixa qué riníʼ íquecaʼ gúnicaʼ ni jneza, sínuque rúnicaʼ ni purtiʼ rachelucaʼ gápacaʼ jma bidxichi ne rúnicaʼ ni pur envidia o pur gusihuínnicaʼ nácacaʼ tuuxa ni risaca. Ne tobi de laacani nga ca guiibaʼ ni ruzáʼcabe para iquiiñecabe lu ca guendaridinde ca ne pur nga nabé runi ganárcabe ora gutoocabe cani. Laanu nánnanu pur ca guendaridinde ca nabé huayacaná stale binni ni qué gapa donda. Ne para gúnicabe stale de ca cosa ca huaquichinácabe binni pobre. Casi dxiqué la? biquiiñecabe stale esclavu para guni ca pirámide ni guyuu Egipto ra bigaachiʼ ca faraón ni rudxiibaʼ laca laacaʼ que. Ne ca dxi stinu riʼ, cadi ruquichinásicabe binni para gúnicabe stale cosa, sínuque laaca cunitilúcabe Guidxilayú (biindaʼ Apocalipsis 11:18).
9 Pabiáʼ gadxé nga cani bizáʼ Jiobá purtiʼ guirácani rusihuínnicani jnézapeʼ ni rúnibe. Ne tobi de ca cosa ni maʼ bíʼnibe nga bidiibe xiiñibe para gati ti guilá binni guidxilayú. Zacá bihuinni «jneza» cani rúnibe (Rom. 3:25, 26). Rihuinni dxíchica «qué zusaanabe de gúnibe ni jneza». Peru Jiobá laaca rusihuinni nachaʼhuiʼ purtiʼ cadi nagueendaca ridxiichiné binni ni ruchee. Ne dede nuu biaje rinábabe binni gusaana de guni cosa malu ne guni ni jneza (biindaʼ Ezequiel 18:25).
Runi Jiobá guiráʼ ni riníʼ
10. Ximodo bisihuinni Jiobá qué nusiaandaʼ pactu ni biʼniné Abrahán que.
10 «Rudiibe ni gó cani ridxibi laabe. Qué ziuu dxi gusiaandabe pactu ni bíʼnibe.» (Sal. 111:5.) Ruluíʼ si pactu ni caníʼ hombre ni bicaa salmo ca nga pactu ni biʼniné Dios Abrahán. Jiobá guníʼ zaguu ndaayaʼ cani za de Abrahán ne guniʼbe zacaacaʼ guidxi stiʼ ca xhenemígucaʼ (Gén. 22:17, 18; Sal. 105:8, 9). Dxi guca ni na ca diidxaʼ riʼ primé nga ora bidale cani za de Abrahán ne beeda gácacaʼ guidxi Israel. Ca israelita que gúcacaʼ esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto stale iza, peru Dios «bietenalaʼdxiʼ [...] pactu ni biʼniné Abrahán que» ne gulee laacabe de raqué (Éxo. 2:24). Ora gulee Jiobá laacabe de esclavu Egipto que bisihuinni riuulaʼdxiʼ gudii ni caquiiñeʼ binni purtiʼ bidii laacabe ni gócabe ne zaqueca bidii laacabe ley ni gacané laacabe sácabe jneza (Deu. 6:1-3; 8:4; Neh. 9:21). Gudiʼdiʼ si stale iza de biree ca israelita que de esclavu Egipto la? stale biaje bicheenecaʼ Dios nécapeʼ biseendabe cani riguixhená stibe ra nuucaʼ para gabi laacaʼ gusaanacaʼ de gúnicaʼ ni cadi jneza. Jma de ti mil gaayuʼ gayuaa iza despué de biree ca israelita que de esclavu Egipto biseendaʼ Dios tobi lucha Xiiñiʼ lu Guidxilayú, peru stale de ca judíu que qué ninacaʼ nucaadiágacaʼ laabe ne bidiicaʼ lugar gátibe. De raqué gulí Dios ti guidxi cubi, ne guidxi que nga beeda gaca «Israel stiʼ Dios». Jesús ne guidxi ca nga beeda gaca cani za de Abrahán que, ni guníʼ Dios chiguiquiiñeʼ para uguu ndaayaʼ binni guidxilayú (Gál. 3:16, 29; 6:16).
