Sti biaje cayanna binni de guendanabani ni qué zaluxe lu Guidxilayú riʼ
«Bicaachiʼ ca diidxaʼ ni bicaaluʼ ca [Daniel] ne biseeguʼ libru ca, ne guiaana ni zacá dede lu ca últimu dxi. Zaxéleni ne stale tu zuyubi guiene ni, ne zadale guendananna ni dxandíʼ.» (DAN. 12:4)
1, 2. Xi guendarinabadiidxaʼ chiguicábinu lu tema riʼ.
CA DXI stinu riʼ, millón de binni maʼ nanna dxandíʼ rusiidiʼ Biblia zabani binni ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ (Apo. 7:9, 17). Dede dxi bizulú guyuu binni lu Guidxilayú riʼ Dios bisihuinni bizáʼ binni para guibani sin qué chuʼ dxi gati, ne cadi para guibani caadxi si iza (Gén. 1:26-28).
2 Ca israelita que biʼniʼ crecaʼ zabiguetaʼ zabani binni sin donda cásica modo guyuu Adán ante guchee que. Ne lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu cusiene ni chiguni Dios para ganda guibani binni lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati. Yanna, xiñee rininu zabiguetaʼ zanna binni zabánicaʼ lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Ximodo chigaca nga yaʼ, ne tuu nga chigusiidiʼ ni guiráʼ binni yaʼ.
Maʼ qué ñanna binni pa zabani sin qué chuʼ dxi gati
3. Xiñee qué ridxagayaanu maʼ qué ñanna binni de guendanabani ni qué zaluxe ca.
3 Jesús maca guníʼ ziuu tu zuchaa cani rusiidiʼ Biblia ne zusiguiicaʼ stale binni (Mat. 24:11). Apóstol Pedru gudixhená ca xpinni Cristu ne ca diidxaʼ riʼ: «Ziuu tu usiidi laatu ni cadi dxandí zeeda de Dios» (2 Ped. 2:1). Ne Pablu guníʼ xi zuni binni, nabe: «Zadxiña dxi ma qué zaná cabe ucaa diaga cabe cani rusiidi ni dxandíʼ, sínuque zuyubi cabe adxé adxé tu usiidi laacabe ni chuʼlaʼdxi cabe. Zudxii deche cabe ni zeeda de Dios ne jma zacá ique cabe ni riguixhe binni» (2 Tim. 4:3, 4). Binidxabaʼ nga ni cusiguii binni ne huaquiiñebe ca religión ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu para cadi gusiidicaʼ zaca ni maʼ gudixhe ique Dios guni para binni ne para Guidxilayú riʼ (biindaʼ 2 Corintios 4:3, 4).
4. Xi qué niná ca xaíque stiʼ ca yuʼduʼ ñuni cré.
4 Biblia rusiidiʼ laanu Reinu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ ca nga ni chigunitilú ca gobiernu ni nuu yanna (Dan. 2:44). Laaca cusiidini laanu dxi guni mandar Cristu ti mil iza ca, zulaacabe Binidxabaʼ ti lugar ni zeeda gaca casi ti bizé roʼ, ne ziasa ca gueʼtuʼ ca sti biaje para guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ ne maʼ qué ziuu donda luguiáʼ guiráʼ binni (Apo. 20:1-3, 6, 12; 21:1-4). Peru ca xaíque stiʼ cani nacaʼ zinándacaʼ Cristu ca maʼ gadxé ni runi crecaʼ. Casi Orígenes de guidxi Alejandría, tobi de ca hombre ni naca Padre stiʼ Yuʼduʼ ni bibani lu guionna siglu despué de ca dxi stiʼ Jesús que, guníʼ cadi jneza nga guni cré binni zuni mandar Reinu stiʼ Dios lu ti mil iza ca. Enciclopedia Católica guníʼ sicaríʼ de Agustín de Hipona, ti católicu ni guca teólogo (354-430): «Qué liica ñuni crebe ziuu ti mil iza».a
5, 6. Xiñee qué niná Orígenes ne Agustín ñuni crecaʼ zuni mandar Reinu stiʼ Dios ti mil iza.
