Paraa naquiiñeʼ chuʼnu ora guinitilú guiráʼ cosa malu
XI ZÁCAXA ne ca binni ni runi ni jneza ca dxi gunduuxeʼ Jiobá ca cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ lu Armagedón yaʼ. Proverbios 2:21, 22 na sicaríʼ: «Cani runi jneza ca nga zabánicaʼ lu guidxilayú riʼ, ne cani qué gapa donda nga ziaanacaʼ luni. Peru ca malu ca la? zaruugucaʼ de lu guidxilayú; ne cani rudxii deche, ziaaxhacaʼ luni».
Yanna, ximodo chiguilá ca binni ni runi ni jneza ca yaʼ. Ñee ziuu ti lugar ra guilácabe la? Paraa naquiiñeʼ chúʼcabe ora guinitilú ca cosa malu ca yaʼ. Guidúʼyanu tapa ejemplu ra bilá Dios binni para guicábinu cani gunabadiidxanu ca.
Guyuu binni ti lugar para bilá
Lu 2 Pedro 2:5-7 caníʼ ximodo bilá Jiobá Noé ne Lot: «Qué ñá [Dios] ca binni ni qué nulabi laabe chiqué, sínuque biseenda be ti nisa roʼ dede bilaahua caʼ, ne guti irá caʼ. Peru bilá be Noé ni gudxi laaca nusaana ca irá enda ruchee sticaʼ, laasi ne xcadxe binni. Laca qué ñá be binni Sodoma ne Gomorra, bizaaqui be laaca dede gucadé caʼ. Biʼni be ni ti idxibi irá binni ni qué rulabi laabe, ne ganna ca xi cabeza laacaʼ. Peru dxi binitilú be Sodoma la? bilá be Lot, ti hombre runi jneza ni nabeza ndaani guidxi que, purti laa si qué ñuulaʼdxi modo nabani ca binni que».
Ximodo bilá Noé dxi beeda Nisaguié naroʼbaʼ que yaʼ. Sicaríʼ gudxi Dios laabe: «Maʼ bidxiña dxi guniteluáʼ guiráʼ binni, purtiʼ maʼ dxaʼ tipa guidxilayú riʼ de guendaquéiquiiñeʼ pur laacabe; ne, ¡biiyaʼ! chiguniteluáʼ laacabe ne guidxilayú. Bizáʼ ti arca para lii ne biquiiñeʼ yaga ni napa tini» (Gén. 6:13, 14). Noé biʼniʼ arca que cásipeʼ gudxi Jiobá laabe. Gadxe gubidxa ante guiaba nisaguié naroʼbaʼ que gudxi Jiobá laabe chúʼnebe ca binnilídxibe ne ca maniʼ que ndaaniʼ arca que. Ngue runi, ora bizaa gadxe gubidxa que bideeguʼ puertaʼ stiʼ arca que ne de raqué bizulú biaba ti nisaguié naroʼbaʼ lu Guidxilayú cuarenta dxi ne cuarenta gueelaʼ (Gén. 7:1-4, 11, 12, 16). Peru Noé ne binnilidxi bilacaʼ «ndaani arca que ra undisa nisa ni» (1 Ped. 3:20). Lu ejemplu riʼ ridúʼyanu gupa xidé guyuu Noé ne binnilidxi ndaaniʼ arca que para bilacaʼ. Ne qué ñuuruʼ sti lugar ra nilácabe (Gén. 7:19, 20).
Peru Lot gudxi chupa ángel laa naquiiñeʼ guiree de Sodoma para guilá. Ca ángel que gúdxicaʼ laabe guyúbibe guiráʼ ca binnilídxibe ni nuu Sodoma ne de raqué gúdxicaʼ laabe: «¡Gulee laacabe de raríʼ! Purtiʼ chigunítiludu lugar riʼ». Lot ne binnilidxi gúpacaʼ xidé bixooñecaʼ de Sodoma ne guyecaʼ «lade dani» para guilacaʼ (Gén. 19:12, 13, 17).
Ejemplu stiʼ Noé ne Lot ca rusihuínnicani «zacá nga rulá Dios ni zinanda laa ora cadiʼdi ca ra nagana, peru cani qué rulabi laabe la? rusaana be laaca para guiaba ná ca dxi cuidxi be cuenta iráʼ» (2 Ped. 2:9). Lu guiropaʼ ejemplu ca rihuinni gupa xidé guyuu ca binni que ti lugar para bilacaʼ: Noé guyuu ndaaniʼ arca que, peru Lot gupa xidé biree de Sodoma. Peru, ñee guiráʼ biaje nga naquiiñeʼ chuʼ binni ti lugar para guilá la? Ñee zanda gulá Jiobá ca xpinni ratiica nuucaʼ sin checaʼ sti lugar la? Guidúʼyanu xhupa ejemplu ni chiguicabi cani gunabadiidxanu ca.