11. Ximodo nánnanu rietenaláʼdxiruʼ Jioba pactu ni biʼniné Abrahán que.
11 Jiobá rieteláʼdxiruʼ pactu ni biʼniné Abrahán que ne de ca ndaayaʼ ni guniʼbe gudiibe que. Ca dxi stinu riʼ lu jma de tapa gayuaa diidxaʼ cudii Jiobá guiráʼ ni iquiiñeʼ ca xpinni para chúʼnecaʼ laabe galán. Ne laaca rudiibe ni guibaniné ca xpínnibe ne zacá nga ricábibe oración riʼ: «Dané laadu endaró tidi né du dxi» (Luc. 11:3; Sal. 72:16, 17; Isa. 25:6-8).
Nabé naroʼbaʼ poder stiʼ Jiobá
12. Ximodo nga bidii Jiobá Israel de dxiqué «ca guidxi que casi herencia».
12 «Bisihuínnibe pabiáʼ naroʼbaʼ poder stibe nezalú xquídxibe, ora bidiibe laacaʼ ca guidxi que casi herencia.» (Sal. 111:6.) Zándaca caníʼ ique hombre bicaa salmo ca pabiáʼ nandxóʼ ni biʼniʼ Dios ora gulee ca israelita que de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto. Ora gudxi Jiobá ca israelita que maʼ zanda chuʼcaʼ lu Layú ni Bizabiruaabe gudiibe laacaʼ que la? gunda gucuaacaʼ stale guidxi ni nuu guiropaʼ ladu guiiguʼ Jordán que (biindaʼ Nehemías 9:22-25). Zaqué nga bidii Jiobá laacabe «ca guidxi que casi herencia». ¡Nabé nandxóʼ modo bihuinni poder stiʼ Jiobá!
13, 14. 1)Xi biʼniʼ Dios guidxi Babilonia ne zándaca laani nga ni guníʼ ique hombre ni bicaa salmo ca. 2) Ximódoruʼ hualá Jiobá xquidxi.
13 Laanu nanna dxíchinu neca biʼniʼ Jiobá stale cosa pur ca judíu que la? qué ñápacaʼ respetu laabe nin Abrahán, Isaac ne Jacob. Stale biaje bicaalucaʼ Jiobá, ngue runi biquiiñebe Babilonia para chiné laacaʼ casi esclavu (2 Cró. 36:15-17; Neh. 9:28-30). Pa bibani hombre ni bicaa Salmo 111 ca despué de biree ca israelita de Babilonia casi na ca hombre ni nabé ruundaʼ de Biblia la? gúpabe stale razón para gusisácabe Jiobá pur qué nusaana xquidxi ne pur poder ni bisihuinni ora gulee laacabe de lu naʼ ca babilonio que, neca laacaʼ qué liica rinacaʼ gundaacaʼ ca esclavu sticaʼ (Isa. 14:4, 17).
14 Despué de gaayuʼ siglu, bisihuinni Jiobá poder stiʼ ora bilá binni de donda gulené ne de guendaguti pur guca arrepentircaʼ (Rom. 5:12). Ne pur nga la? gunda bibí 144,000 xpinni Cristu ne espíritu santu. Lu iza 1919 biquiiñeʼ Jiobá poder stiʼ sti biaje para gunda guleebe xcaadxi xpinni Cristu ni bibí lade religión ni cadi dxandíʼ. Cani huayuni ca xpinni Cristu dede dxi ca zanda guininu huayúnicabe cani pur cayacané Dios laacabe ne pur poder stiʼ. Ora gáticabe sin gucheenécabe Jiobá la? ziécabe guibáʼ ne zuni mandarnécabe Jesús lu Guidxilayú riʼ para gacanécabe ca binni ni guzuubaʼ diidxaʼ (Apo. 2:26, 27; 5:9, 10). Ne jma naroʼbaʼ herencia ni chiguicaacabe que ni gucuaa guidxi Israel de dxiqué (Mat. 5:5).
Ni rusiidiʼ ca ley stiʼ Dios dxandíʼ cani ne qué ziuu dxi guiniti cani
15, 16. 1) Gunáʼ nga tobi de ca cosa ni bizáʼ Jiobá ne naʼ. 2) Xii nga ca ley bidii Jiobá guidxi Israel.
15 «Cani bizaʼbe ne nabe dxandíʼ cani ne jneza cani; zanda guni crenu ca mandamientu stibe, qué ziuu dxi guiniti cani, guiráʼ dxi nuu cani, bíʼnibe cani purtiʼ dxandíʼ cani rúnibe ne jneza cani.» (Sal. 111:7, 8.) Lade cani bizáʼ Jiobá ne naʼ nuu ca tabla de guié ra gucuá chii mandamientu nabé risaca para guidxi Israel que (Éxo. 31:18). Ca mandamientu ca ne xcaadxi ley ni gucuaa Moisés que rusiidiʼ cani laanu stale cosa ni dxandíʼ ne qué ziuu dxi guiniti cani.