5 Xiñee qué ñuni cré Orígenes ne Agustín pa deruʼ chiguzulú ti mil iza ca yaʼ. Purtiʼ Orígenes yenanda ni bisiidiʼ Clemente de guidxi Alejandría, ni biʼniʼ cré qué rati alma stiʼ binni, ne laabe biziidibe ni de ca griegu. Ti teólogo ni láʼ Werner Jaeger, guníʼ sicaríʼ biʼniʼ Orígenes: «Guiráʼ cani bisiidiʼ Platón de alma que, bisiidibe cani casi ñaca Cristu bisiidiʼ cani». Cumu biʼniʼ cré Orígenes cani bisiidiʼ Platón la? despué maʼ guniʼbe guibáʼ nga chichuu ca ndaayaʼ ni chigueedané Reinu stiʼ Dios lu Ti Mil Iza, ne cadi lu Guidxilayú riʼ.
6 Yanna, ante gaca Agustín tobi de cani nacaʼ zinándacaʼ Cristu, dxi napa 33 iza la? yenándabe cani rábicabe neoplatonismo, casigá ni bisiidiʼ Platón, ne Plotino nga gudixhestí grupu ca lu guionna siglu que. Ni cadi jneza biʼniʼ Agustín nga qué nusaanabe ni biʼniʼ crebe de Plotino ora bichaabe de religión. «Xquendabiaanibe ca beeda gácani casi ti crisol ra biuuchaʼ cani rusiidiʼ Nuevo Testamento ne cani bisiidiʼ Platón, hombre de Grecia que.» (The New Encyclopædia Britannica.) Enciclopedia Católica cuzeeteʼ ni bisiene Agustín de Ti Mil Iza Chiguni Mandar Reinu stiʼ Dios ni cayeeteʼ lu capítulo 20 stiʼ Apocalipsis, ne laaca cuzeeteni ca diidxaʼ riʼ: «Ni bisiénebe ca [...] yenanda ca teólogo ni, cani nuu neza Occidente ni bibani despué de laabe, [nga runi] maʼ guirutiʼ tu nusiidiʼ de ti mil iza casi dxi gunna binni de laani primé que».
7. Xi bicaa binni guni cré maʼ qué zabani lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati, ne ximodo beeda guni crécabe zacá.
7 Stale tu maʼ qué ñuni cré pa zabani binni lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati. Xiñee yaʼ. Purtiʼ jma stale binni biʼniʼ cré nápanu ti alma ni qué rati ne ribani ni lu xcuerpu binni caadxi si dxi, ne biasastí ni ndaaniʼ guidxi Babilonia ne bireeche ni lu guidubi naca Guidxilayú. Dxi maʼ biʼniʼ cré ca binni ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu que la? ca teólogo stícabe gadxé modo biquiiñecaʼ caadxi textu ra caníʼ nuu tu zié guibáʼ para gusiidicaʼ zié guiráʼ binni nachaʼhuiʼ guibáʼ. Bisiidicabe binni tobi zidídisinu lu Guidxilayú riʼ, ne raríʼ nga zusihuínninu pa zanda chuunu guibáʼ. Zacagá nga bizaaca caadxi judíu ni maca runi crecaʼ zabani binni sin qué chuʼ dxi gati. Chaahuidugá maʼ biʼniʼ cré ca judíu que napa binni ti alma ni qué rati ne maʼ qué ñuni crecaʼ pa zabani binni lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati. Peru gadxé ni de ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Biblia rusiene bizáʼ Dios binni para guibani lu Guidxilayú ne cadi para guibani guibáʼ. Ngue runi, gudxi Dios Adán: «Yu dé lii» (Gén. 3:19). Nga rusihuinni lu Guidxilayú nga naquiiñeʼ guibani binni ne cadi guibáʼ (biindaʼ Salmo 104:5 ne 115:16).
