Ñee runi sentir binni galán ora ruquixe ni gúnicabe laa la?
NUU tu riníʼ galán runi sentir ora ruquixe ni guni stobi laa. Ne cumu nánnanu xii nga jneza ne ni cadi jneza la? ribézanu gusabanácabe tuuxa ni qué ñuni ni jneza. Nga runi ridxiichinu ora gúnicabe xiixa para guninácabe laanu. Peru, ñee jneza nga guquíxenu ni gúnicabe laanu la?
Stale cosa nga rucaa binni guquixe ni gúnicabe laa, casi ora gábicabe binni xiixa diidxaʼ ni guniná laa, ora cápacabe xadiaga, gulaanácabe laa, quíñecabe laa, cuánacabe stiʼ o gúnicabe laa sti cosa ni cadi jneza. Ximodo runi sentirnu ora laapenu gúnicabe xiixa zacá yaʼ. Primé ca ni riníʼ ique binni nga: «Zuquixeʼ laabe ni bíʼnibe naa».
Nabé ridúʼyanu riuulaʼdxiʼ binni guquixe ni gúnicabe laa. Casi Estados Unidos huayuu baʼduscuela de 13 ne 15 iza ni huandisaʼ falsu luguiáʼ ca maestru stiʼ, riníʼcabe bininá ca maestru ca laacabe o gucaláʼdxicaʼ ñúnicaʼ laacabe sti cosa. Xiñee rúnicabe zacá yaʼ. Para guquíxecabe ca maestru ca ni bíʼnicaʼ ora guluu jnézacaʼ laacabe. Ne neca guihuinni cadi dxandíʼ ni guníʼ ca baʼduscuela ca, raca nagana para binni guʼyaʼ ca maestru ca casi tuuxa ni runi ni jneza. Brenda Mitchell, ti gunaa ni naca xaíque stiʼ sindicatu de maestru ni nuu Nueva Orleans, guníʼ: «Dede ora guindísacabe falsu luguiáʼ ti maestru, maʼ qué randa diʼ ruuyaʼ binni laabe casi tuuxa ni runi ni jneza».
Stale de ca binni ni qué riuulaʼdxiʼ dxiiñaʼ bidiicabe laacaʼ o cani bichuugucabe laacaʼ de dxiiñaʼ ruyúbicaʼ modo guquíxecaʼ ni biʼniʼ patrón sticaʼ laacaʼ. Nga runi, ruxhiácabe o runi feúcabe cani napa ca empresa ca lu computadora sticaʼ. Xcaadxi riníʼ ni cadi naquiiñeʼ ganna sti binni de empresa ra nuu o rutoo ca programa stícabe. Ti periódicu láʼ The New York Times na laaca «ribaʼnaʼ stale de laacabe xcaadxi cosa ni napa ca empresa ca». Nga runi stale empresa riquiiñeʼ ti pulicia para chiné binni ca ra oficina stiʼ ne cueza dede ora maʼ bitópabe ca cosa stibe ne guʼyaʼ guireebe de lugar que.
Rihuinni jma nga ricá ique binni guquixe ni bíʼnicabe laa ora ni bininá laabe ca naca tuuxa ni nabé ridxaagabe, casi tuuxa ni runinebe dxiiñaʼ, ti xhamígube o ti binnilídxibe. Nuu tiru neca gadxé si modo guiniʼné binni laanu o gúnicaʼ xiixa sin guiníʼ íquecaʼ, maca cuyúbinu ximodo guquíxenu ni bíʼnicabe laanu. Pa ti xhamígunu o ti binnilídxinu gabi laanu xiixa ni qué chuuláʼdxinu, ñee maca caníʼ íquenu ximodo guquíxenu ni laabe la? Jma nagueenda zaníʼ íquenu zacá pa ni bininá laanu ca naca ti binni ni nabé ridxaaganu.