Ñee guiráʼ biaje nga naquiiñeʼ chuʼ binni ti lugar para guilá la?
Ante guizaa chii plaga que luguiáʼ ca binni de Egipto que gudxi Jiobá ca israelita guneʼcaʼ rini stiʼ dendxuʼ huiiniʼ ni guuticabe lu Pascua que ruaa puertaʼ stícabe. Pa gúnicabe nga la? qué zuuti diʼ Jiobá xiiñicabe ora guuti xiiñiʼ ca egipciu que. Gueelaʼ queca «biiti Jiobá ca baʼduʼ lugola ni nuu ndaaniʼ guidxi Egipto, dede baʼduʼ lugola stiʼ Faraón ni zuba lu trono stiʼ hasta baʼduʼ lugola stiʼ binni ni deguyoo ndaaniʼ lidxi guiibaʼ, ne guiráʼ ca maniʼ ni gule primé» Casi maʼ bidúʼyanu ca, qué ñé diʼ ca israelita sti lugar para nilá ca baʼduʼ lugola sticaʼ (Éxo. 12:22, 23, 29).
Laaca nápanu ejemplu stiʼ Rahab, ti gunaa de Jericó ni guyuuné tutiica hombre. Dxi mayaca guicaa ca israelita Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacabe que la? bidii Rahab cuenta zanitilú xquidxi. Laabe gúdxibe ca hombre ni biaana ralídxibe para zigundaachiʼ guidxi que pabiáʼ cadxibi ca binni de Jericó purtiʼ maʼ cadxíñacabe ra nuucaʼ. Cumu bicaachibe ca hombre ni yegundaachiʼ guidxi que la? gunábabe gudii stiidxacaʼ laabe zulacaʼ laabe ne binnilídxibe ora gunduuxecaʼ guidxi que. Ca hombre que gudxi laabe gutagulisaabe ca xfamíliabe ralídxibe, ni nuu lupeʼ lindaa roʼ stiʼ guidxi que. Ne pa guireecabe de ralídxibe la? záticabe cásica gati xcaadxi binni guidxi que (Jos. 2:8-13, 15, 18, 19). Despué gudxi Jiobá Josué ziaba ca lindaa stiʼ guidxi que (Jos. 6:5). Ngue runi ruluíʼ dede ne lidxi Rahab ra chichuuné xfamilia que zaxiá. Yanna, ximodo zanda guilácabe yaʼ.
Ora bidxiña dxi chuʼ ca israelita que Jericó la? cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que bixhídxicaʼ ca cachu sticaʼ ne xcaadxi israelita que bicaacaʼ ridxi casi ora chitíndecaʼ. Lu Josué 6:20 na «cásipeʼ binadiaga guidxi que ora guxidxi ca cachu que ne bicaacaʼ ridxi casi ora chitíndecabe que la? bixiá lindaa que». Ne ora bizulú bixiá lindaa que, maʼ guirutiʼ tu ñanda nucueezacani. Peru ra mayaca guixiá lidxi Rahab que bicueeza Jiobá ni. De raqué gudxi Josué guiropaʼ hombre ni yegundaachiʼ Jericó que: «Lachuu ralidxi gunaa, ni riuuné tutiica hombre que, ne lacuee laabe ne cani nuu ralídxibe, casi bidii stiidxatu laabe que» (Jos. 6:22). Guiráʼ cani guyuu ndaaniʼ lidxi Rahab que bilacaʼ.
Xii nga ni jma risaca
Xi rizíʼdinu pur modo bilá Jiobá Noé ne Lot, ne modo bilabe ca israelita ni bibánicaʼ ca dxi stiʼ Moisés ne Rahab que yaʼ. Ñee naquiiñeʼ chuʼnu ti lugar para guilanu dxi guinitilú guiráʼ cosa malu la?
Dxandíʼ nga bilá Noé purtiʼ guyuu ndaaniʼ arca que, peru xiñee guyuube ndaaniʼ ni yaʼ. Purtiʼ biʼniʼ crebe zulá Jiobá laabe ne bizuubabe stiidxaʼ. Sicaríʼ na Biblia: «Noé bizulú biʼniʼ guiráʼ ni biʼniʼ mandar Dios laa guni. Bíʼnibe zaqué zaquepeʼ» (Gén. 6:22; Heb. 11:7). Yanna laanu, ñee cayúninu guiráʼ ni cayuni mandar Jiobá laanu gúninu la? Noé gudxi ca binni de dxiqué gusaanacaʼ guiráʼ cosa malu ni bíʼnicaʼ (2 Ped. 2:5). Ñee laaca rucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana, neca qué náʼ binni gucaadiaga laanu la?
