Tu naquiiñeʼ cuí religión stinneʼ Bixhozeʼ ne jñaaʼ la? o naa
NDAANIʼ guidxi Polonia nuu binni rabi ca testigu stiʼ Jiobá sicaríʼ: «Ndaaniʼ religión riʼ biniiseʼ ne raríʼ guiaanaʼ dede dxi gateʼ». Ca diidxaʼ ca rusihuínnicani stale binni nga riníʼ ique naquiiñeʼ chinanda religión stiʼ ca binnilidxi. Zándaca laaca huayunadiágaluʼ tuuxa guiníʼ zacá neza ra nabézaluʼ. Xi rizaaca ora riníʼ ique binni zacá yaʼ. Riaana binni ndaaniʼ religión stiʼ ca binnilidxi purtiʼ si rié binnilídxicabe ndaaniʼ ni. Yanna xi zanda guininu de ca testigu stiʼ Jiobá, cani bisiidiʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ o bixhozebídacaʼ ne jñaabídacaʼ laacaʼ de Dios yaʼ, ñee zanda guizaacacabe zacá la?
Timoteu qué nizaaca diʼ zacá. Dxandíʼ nga dede dxi nahuiinibe bisiidiʼ jñaabe ne jñaabídabe laabe de Dios ne binibiáʼ chaahuibe Dios ne gunnaxhiibe laa. Peru despué laapebe bidiibe cuenta nuu ca xpinni Cristu que lu religión ni dxandíʼ, cásica biʼniʼ jñaabe ne jñaabídabe. Laacabe gucanécabe Timoteu guni cré ni caníʼ Stiidxaʼ Dios de Jesucristu (2 Tim. 1:5; 3:14, 15). Xi rizíʼdinu de ejemplu ca yaʼ. Rusiidini laanu nécapeʼ cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ gacanecaʼ laacabe gácacabe xpinni Jiobá la? ca xiiñicabe nga naquiiñeʼ guiale de laacaʼ gácacaʼ xpinni Jiobá (Mar. 8:34).
Naquiiñeʼ guidúʼyanu pa jneza nga cazíʼdinu ti ganda guni crenu laani nga ni dxandíʼ. Pa gúninu zacá la? zaguidxi fe stinu, zúninu ni na Dios purtiʼ nadxiinu laa ne qué zusaananu de gúninu ni nabe neca guidxaagalunu intiica guendanagana (Efe. 3:17; Col. 2:6, 7).
Ni naquiiñeʼ guni cani nahuiiniʼ
Sicaríʼ guníʼ Albert,a ti hombre ni biniisi lade ti familia ni naca Testigu: «Naa maca nannaʼ rusiidiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni dxandíʼ, ni guca nagana para naa nga gábicabe naa ximodo naquiiñeʼ guibaneʼ». Yanna lii yaʼ hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, ñee zacaca riníʼ íqueluʼ la? Xiñee qué gúniluʼ stipa pur gánnaluʼ ximodo nga racalaʼdxiʼ Dios guibániluʼ. Pa gúniluʼ zacá, qué zaca nagana para lii gúniluʼ ni nabe (Sal. 40:8). Albert laaca guníʼ sicaríʼ: «Ti dxi gudixheʼ iqueʼ guneʼ orar Dios. Primé que nabé nagana guca para naa guneʼ ni, ngue runi bineʼ ti stipa pur guneʼ orar Dios. Peru qué nindaa de ngue bidieeʼ cuenta zusisaca Dios stipa stinneʼ pa guneʼ ca cosa ca jneza. Nga gucané naa guchaa modo nabaneʼ». Pa gúniluʼ stipa pur chuʼluʼ jma gaxha de Jiobá, zucaa nga lii chuuláʼdxiluʼ gúniluʼ ni nabe (Sal. 25:14; Sant. 4:8).