Cadi jneza diʼ guquíxenu ni guni binni laanu
Stale binni riníʼ ique ziuu galán pa guquixe ni bíʼnicabe laa. Peru, ñee zacá ni la? Guidúʼyanu xi bizaaca ca xiiñiʼ Jacob, tobi de ca hombre ni guca bixhozegola ca hebreu. Biblia na guizáʼ gucaná ladxidóʼcabe ne bidxiichicabe ora gúnnacabe gulaaxoo ti cananeu láʼ Siquem bizáʼcabe Dina (Génesis 34:1-7). Para guquixe Simeón ne Leví ni bíʼnicabe bizáʼnacaʼ la? guníʼ íquecaʼ guninacaʼ ca binni que. Bisiguiicabe ca binni que para gunda biiticabe Siquem ne guiráʼ ca hombre ni nuu ndaaniʼ guidxi que (Génesis 34:13-27).
Xi bizaaca pur ni bíʼnicabe que yaʼ. Ni gudxi Jacob ca xiiñiʼ que rusihuinni qué nibeendudícabe gasti galán, laabe guniʼbe: «Ma guluutu naa lu guendanagana, purtiʼ zacananalaʼdxiʼ ca binni guidxi riʼ naa [...], ziuucabe tobi si para gucaalúcabe naa, ne zuuticabe naa ne ca binnilidxeʼ (Génesis 34:30, Nueva Biblia de los Hispanos). Racá ridúʼyanu jmaruʼ si biroobaʼ guendanagana que pur ni biʼniʼ Simeón ne Leví. Dede dxi que jmaruʼ si bidxibi Jacob ne ca binnilidxi pa gueeda gucaalú ca binni de guidxi que laacaʼ. Ne zándaca para cadi gaca nga, gudxi Dios laabe chindezanebe ca binnilídxibe Betel (Génesis 35:1, 5).
Relatu riʼ rusiidiʼ laanu ti cosa nabé risaca: ora ruquíxenu ni guni stobi laanu la? qué riluxe diʼ ca guendanagana ca.
Jma raca nanaláʼdxicabe ne jma ridíndecabe
Jma zuninanu laca laanu pa qué gusaananu de gaca nanaláʼdxinu binni. Sicaríʼ caníʼ ti libru de ca binni ni nabé ridaa xiana ne guizáʼ ridxiichi: «Laaca xiana stícabe runiná laacabe. Runíticabe tiempu ne stipa stícabe ora maʼ caníʼ íquecabe pabiáʼ naná ni biʼniʼ binni laacabe, riguudícabe cani bininá laacabe ne nisi maʼ cuyúbicabe ximodo guquíxecabe ni laa» (Saber perdonar: cómo hacer las paces con su pasado y vivir sin rencores). Sicaríʼ riníʼ Biblia de ca binni ni qué rusiaandaʼ ni bíʼnicabe laa: «Cani rapa [xiana] riuʼdxuʼ dxita ládicaʼ» (Proverbios 14:30).
Ximodo ndiʼ chuʼ ti binni nayecheʼ pa nanalaʼdxiʼ stobi ne daʼ xiana yaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti hombre: «Binni ni riníʼ galán zuni sentir pa guquixe ni gúnicabe laa la? galán guni pa guʼyaʼ ximodo rihuinni lú tuuxa ni maʼ xadxí daʼ xiana ladxidóʼ».
Yanna, xi ridúʼyanu ora ridinde ca binni de sti raza ne ora ridinde ca binni de gadxé religión yaʼ. Cadi dxandíʼ ora guuticabe tobi de ca binni ca ridxiichi xcaadxi ne ruuti stobi, ne zacá ruzulú rutisaacabe la? Guidúʼyanu xi guníʼ ti gunaa ora bisaba caadxi terrorista ti bomba ra guti dieciocho hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ. Cumu guizáʼ cadxiichi gunaa que ne nabé cayuubaʼ ladxidóʼ la? guníʼ: «Ngaca nga ñúninu ca binni ca, peru nuquíxenu laacabe ni bíʼnicabe ca ti mil biaje». Ora riníʼ ique binni zacá jmaruʼ si rucaani laa tinde.