Lot bilá purtiʼ bixooñeʼ de guidxi Sodoma. Ne purtiʼ bíʼnibe ni jneza nezalú Dios, ne biuubaʼ ladxidoʼbe ora biiyabe ca cosa malu ni biʼniʼ ca binni malu de Sodoma ne Gomorra que. Yanna riʼ laaca cadi jneza modo nabani binni, cásica bibani ca binni ndaaniʼ ca guidxi ca. Ñee laaca riuubaʼ ladxidoʼno ora guidúʼyanu ca cosa malu ca cásica Lot que la? o maʼ biaʼnu guidúʼyanu cani dede maʼ qué ruchiiñaʼ cani laanu. Ñee cayúninu stipa pur gúninu ni jneza nezalú Dios ne gastiʼ donda nuu luguianu ne nuunenu laabe tobi si la? (2 Ped. 3:14.)
Cadi guiaandaʼ laanu ejemplu stiʼ ca israelita que ne Rahab. Para gunda bilácabe gúpacabe xidé biaanacabe ndaaniʼ lídxicabe, ne bíʼnicabe nga purtiʼ gúpacabe fe ne bizuubacabe diidxaʼ (Heb. 11:28, 30, 31). Ñee ruxuíʼluluʼ xi biʼniʼ sentir ca israelita que ora binadiágacaʼ cayuunaʼ ca binni de Egipto que purtiʼ cayuuti ángel stiʼ Jiobá ca baʼduʼ lugola sticaʼ la? Zándaca qué nusaanacabe de ñuuyadxícabe ca baʼduʼ lugola stícabe (Éxo. 12:30). Yanna, ñee ruxuíʼluluʼ Rahab ne ca binnilidxi nuucaʼ rincón yoo nucaachilucaʼ la? Nabé gúpacabe stale fe, ngue runi bizuubacabe diidxaʼ ne qué niree guxooñecabe ora binadiágacabe pabiáʼ nadipaʼ guxidxi ora cayaba lindaa que.
Qué zandaa zanitilú guidxilayú malu stiʼ Binidxabaʼ riʼ. Qué gánnadinu ximodo guilanu «dxi guidxiichi Jiobá» (Sof. 2:3). Peru ni nánnanu nga cadi caquiiñepeʼ chuʼnu o guireʼnu de xiixa lugar. Ni jma risaca nga gápanu fe Jiobá ne guzúʼbanu stiidxabe. Laga cabézanu guedandá dxi ca la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur chuʼnu «ndaaniʼ ca cuartu» ni guníʼ Isaías ni riguixhená que.
«Lachuu ndaaniʼ ca cuartu stitu»
Isaías 26:20 na: «Binni xquídxecaʼ lachuu ndaaniʼ ca cuartu stitu, ne laguseeguʼ puertaʼ stini. Lagucaachilú ti ratu dede ora maʼ gudiʼdiʼ xiana stinneʼ». Zándaca dxi primé guca ni na ca diidxaʼ riʼ nga lu iza 539 ante de ca dxi stiʼ Jesús, iza guyuu ca medo ne ca persa guidxi Babilonia para gunduuxecaʼ ni. Ruluíʼ si ora guyuu Ciru ndaaniʼ guidxi que biʼniʼ mandar cadi guiree guirutiʼ de ndaaniʼ lidxi purtiʼ gúdxibe ca soldadu stibe guuticaʼ tutiica binni ni canazá lu calle.
Zándaca ca cuartu ni cayeeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená ca nga cani zeeda gaca jma de ti gayuaa mil neza binni ridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú yanna riʼ. Ca neza binni ridagulisaa ca nabé risaca cani para laanu yanna ne laaca zasaca cani para laanu lu ca dxi «jma nagana» ca (Apo. 7:14). Dios cayabi xquidxi chuʼcaʼ «ndaaniʼ ca cuartu» sticaʼ ne gucaachilucaʼ ndaaniʼ cani «dede ora maʼ gudiʼdiʼ xiana» stibe. Nga runi galán gusisácanu ca neza binni ridagulisaa ne gúninu stipa pur cadi guixélenu de laacani. Galán chinándanu conseju ni bidii apóstol Pablu riʼ: «Naquiiñe ucáʼ ique nu acané saa nu para ganaxhii nu jma, ne guni nu ni nachaʼhuiʼ. Ne cadi guni nu casi cani rusaana de che cultu, sínuque cada tobi acané stobi para indisa ique, ne jma rusi yanna purti caduʼya nu ma zeda dxiña dxi gueeda Jesucristu Señor stícanu» (Heb. 10:24, 25).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]
Xi rizíʼdinu ora guidúʼndanu modo bilá Jiobá ca xpinni ni guyuu dxiqué
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]
Xii nga zeeda gaca «ca cuartu» ni guníʼ Isaías que lu ca dxi stinu riʼ yaʼ