Gúnnacabe ni dxandíʼ
8. Xi guníʼ caadxi hombre ni bibani lu siglu XVII de ni cabeza binni guicaa despué.
8 Neca stale religión ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu qué riná guni cré zabani binni lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati la? qué huayanda diʼ gucaa Binidxabaʼ binni gusaana de guni cré dxandíʼ zaca ni. Lu ca siglu ni maʼ gudiʼdiʼ ca, caadxi hombre ni biindaʼ chaahuicaʼ Biblia biziidicaʼ xiixa ni nacubi, purtiʼ biénecaʼ xii nga chiguni Dios para ganda guibani binni lu Guidxilayú riʼ sin gápacaʼ donda (Sal. 97:11; Mat. 7:13, 14; 13:37-39). Lu siglu XVII, bíʼnicabe Biblia ne bitiixhicabe ni lu gadxé gadxé diidxaʼ, ne zacá nga gunda gupa stale binni ni. Lu iza 1651 bicaa ti erudito ca diidxaʼ riʼ: «Pa pur Adán cayati binni, ne biniti Paraísu que ne maʼ qué nibánicaʼ lu Guidxilayú la? pur Cristu [...] zanda guibani guiráʼ binni lu Guidxilayú riʼ, pacaa qué ñanda nuchaaganu laacabe» (biindaʼ 1 Corintios 15:21, 22). John Milton, tobi de ca poeta ni jma risaca ni riníʼ inglés (1608-1674), bicaa lu chupa libru stiʼ ni láʼ El Paraíso perdido ne El Paraíso recobrado xii nga ni chiguicaa ca binni ni cadi gucheené Dios ndaaniʼ paraísu lu Guidxilayú riʼ. Neca xadxí nga biindaʼ Milton Stiidxaʼ Dios la? bidiibe cuenta jma ziene binni ni dede ora maʼ nuu Cristu lade binni.
9, 10. 1) Xi guníʼ Newton de ni cabeza binni. 2) Xiñee guníʼ ique Newton zandaaruʼ stale iza para gueeda Cristu.
9 Isaac Newton, ti matemáticu ni nabé binibiáʼ binni laa, laaca nabé biindaʼ Biblia (1642-1727). Newton bidii cuenta ziasa ca binni nachaʼhuiʼ de lade gueʼtuʼ para cheʼ guibáʼ ne guni mandarnecaʼ Cristu (Apo. 5:9, 10). Ne ora bizeetebe de ca binni ni chiguni mandar Reinu que laacaʼ la? guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Zabániruʼ [binni] lu Guidxilayú riʼ despué de guni juzgar Dios laacaʼ, ne cadi ti mil iza si, sínuque zabánicabe luni ne qué ziuu dxi gáticabe».
10 Newton guníʼ ique zandaaruʼ stale iza para guihuinni maʼ nuu Cristu lade binni. Ne Stephen Snobelen, ti hombre ni biindaʼ de historia cusiene xiñee guníʼ ique Newton zacá, laabe nabe: «Cumu stale binni biʼniʼ cré chonna binni nga dios dxi bibani Newton que la? ngue runi guníʼ íquebe cayaadxaruʼ stale para gueeda Reinu stiʼ Dios». Ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu que qué ñanna diʼ binni cani ne dxi bibani Newton qué nihuinni diʼ ti grupu de xpinni Cristu ni nucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán. Laaca guniʼbe sicaríʼ: «Ca diidxaʼ riguixhená ni bicaa Daniel ne Juan [ni bicaa Juan ca zeeda cani lu libru stiʼ Apocalipsis] ziene binni cani lu ca últimu dxi ca». Ne laaca bizeetebe ni guníʼ Daniel: «Óraque stale tu zazá cheríʼ chericaʼ, ne ziuu stale guendananna. Nga runi napa xidé guiníʼcabe de Evangeliu ca ndaaniʼ guiráʼ guidxi ante gueeda ca dxi jma nagana ca ne ante guinitilú guidxilayú. Ca binni ni naaze ziña lu naʼ ne ni guilá lu ca dxi jma nagana qué zanda diʼ guidálecabe ne guireecabe de ndaaniʼ stale guidxi pa qué guireeche Evangeliu ca primeru» (Dan. 12:4; Mat. 24:14; Apo. 7:9, 10).
11. Xiñee maʼ qué ñanna binni pa zabánicaʼ lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ ca dxi stiʼ Milton ne Newton.
11 Ca dxi bibani Milton ne Newton qué ñanda diʼ niníʼ binni xiixa ni cadi cusiidiʼ yuʼduʼ purtiʼ zanda guizaacacaʼ xiixa. Ngue runi stale de cani bicaacabe de Biblia bireecani gútisicabe. Peru Reforma ni guca lu siglu XVI qué nuchaani ni biʼniʼ cré ca binni ni guníʼ ique nápanu ti alma ni qué rati, ne ca yuʼduʼ protestante ni jma risaca que bisiidirucaʼ ni guníʼ Agustín purtiʼ laa na maʼ gudiʼdiʼ Ti Mil Iza ra chiguni mandar Reinu stiʼ Dios. Yanna, ñee jma ziene binni ni cá lu Stiidxaʼ Dios lu ca últimu dxi riʼ la?