16 Casi na tobi de ca ley ni gucuá lu guiropaʼ guié ni gucuaa Moisés que: «Naa Jiobá Dios stiluʼ, nacaʼ ti Dios ni rinabaʼ guni adorárcabe laa si». Ne laaca cá ca diidxaʼ guníʼ Jiobá riʼ lu ca guié que: «Qué rusaanaʼ de gannaxhieeʼ stale generación ni nadxii naa ne zinanda ca mandamientu stinneʼ». Ne laaca gucuá lu ca guié que ca ley ni na «bizuubaʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ» ne «cadi cuánaluʼ» laacani rusiidicani laanu stale cosa ni qué ziuu dxi guiniti, ne ley ni na cadi naquiiñeʼ gachelú binni ni napa stobi ca bisihuínnini riene Dios binni guidxilayú (Éxo. 20:5, 6, 12, 15, 17).
Nandxóʼ Dios ni Rulá laanu ne ridxíbinu guchéʼnenu laabe
17. Xiñee naquiiñeʼ ñanna ca israelita pabiáʼ nandxóʼ lá Dios ne ñápacaʼ respetu ni.
17 «Laabe maʼ bilabe xquídxibe. Maʼ gudíxhebe guindaa pactu stibe. Nandxóʼ labe ne dede ruchíbini.» (Sal. 111:9.) Zándaca laaca guníʼ ique hombre bicaa salmo ca modo biʼniʼ Jiobá pactu ni biʼniné Abrahán que. Ne zacá bíʼnibe ni purtiʼ qué nusaanabe xquídxibe casi esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto nin ndaaniʼ guidxi Babilonia. Ndaaniʼ guiropaʼ guidxi ca bilabe guidxi Israel. Pur cani biʼniʼ Jiobá ca naquiiñeʼ ñanna ca judíu que pabiáʼ nandxóʼ lá Dios ne pabiáʼ naquiiñeʼ ñápacaʼ respetu ni (biindaʼ Éxodo 20:7 ne Romanos 2:23, 24).
18. Xiñee naquiiñeʼ guisaca para lii chineluʼ lá Dios.
18 Laanu ca xpinni Cristu de yanna riʼ, laaca maʼ bilá Jiobá laanu de donda ne de guendaguti. Nga runi, naquiiñeʼ gúninu stipa pur gúninu casi na ca diidxaʼ ni rinábanu lu oración stiʼ padrenuestro ra na: «Guisácapeʼ laluʼ» (Mat. 6:9, NM). Pa guiníʼ íquenu pabiáʼ nandxóʼ lá ca la? zucaani laanu guidxíbinu guchéʼnenu Dios. Hombre bicaa Salmo 111 ca gúnnabe xii nga guidxibi binni Dios, pur ni na ca diidxaʼ riʼ: «Guendanuuxpiaaniʼ ca ruzuluni ora ridxibi binni Jiobá. Guiráʼ cani runi ni na [ca mandamientu stibe] zaca binni riene» (Sal. 111:10).
19. Xi chigúʼndanu lu sti tema ca.
19 Pa ridxíbinu guchéʼnenu Dios la? zacananaláʼdxinu guiráʼ cosa malu. Laaca zacaneni laanu gápanu ca guenda stiʼ Dios ni rieeteʼ lu Salmo 112 ni chigúʼndanu lu sti tema ca. Salmo ca cusiene xi naquiiñeʼ gúninu para gácanu tobi de ca millón de binni ni qué zusaana de gusisaca Jiobá. Ne naquiiñeʼ gudiʼnu Jiobá jma que nga. Casi na hombre bicaa salmo riʼ: «Qué zusaana binni de gusisaca laabe» (Sal. 111:10).
Cani naquiiñeʼ guiníʼ íquenu
• Xiñee naquiiñeʼ gusisaca guiranu Jiobá.
• Xi ca guenda stiʼ Jiobá rihuinni lu cani bizaʼbe.
• Xiñee risaca para lii chineluʼ lá Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]
Razón jma risaca nápanu para cadi gusaananu de chuunu ca guendaridagulisaa ca nga para gusisácanu Jiobá
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]
Guiráʼ ca ley ni bidii Jiobá dxiqué rusiidicani laanu stale cosa ni qué ziuu dxi guiniti