Maʼ napaʼ noventa iza de qué huasiaandaʼ Dios ni bizáʼ naa
Edwin Ridgwell guníʼ ni bizaaca
PRIMÉ guerra ni guca lu guidubi naca Guidxilayú bilúxeni 11 stiʼ noviembre iza 1918, dxi que bitagulisaacabe guiráʼ xcuidihuiiniʼ ni riziidiʼ ra scuela stinneʼ para guni celebrardu dxi biluxe Guerra Roʼ que, zaqué nga gulee lá binni ni. Dxiqué napaʼ gaayuʼ iza, ngue runi qué ñene chaahueʼ xi cayaca. Ti cosa ni qué ñaanda naa nga cadi naquiiñeʼ guneʼ guiráʼ ni rúnicabe lu homenaje, purtiʼ bixhozeʼ ne jñaa maca bisiidicaʼ naa ximodo ruuyaʼ Dios guiráʼ ni rúnicabe que. Bineʼ orar Dios ne neca bicaa ti ridxi cayuunaʼ purtiʼ qué ñanda ñuneʼ huantar la? qué ñunediáʼ guiráʼ ni cayúnicabe raqué. Nga rusihuinni dede dxi napaʼ gaayuʼ iza maʼ nannaʼ nuu ti Dios ni bizáʼ naa (Ecl. 12:1).
Chupa chonna beeu ante guizaaca nga ra scuela, yendézadu gaxha de Glasgow, ti guidxi stiʼ Escocia. Ca dxi que nga guyé bixhozeʼ yegucaadiaga ti libana ni láʼ: «Stale de ca binni nabani yanna riʼ qué ziuu dxi gáticaʼ». Ni binadiágabe raqué gucaneni laabe guchaabe xquendanabánibe. Bixhozeʼ ne jñaa bizulucaʼ biindacaʼ Biblia ne nabé riníʼcabe de Reinu stiʼ Dios ne ca ndaayaʼ ni gueedaneni. ¡Nabé riecheʼ nga bisiidiʼ bixhozeʼ ne jñaa naa gannaxhieeʼ Dios ne guneʼ cré zacanebe naa! (Pro. 22:6.)
Bizuluáʼ bicheecheʼ diidxaʼ casi precursor
Nécapeʼ dxi napaʼ 15 iza maʼ ñanda ñuundaʼ ndaaniʼ ca scuela roʼ que, maʼ qué ninayaʼ ñaaʼ scuela, purtiʼ jma rapaʼ gana gacaʼ precursor. Bixhozeʼ guníʼ ique nahuiineruáʼ, ngue runi bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti oficina. Peru caruʼ iqueʼ gacaʼ precursor. Ti dxi bicaaʼ ti carta ra nuu J. F. Rutherford, ni cayuuyaʼ dxiiñaʼ ni cayaca lu guidubi naca Guidxilayú dxiqué, para gabeʼ laabe ni naguixhe iqueʼ guneʼ ne gábibe naa ximodo ruuyabe ni. Bicábibe naa sicaríʼ: «Pa maʼ zanda guʼnuʼ xhiiñaʼ binni la? maʼ zanda guʼnuʼ xhiiñaʼ Señor. [...] Biʼniʼ stipa pur guʼnuʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼloʼ, ne zaguu ndaayaʼ Señor lii». Carta ni biseendabe ra nuaaʼ 10 stiʼ marzo iza 1928 bisiécheni binnilidxeʼ. Qué nindaa de ngue bixhozeʼ, jñaa, bizanaʼ lugola ne naa gúcadu precursor.
Lu iza 1931, dxi guca ti guendaridagulisaa ndaaniʼ guidxi Londres, Rutherford guníʼ pa tuuxa racalaʼdxiʼ chigucheecheʼ diidxaʼ ndaaniʼ sti guidxi la? zanda guni ni. Ora binadiagaʼ ni guniʼbe que guniéʼ zanda chaa ne biseendacabe naa ne sti xpinni Cristu ni láʼ Andrew Jack ndaaniʼ guidxi Kaunas, dxiqué laani nga gúcani capital stiʼ Lituania. Napaʼ 18 iza dxiqué.