Guxha ti chu lúcabe pa gáxhacabe ti chu luluʼ
Zándaca ziuu tu zaníʼ jneza nga guquixe ni gúnicabe laa pur ni cá lu Biblia ra na zanda gáxhacabe ti chu lú tuuxa ni gaxha ti chu lúcabe, ne gáxhacabe ti laya ni guxha ti láyacabe (Levítico 24:20). Ruluíʼ nga rucaa ley riʼ binni guquixe ni gúnicabe laa ora ruzeeteni zanda gaxha binni ti chu lú tuuxa pa gáxhacabe ti chu lú. Peru ley riʼ guʼtaʼ ni para cadi tiidisú binni ora guquixe ni gúnicabe laa. Guidúʼyanu xiñee.
Pa quiñe ti israelita tuuxa dede gaxha ti chu lú binni ca la? lu Ley que cá xi castigu nuu para laabe. Ngue runi qué zanda diʼ guquixe binni ni gucaná ca ni bíʼnicabe laa, ra guniná laabe o guniná ca binnilídxibe. Ley que na naquiiñeʼ gábicabe ca juez que xi guca. Laaca bicueeza Ley riʼ tutiica gacalaʼdxiʼ guniná stobi, purtiʼ zúnicabe laabe ni gúnibe binni ca. Peru nuuruʼ jma cosa ni naquiiñeʼ gánnanu de ley ca.
Ante quixhe Jiobá Dios ley ca, maca gúdxibe Moisés gudii mandatu riʼ guidxi Israel: «Cadi gacananaláʼdxiluʼ bíʼchiluʼ ndaaniʼ ladxidoʼloʼ. [...] Cadi guquíxeluʼ ni guni tuuxa [...] lii ne cadi gapuʼ xiana laabe» (Levítico 19:17, 18). Nga runi, para ganda guiénenu xi riníʼ Biblia ra na gáxhacabe ti chu lú o ti laya tuuxa la? cadi naquiiñeʼ gusiáʼndanu xcaadxi ley ni bidii Jiobá Moisés que. Ne chupa mandatu si bisiene Jesús ximodo gácani ora guníʼ: «Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani lu» ne «Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii» (Mateo 22:37-40). Yanna, xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu pa gúnicabe laa xiixa ni cadi jneza yaʼ.
Guyúbinu modo guidxaaganu guiráʼ binni
Biblia na Jiobá nga Dios «ni riguixhe dxí ladxidóʼ binni», ne rábini binni ni runi adorar Dios «uyubi ximodo idxaaga irá binni, ne guni ni de idubi ladxidóʼ» (Hebreos 13:20; 1 Pedro 3:11). Peru, ñee jneza nga guyúbinu modo chuʼnu galán ne guiráʼ binni la?
Guiníʼ íquenu ni bizaaca Jesús, guzananda ca xhenemígube laabe, bichá xhínnicaʼ lube ne gudíñecaʼ laabe dxi bicheechebe diidxaʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Peru cadi ngasi, dede bitoo ti xhamígube laabe ne bisaana ca discípulo stibe laabe (Mateo 26:48-50; 27:27-31). Xi biʼniʼ Jesús óraque yaʼ. Apóstol Pedru guníʼ: «Ora uluu dí cabe laabe, qué niguu dí be laacaʼ. Ne ora ucaná be, qué ñabi be laaca gapa gá si ca laacaʼ, sínuque bisaana be irá ni lu ná Dios ti laa ruuya irá cosa jneza» (1 Pedro 2:23).
Laaca guniʼruʼ apóstol ca sicaríʼ: «Ucaná Cristu pur laatu.Yanna laguni casi biʼni Cristu» (1 Pedro 2:21). Racá ridúʼyanu rucaa Biblia laanu chinándanu ejemplu stiʼ Jesucristu, dede ne ora gúnicabe laanu xiixa ni cadi jneza. Jesús peʼ guníʼ sicaríʼ lu libana ni bidii lu dani que: «Laganaxhii cani nanalaʼdxi laatu, ne lainíʼ né Dios pur cani riguu dí laatu. Lagacané cani runi pur uchiichi laatu, ne lainaba lu Dios pur cani riladxi laatu. Laguni zacá ti chi ndee tu Bixhoze tu ni nuu ibáʼ» (Mateo 5:44, 45).