«Guendananna ni dxandíʼ zadale»
12. Padxí nga ziene binni jma de Stiidxaʼ Dios.
12 Daniel guníʼ chiguizaaca ti cosa nabé risaca lu ca últimu dxi (biindaʼ Daniel 12:3, 4, 9, 10). Ne laaca zacagá guníʼ Jesús: «Dxi ca nga guzaani cani nachaʼhui [...] casi ruzaani gubidxa» (Mat. 13:43). Yanna, ximodo nga jma ziene binni de Stiidxaʼ Dios lu ca últimu dxi ca yaʼ. Para guicábinu ni gunabadiidxanu ca la? guidúʼyanu xi bizaaca ante de iza 1914.
13. Xi ca diidxaʼ bicaa Russell biindaʼ si de dxi guibiguetaʼ binni gaca casi Adán ante guchee.
13 Ra maʼ ziluxe siglu XIX que stale binni guyuu ñene cani zeeda lu Biblia (2 Tim. 1:13). Tobi de ca binni ca nga Charles Taze Russell, lu iza 1870 que bicasaabe ti grupu de binni ni ruundaʼ Biblia ne xcaadxi xcompañérube. Lu iza 1872 que biindacabe pa zabiguetaʼ binni gaca casi Adán ante guchee. Xcaadxi iza despué bicaa Russell ca diidxaʼ riʼ: «Dede yanna caʼruʼ guiénedidu xii nga chiguicaa yuʼduʼ [ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu] ni cadiʼdiʼ ra nagana yanna ne xi chiguicaa guiráʼ ca xpinni Dios ni guni huantar». Últimu grupu ni bizéʼtenu ca «zabiguetaʼ zácacaʼ casi Adán ante guchee, ni guca bixhózecaʼ ne xaíque sticaʼ Edén». Russell guníʼ guyuu tu gucané laa para gunda biene ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Tu ca binni ca yaʼ.
14. 1) Ximodo biene Henry Dunn Hechos 3:21. 2) Tu guniʼbe zabani lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati.
14 Tobi de ca binni ca nga Henry Dunn, laabe bicaabe de «ora ma gudixhe chaahui Dios irá ni naquiiñe gacaʼ casi uníʼ de ruaa ca profeta sti dede ma xadxí» (Hech. 3:21). Henry Dunn gunna dxiichi ora maʼ gudixhe chaahuiʼ Dios guiráʼ ni naquiiñeʼ gaca la? óraca zabani binni sin donda lu Guidxilayú riʼ lu Ti Mil Iza guni mandar Cristu. Laabe biindabe de xiixa ni cayaca nagana para guiene stale binni: tuu nga cani chiguibani lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati. De raqué bisiénebe ziasa millón de binni lade gueʼtuʼ, zaziidicaʼ ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios ne zanda gápacaʼ fe Cristu.
15. Xi biene George Storrs de cani chiguiasa lade gueʼtuʼ.
15 Lu iza 1870, George Storrs, ti hombre ni guleza Brooklyn (Nueva York) ni gulee ti revista ni biree lá Bible Examiner, laaca biénebe ziasa cani cadi nachaʼhuiʼ ca lade gueʼtuʼ ne zabánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ. Cumu biindabe Stiidxaʼ Dios la? laaca biénebe zati guiráʼ cani qué náʼ gapa guendanabani ni qué zaluxe, neca gápacaʼ ti gayuaa iza (Isa. 65:20).
16. Ximodo bihuinni gadxé Cani ruundaʼ Biblia que de ca religión ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu.
16 Ne laaca pur biindaʼ Russell Stiidxaʼ Dios gunda biene maʼ bidxiña dxi guireeche ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu que, ngue runi lu iza 1879 bizulú biree ti revista ni láʼ Zionʼs Watch Tower and Herald of Christʼs Presence (Torre stiʼ ni Rapa stiʼ Sión ne Ni caníʼ maʼ nuu Cristu lade binni), ni rubiáʼcabe yanna casi Torre stiʼ ni rapa. Ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá. Ca dxi que huaxiéʼ si binni gunna paraa chiguibani binni, peru qué nindaa gúnnacabe ni purtiʼ ndaaniʼ stale guidxi maʼ cacaa Cani ruundaʼ Biblia revista Torre stiʼ ni rapa para gúʼndacaʼ. Cumu bisiidiʼ Cani ruundaʼ Biblia ca caadxi si binni nga cheʼ guibáʼ ne millón de binni zabani lu Guidxilayú riʼ la? bisihuinni nga maʼ gadxé laacabe de ca religión ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu.