Bicheecheʼ stiidxaʼ Reinu sti guidxi
Dxiqué nabé pobre ca binni ni nabeza ndaaniʼ guidxi Lituania ne bíʼnicabe dxiiñaʼ layú ne rusiroobacabe guiráʼ clase maniʼ. Nabé nagana guca para laadu gucheechedu diidxaʼ fuera de guidxi que, purtiʼ cadi casi zeʼ binni zadxela paraa guiaana. Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa ca lugar ra gúsidu. Rietenalaʼdxeʼ ti biaje naa ne Andrew bibánidu purtiʼ nuu xiixa ni cuchiiñaʼ laadu. Ora bicáʼguidu lámpara de aceite que, bidúʼyanu dxaʼ chinchi ra néxhedu que. Ne maʼ de ique de ñeedu gudó ca maniʼ que. Bidubi ti semana yechuaaʼ guiráʼ siadóʼ ndaaniʼ nisa nanda stiʼ ti guiiguʼ ni nuu gaxha de raqué para ganda tiidiʼ yuubaʼ que. Neca zaqué, qué nusaanadu de nucheechedu diidxaʼ. Despué binibiaʼdu ti guendaxheelaʼ nahuiinigaruʼ ni guyuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de stiidxaʼ Dios ne bidiicaʼ laadu ti lugar ndaaniʼ lídxicaʼ para gásidu. Cadi naróʼbapeʼ yoo que peru nayá ni, ngue runi gunda gútadu layú. Para laadu beeda gácani casi ti palaciu.
Lu ca iza que, guyuu guidxi que lu náʼ Iglesia Católica ne Iglesia Ortodoxa Rusa. Ne ca binni ricu si nga zanda gápacaʼ ti Biblia. Gudixhe íquedu gucheechedu diidxaʼ guiráʼ ca lugar que biaʼ gándatiʼ ne gusaananedu ca binni que guiráʼ libru ne revista ni ganda. Cásipeʼ chindadu ti guidxi, ruyúbidu paraa zanda guiaanadu. De raqué rigánnadu ca lugar ni nuu zitu de guidxi que ne rúnidu ni ne stale cuidadu. Oraqueruʼ ribiguétadu guidxi ra biaanadu que para gucheechedu diidxaʼ nagueenda. Zaqué rúnidu para randa rilúxedu dxiiñaʼ que ante gucueeza ca xaíque yuʼduʼ que laadu.
Cani gucané binni ganna xi dxiiñaʼ rúnidu
Iza 1934 biseendacabe Andrew Betel ni nuu ndaaniʼ guidxi Kaunas ne biseendacabe John Sempey para gacané naa. Bizaacadu stale cosa ni qué ziuu dxi guiaandaʼ laadu. Rietenalaʼdxeʼ ti dxi guyaa ra runi ti abogadu dxiiñaʼ. Hombre que nabé bidxiichi ne gulee pistola stiʼ ndaaniʼ ti cajón ne gudxi naa guireeʼ de ra nuu. Oraqueca gunieniáʼ Jiobá ndaaniʼ ladxiduáʼ ne bietenaladxeʼ conseju ni zeeda lu Biblia riʼ: «Ora ricábinu ne diidxaʼ nadóʼ la? rindeteʼ ni xiana» (Pro. 15:1). Ngue runi gudxeʼ laabe: «Cadi zeeda tindediáʼ, sínuque niáʼ caadxi diidxaʼ nacubi ne galán para lii, nga runi rinabaʼ lii cadi guidxiichiluʼ ne gucueezaluʼ lii». Ora biiyaʼ qué zucuaagube naa la? chaahuiʼ chaahuiʼ guiriéʼ saʼyaʼ para bireeʼ ra puertaʼ que.
Ora biiyaʼ John, gudxi naa laaca nuu xiixa ni bizaaca. Nabe yenécabe laabe ra oficina stiʼ ca puliciá, purtiʼ nácabe guláʼnabe ti billete nabé risaca stiʼ ti gunaa. Raqué bicaacabe laabe cueebe lari ládibe para gúʼyacabe pa canacaabe ni, peru biiyacabe cadi laabe gucuaabe ni. Despué bidxélacabe binni ni gulaʼnaʼ ni.
Cani bizaacadu que gunna ca binni guidxi que ni ne gucaneni laacaʼ gánnacaʼ xi dxiiñaʼ canayúnidu.
Bínidu dxiiñaʼ nagaʼchiʼ
Letonia, ti guidxi ni nuu gaxha de ra nuudu que, bicueezacabe guireeche diidxaʼ raqué. Neca guyuu xquendanabánidu ra naxoo, peru ti biaje lu ti beeu guyuudu lu tren ni riree huaxhinni para chisaanadu libru ne revista ndaaniʼ guidxi que. Guyuu biaje gusaanasidu cani zinedu que Letonia la? riuudu dede Estonia para chicaadu jma libru ne revista para gusaanadu cani Letonia ora guibiguétadu.