Ca xpinni Cristu nadxiicaʼ binni casi na textu ca, yanna, xi gúnicabe pa riníʼ íquecabe biʼniʼ tuuxa xiixa para guchiichi laacabe yaʼ. Proverbios 19:11 na: «Ti hombre ni riene qué ridxiichi nagueenda, ne galán gúnibe pa gusiaandabe ni gucheenécabe laabe». Ne laaca rúnicabe ni na sti conseju riʼ: «Cadi udiiu lugar cuaqui dxí ni nadxaba lii, sínuque gudixhe dxí ni nadxaba pur ni nachaʼhuiʼ» (Romanos 12:21). ¡Gadxé si nga de modo riníʼ ique ca binni nuu yanna, purtiʼ laacaʼ nisi cuyúbicaʼ ximodo guquíxecaʼ ni runi binni laacaʼ! Cumu nadxiinu binni casi runi Cristu la? racané nga laanu para quixhedxinu «ni nadxaba pur ni nachaʼhuiʼ», ne gusiáʼndanu ni gúnicabe laanu, purtiʼ qué zápanu xiana tuuxa pa nadxiinu laa (1 Corintios 13:5).
Yanna, ñee riníʼ ca diidxaʼ riʼ qué zúninu gastiʼ pa gúnicabe laanu xiixa cosa o pa nuu xquendanabáninu ra naxoo la? ¡Coʼ, cadi nga diʼ nga na ni! Ora riníʼ Biblia quixhedxinu «ni nadxaba pur ni nachaʼhuiʼ» la? cadi caníʼdini gudiʼnu lugar guni binni laanu guiráʼ ni gapa gana. Nápanu derechu de guyúbinu tu gacané laanu. Pa chuʼ tu gacalaʼdxiʼ guni laanu xiixa o gacalaʼdxiʼ chindanaʼ ralídxinu la? galán guinínenu pulicia. Yanna, pa guizaaca ni ra rúninu dxiiñaʼ o ra scuela la? zanda chuunu ra nuu patrón o maestru stinu (Romanos 13:3, 4).
Peru cadi guiaandaʼ lii, nagana nga para guni binni ni jneza ndaaniʼ guidxilayú riʼ. Stale binni ruyubi ximodo gaca ni jneza, peru puru xiana rutópacaʼ ne jmaruʼ si ridxiichicaʼ ora qué raca ni.
Ni jma rusiecheʼ Binidxabaʼ nga guʼyaʼ cadi nuu binni tobi si purtiʼ nanaláʼdxisaacaʼ ne nisi cá íquecaʼ guquíxecaʼ ni guni binni laacaʼ (1 Juan 3:7, 8). Peru ca xpinni Cristu jma riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni na conseju riʼ: «Hermanu ni nadxiee caʼ, cadi uquixe tu ni guni cabe laatu, sínuque lausaana ni lu ná Dios, purti cá ni lu Xquiʼchi be ra na be: Xcuenta nuu ni, ne naa uquixe ni laacabe» (Romanos 12:19). Nga runi, pa guni crenu zuni Jiobá ni maʼ guníʼ la? qué zadaʼnu xiana, qué zadxiichinu ne qué zadindenenu binni. Pa gusaananu ca cosa ca lu náʼ Jiobá la? zudiʼnu cuenta cadi galán diʼ nga guquíxenu ni guni binni laanu (Proverbios 3:3-6).
[Ni caníʼ yaza 22]
«Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ.» «Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii»
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]
Pa nadxiiluʼ binni la? «qué ziuu neu laa xiana» (1 Corintios 13:5)