Guníʼ ique xiixa ni nabé riuuláʼdxiluʼ quíteluʼ. Cadi dxandíʼ pa qué gánnaluʼ ximodo riguítecabe ni nireeluʼ gana ni la? Peru, xi nizaaca pa niziidiʼ chaahuiluʼ modo riguítecabe ni ne gatigá niguíteluʼ ni yaʼ. Zándaca óraca maʼ ñuuláʼdxiluʼ ni ne dede pa ñanda si puru laani niguíteluʼ. Zacaca nga rizaaca ora rúninu xhiiñaʼ Jiobá. Xi zanda gúniluʼ para chuuláʼdxiluʼ gúniluʼ ni jma yaʼ. Ante cheluʼ ca guendaridagulisaa ca zanda guʼndaʼ chaahuiluʼ cani chitiidiʼ lúcani ne guicábiluʼ ora guinabadiidxacabe. Neca nahuiiniluʼ zanda gucaaluʼ xcaadxi guni casi cayúniluʼ (Heb. 10:24, 25).
Zacaca nga rizaaca ora gucheechenu diidxaʼ. Dxiiñaʼ riʼ naquiiñeʼ gúninu ni purtiʼ nadxiinu Dios ne cadi purtiʼ nuu tu cucaa laanu gúninu ni. Guníʼ ique: «Xiñee racalaʼdxeʼ guinieniáʼ binni de Jiobá yaʼ. Xi pur naquiiñeʼ gannaxhieeʼ Dios yaʼ». Naquiiñeʼ gúʼyaluʼ laabe casi Bixhózeluʼ ni nadxii lii. Laabe gúdxibe Jeremías gucaa ca diidxaʼ riʼ: «Dxandipeʼ zuyúbitu naa ne zadxélatu naa, purtiʼ de guidubi ladxidoʼto zuyúbitu naa» (Jer. 29:13, 14). Ximodo para gúninu zacá yaʼ. Jakub guníʼ: «Gupaʼ xidé bichaaʼ modo riníʼ iqueʼ. Dede dxi nahuiineʼ riaa guendaridagulisaa ne rucheecheʼ diidxaʼ, peru runeʼ ni purtiʼ si maʼ biaa guneʼ ni. Gupaʼ xidé binebiaʼyaʼ chaahueʼ Jiobá ne guca xhamiguáʼ laabe para gunda bineʼ ni nabe de guidubi ladxiduáʼ».
Ni zacané lii chuuláʼdxiluʼ gucheecheluʼ diidxaʼ nga gaca xhamíguluʼ cani runi ni na Dios. Ti proverbio zeeda lu Biblia na sicaríʼ: «Tu canazané binni nuu xpiaaniʼ la? zaca binni nuu xpiaaniʼ» (Pro. 13:20). Xiñee qué guyúbiluʼ gaca xhamíguluʼ cani riguixhe ique uganda xiixa guenda ndaaniʼ xquidxi Jiobá ne cani riuulaʼdxiʼ guni ni nabe yaʼ. Ti gunaa xpinni Cristu ni láʼ Jola guníʼ sicaríʼ: «Ni jma guluu gana naa nga guidxaagaʼ cani nahuiiniʼ ni ricá ique guni jma lu xhiiñaʼ Dios. Ne jma guyuuladxeʼ gucheecheʼ diidxaʼ».
Ni naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ
Sicaríʼ guníʼ Jola: «Nabé rudieeʼ xquíxepeʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ pur bisiidicaʼ naa guneʼ ni na Jiobá». Casi maʼ bidúʼyanu ca, cani napa xiiñiʼ zanda gacanecaʼ laacabe gánnacabe xi quixhe íquecabe gúnicabe. Sicaríʼ bicaa apóstol Pablu: «Hermanu caʼ, [...] lausiidi [xiiñitu] ne laulidxe laacabe. Lausiniisi laacabe modo na Señor» (Efe. 6:4). Conseju ni zeeda lu Biblia ca ruluiʼni laanu naquiiñeʼ gusiniisi binni xiiñiʼ modo na Stiidxaʼ Dios ne cadi modo riuuláʼdxicaʼ. Ni jma jneza gúnicabe nga gacanécabe xiiñicabe quixhe íquecaʼ ugaandacaʼ xiixa guenda ni gusiecheʼ Jiobá, lugar de gucaacabe laacaʼ quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni ruuyacabe jma jneza.