Ti biaje, gúdxicabe ti hombre ni runi dxiiñaʼ ra aduana xi dxiiñaʼ rúnidu ne bicaabe laadu guiétedu de lu tren que ne chinedu ca libru ne ca revista que ra nuu xaíque stibe. Naa ne John biʼniʼ orardu Jiobá para gacané laadu. Bidxagayaadu ni guca que, purtiʼ qué ñabi hombre ni runi dxiiñaʼ ra aduana que xaíque stiʼ xi zinedu; laabe gúdxibe laa: «Ca hombre riʼ rápacaʼ gana gábicaʼ lii xiixa». Óraque bisieneʼ laacabe, ca libru ni zinedu que zacaneni ca baʼduʼ scuela para ganna chaahuicaʼ xi guiráʼ cayaca lu Guidxilayú. Ora binadiácabe ni guniéʼ que bidiicabe lugar chuudu ne gunda yesaanadu ca libru ne ca revista que ra nuu ca xpinni Cristu.
Ra ziyapa gobiernu stiʼ Estonia, Letonia ne Lituania jma guendanagana jmaruʼ si biyúbicaʼ modo gucueezacaʼ de gucheechedu diidxaʼ. Despué laaca bicueezacabe de nireecheʼ diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Lituania. Guleecabe Andrew ne John de ndaaniʼ guidxi que, ne cumu mayaca guzulú guiropa guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú que la? guyuaaʼ triste purtiʼ laaca gupaʼ xidé bireeʼ de ndaaniʼ guidxi que ra biree xcaadxi binni de Gran Bretaña ni nuu raqué.
Ca dxiiñaʼ ne ca ndaayaʼ gucuaaʼ Irlanda del Norte
Iza 1937 biiyaʼ bixhozeʼ ne jñaa Irlanda del Norte purtiʼ maʼ raqué nabézacaʼ. Pur guerra que bicueeza ca gobiernu que de niguíʼzidu ca libru ne ca revista ni riquiiñedu para gucheechedu diidxaʼ. Peru, qué nusaana de nucheechedu diidxaʼ. Biluxe si guerra que, maʼ qué nucueeza ca gobiernu que laadu de nucheechedu diidxaʼ. Harold King, ti xpinni Cristu ni maʼ xadxí de naca precursor ne despué guca misioneru ndaaniʼ guidxi China, bizulú gudixhe tiidiʼ libana raqué ne gúcani ti lugar ra napampa. Laabe guniʼbe: «Sábadu riʼ zudiéʼ primé libana». Óraque biiyadxibe naa ne nabe: «Sti sábadu ca maʼ lii gudiiluʼ ni». Nabé bidxibeʼ ora binadiagaʼ ngue.
Qué ziuu dxi gusiaandaʼ primé libana bidieeʼ. Gayuaa binni guyé. Gudxiibaʼ lu ti caja ne guniéʼ sin niquiiñeʼ micrófono. Ora biluxeʼ bidxiña ti hombre naa, bidii ná naa ne guniʼbe laabe nga Bill Smith. Gúdxibe naa biiyabe guiráʼ binni nuu raqué, ngue runi bidxíñabe para gúʼyabe xi cayaca raqué. Tihua maca guniʼné bixhozeʼ laabe ante, peru maʼ qué ñánnabe de ca Testigu dxi bibiguetaʼ bixhozeʼ ndaaniʼ guidxi Dublín para gaca precursor. Bizuluáʼ bisiideʼ laabe ni zeeda lu Biblia ne despué guyuu gaʼ de ca binnilídxibe ndaaniʼ xquidxi Dios.
Despué yegucheecheʼ diidxaʼ fuera de guidxi Belfast ra nuu caadxi yoo naroʼbaʼ ra ribee binni permisu para chuʼ. Raqué binebiaʼyaʼ ti gunaa rusa ni guleza ndaaniʼ guidxi Lituania. Ora biluéʼ laabe ca libru ne ca revista ziniáʼ que, gúdxibe naa: «Napaʼ libru ca. Ti stiuaʼ bidii ni naa, laabe rúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ ti scuela roʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi Kaunas». Óraque guleebe libru La Creación lu diidxaʼ polaco. Guidubi guriá libru que cá jma letra. Bidxagayaa gunaa que ora gudxeʼ laa naa bidieeʼ libru que stiuʼ dxi guyuaa guidxi Kaunas (Ecl. 11:1).