17. Ximodo biene binni xipeʼ nga cabeza laacaʼ despué.
17 «Dxi gueeda fin» ni maca bieeteʼ que la? bizuluni lu iza 1914. Ñee jma biene binni Stiidxaʼ Dios ra caníʼ paraa chiguibani binni lu iza ca la? (Dan. 12:4.) Lu iza 1913 biree ca libana stiʼ Russell lu 2,000 periódicu ne biindaʼ 15,000,000 binni cani. Ne ra maʼ ziluxe iza 1914 que jma de 9,000,000 binni ni nuu lu chonna continente biiyaʼ «Foto-Drama de la Creación», luni maʼ zidiʼdiʼ ti ndaa película ne foto ne maca zigusiéneni ora guni mandar Reinu stiʼ Dios lu Ti Mil Iza. Lu iza 1918 dede 1925, ca xpinni Jiobá ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú bidiicaʼ ti libana ni láʼ «Stale de ca binni nabani yanna riʼ qué ziuu dxi gáticaʼ» lu jma de treinta diidxaʼ, libana ca bisiene ximodo nga chiguibani binni lu Guidxilayú riʼ. Lu iza 1934 biénecabe naquiiñeʼ chúʼnisa guiráʼ cani racalaʼdxiʼ guibani sin qué chuʼ dxi gati lu Guidxilayú riʼ, nga gucané laacabe gucheechecabe stiidxaʼ Reinu ne stale gana. Millón de binni ni nuu yanna riʼ, rudiicaʼ xquíxepeʼ Jiobá pur guendanabani ni chigudiibe laacaʼ lu Guidxilayú riʼ.
Mayaca guibiguetaʼ gaca Guidxilayú riʼ galán
18, 19. Ximodo na Isaías 65:21-25 zabani binni.
18 Dios gudxi Isaías ni riguixhená que gucaa ximodo nga chiguibani ca xpinni lu Guidxilayú riʼ (biindaʼ Isaías 65:21-25). Ne ca yaga ni guyuu dxi bicaa Isaías ca diidxaʼ que raca chupa mil gadxe gayuaa iza la? nuuruʼ cani dede yanna. Ñee ruxuíʼluluʼ zanda guibániluʼ stale mil de iza nazaaca ne naguidxi la?
19 Cadi chupa chonna si gubidxa nga zabani binni, sínuque zabánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ. Ne zacá zanda guiziidicaʼ stale cosa, casi guníʼ Isaías que, zucuícabe yoo ne zudxiibacabe lu layú. Qué ziuu dxi gusaana de gaca xhamígunu ca binni ni gunibiaʼnu dxicá. Nabé sicarú nga zabani ca xiiñiʼ Dios lu Guidxilayú riʼ dxi «ibigueta aca ni galán» (Rom. 8:21).
[Cani cá ñee yaza]
a Agustín guníʼ cadi chiguzuluruʼ Ti Mil Iza ra chiguni mandar Reinu stiʼ Dios ca, sínuque bizuluni dxi gutastí Yuʼduʼ.
Ñee zanda gusiéneluʼ ni la?
• Xiñee maʼ qué ñanna binni paraa chiguibánicaʼ despué.
• Xi biene caadxi hombre ni biʼndaʼ Biblia ni bibani lu siglu XVII.
• Ante de 1914, ximodo gúnnacabe paraa chiguibani binni.
• Ximodo nga jma cayene binni de guendanabani ni chigudii Dios laacaʼ lu Guidxilayú riʼ.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]
Poeta John Milton (ladu bigaʼ) ne matemáticu Isaac Newton (ladu derechu) gúnnacabe zabani binni lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gati
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]
Cani biindaʼ Stiidxaʼ Dios primé que biénecaʼ naquiiñeʼ guiziidiʼ binni paraa chiguibánicaʼ