John Sempey, xpinni Cristu ni bicheecheniáʼ diidxaʼ que gudxi naa ora chindayaʼ ndaaniʼ guidxi Irlanda del Norte chaa chigannaʼ Nellie, ti bizáʼnabe jma nahuiiniʼ, purtiʼ napa gana guiziidiʼ cani zeeda lu Biblia. Ngue runi naa ne bizanaʼ Connie bizulú bisíʼdidu laabe cani rusiidiʼ Biblia. Nagueendaʼ biniisibe lu stiidxaʼ Dios ne guyuunísabe. Despué guca xnoviaʼ laabe ne bichaganadu.
Naa ne Nellie bínidu xhiiñaʼ Jiobá cincuenta y seis iza. Gucanedu jma de ti gayuaa binni gunibiáʼ Jiobá. Guirópadu gudixhe íquedu tiididu lu Armagedón ne chuʼdu lu guidxilayú cubi guníʼ Jiobá gudii, peru lu iza 1998 guti xheelaʼ. Nabé naná yuubaʼ gudiideʼ que, ne laani nga tobi de ca guendanagana jma naná gupaʼ.
Bibiguetaʼ ndaaniʼ ca guidxi ra guyuaaʼ
Ti iza despué de guti Nellie gucuaaʼ ti ndaayaʼ nabé naroʼbaʼ: gunábacabe naa chaa ra yoo Betel ni nuu Tallin (Estonia). Lu carta ni biseendacabe ra nuaa que na: «Maʼ lii si nabániluʼ de lade chii xpinni Cristu ni biséʼndadu ndaaniʼ guidxi Estonia, Letonia ne Lituania lu iza 1930». Racaláʼdxicabe gucaacabe ximodo bizulú bireeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Estonia, Letonia ne Lituania ne nuucabe gánnacabe pa zanda gacaniáʼ laacabe.
Nabé biecheʼ güeniáʼ laacabe guiráʼ ni bizaacaniáʼ ca xcompañeruaʼ ca iza guyuʼdu raqué. Dxi yendayaʼ Letonia biluéʼ ca xpinni Cristu que primé yoo ni biquiiñedu casi yoo Betel ne laaca biluéʼ laacabe ti lugar ni nuu ique yoo que ra bicáʼchidu ca libru ne ca revista stidu. Qué ñuu dxi nidxela puliciá lugar que. De Lituania yenécabe naa Šiauliai, ti guidxi ra biseendacabe naa de precursor. Raqué gudxi ti xpinni Cristu naa: «Maʼ raca stale iza, naa ne jñaa guzidu ti yoo ndaaniʼ guidxi riʼ. Ora bisiadu ique yoo que bidxéladu ca libru El Plan Divino de las Edades ne El Arpa de Dios. Biindaʼ cani ne bidiéʼ cuenta caziideʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Nannaʼ dxiicheʼ lii bisaanaluʼ ca libru que raqué».
Laaca gunda guyaaʼ ti guendaridagulisaa de chupa gubidxa ra biseendacabe naa de precursor. Rietenalaʼdxeʼ raca sesenta y cinco iza gúpadu ti guendaridagulisaa raqué ra guyé treinta y cinco si binni. Peru yanna jma de ti mil gaayuʼ gayuaa binni bidagulisaa raqué. ¡Nabé maʼ guluu Jiobá ndaayaʼ dxiiñaʼ cayaca raqué!
Qué huayuu dxi gusaana Jiobá naa
Cadi tan xadxí lu noviembre iza 2006, gupaʼ sti ndaayaʼ ni cadi cabezaʼ. Bichaganayaʼ ti gunaa láʼ Bee.
Ni zanda gabeʼ tutiica hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ ni caníʼ ique xi guniné xquendanabani nga chinanda conseju riʼ: «Bietenalaʼdxiʼ yanna de [Dios] Ni Jma Nandxóʼ ni bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ». Runeʼ sentir cásica biʼniʼ sentir hombre bicaa Salmo riʼ: «Dios stinneʼ dede nahuiineʼ huasiidiluʼ naa ne dede yanna, ne qué huasaanaʼ de guiniéʼ guiráʼ ca cosa sicarú ni maʼ bíʼniluʼ. Neca guióxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ, ti ganda gabeʼ ca binni ni gueeda ca pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiluʼ» (Sal. 71:17, 18).
[Mapa ni zeeda lu yaza 25]
Neca guyuu xquendanabánidu ra naxoo, yesaanadu libru ne revista Letonia
ESTONIA
TALLIN
Golfo stiʼ Riga
LETONIA
RIGA
LITUANIA
VILNA
Kaunas
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]
Bizuluáʼ de precursor ndaaniʼ guidxi Escocia dxi napaʼ 15 iza
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]
Naa ne Nellie dxi bichaganadu (1942)