Para ganda gusiidiʼ binni xiiñiʼ stiidxaʼ Jiobá la? naquiiñeʼ chinándacaʼ conseju ni bidii Jiobá ca judíu ni gupa xiiñiʼ dxiqué: «Naquiiñeʼ [...] gábiluʼ ni laabe ora maʼ nuutu ralídxitu, ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu» (Deu. 6:6, 7). Ewa ne Ryszard, ti guendaxheelaʼ ni napa chonna xiiñiʼ, guniʼcaʼ sicaríʼ: «Ralídxidu nabé rinidu nuu stale modo zanda gúnidu jma lu xhiiñaʼ Dios». Xi guleendúcabe pur nga yaʼ. Laacabe guníʼcabe: «Dxi nahuiiniʼ ca xiiñidu gunábacabe guicá lácabe lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ, despué maʼ bicheechecabe diidxaʼ ne de raqué maʼ gudixhe íquecabe chuʼnísacabe. Despué nuu de laacabe guca precursor regular ne nuu de laacabe guca betelita».
Ejemplu ni quixhe cani napa xiiñiʼ ca nabé risácani. Sicaríʼ guníʼ Ryszard: «Naa ne xheelaʼ gudixhe íquedu cadi gusihuínnidu gadxé modo nácadu ra ridagulisaadu ne gadxé modo nácadu ralídxidu». Laatu, cani napa xiiñiʼ, galán guiníʼ íquetu sicaríʼ: «Xi ruuyaʼ ca xiiñeʼ runeʼ. Ñee ruuyacabe nadxieeʼ Jiobá la? Ñee rudiicabe cuenta nadxieeʼ Jiobá ora guneʼ orar ne ora guneʼ stipa pur guundaʼ Stiidxabe gatigá la? Ñee ruuyacabe nadxieeʼ Jiobá ora rucheecheʼ diidxaʼ, ora guneʼ xcaadxi cosa casi guuyaʼ televisión, ora siéʼ xiixa ne ora guiniéʼ xiixa de tuuxa xpinni Cristu la?» (Luc. 6:40). Cadi guiaandaʼ laatu guiráʼ dxi cayuuyaʼ xiiñitu laatu ne zudiicabe cuenta pa gadxé ni riniʼtu ne gadxé ni rúnitu.
Sti cosa ni nabé racané para gusiniisi binni xiiñiʼ nga uguu jnézacabe laacaʼ. Lu Stiidxaʼ Dios zeeda conseju riʼ: «Bisiidiʼ xiiñiluʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ» (Pro. 22:6). Ne ngapeʼ nga ni biʼniʼ Ewa ne Ryszard: «Nabé guleedu tiempu para guidúʼndadu Biblia ne cada tobi de ca xiiñidu». Peru ni naquiiñeʼ gánnanu nga cada guendaxheelaʼ naquiiñeʼ guʼyaʼ pa zuni casi maʼ bizéʼtenu ca, ne intiica modo quixhe íquecabe gúnicabe ni naquiiñeʼ gúʼyacabe xi caquiiñeʼ cada tobi de ca xiiñicabe. Cani napa xiiñiʼ ca naquiiñeʼ guiénecaʼ laacabe. Lugar de gábicabe xiiñicabe cadi jneza xiixa canción la? jma jneza gusiidicabe laacaʼ chinándacaʼ ca conseju zeeda lu Biblia ora cuicaʼ xiixa canción gucaadiágacaʼ.
Zándaca riníʼ íqueluʼ runi ca xiiñiluʼ ni jneza ne nánnacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Neca zacá, naquiiñeʼ guuyaʼ chaahuiluʼ xipeʼ nga nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Bietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Casi nisa ziaʼ nga ca conseju ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ti hombre, peru tobi ni nuu xpiaaniʼ zanda cuee cani» (Pro. 20:5). Naquiiñeʼ gatanaluʼ ne gúʼyaluʼ pa maʼ cayuu xiixa ni cadi jneza ndaaniʼ ladxidóʼ ca xiiñiluʼ ne nagueendaca naquiiñeʼ gacaneluʼ laacabe. Gudxi laacabe naguu xaíqueluʼ laacabe ne gunabadiidxaʼ laacabe ximodo nuucabe sin tíndeneluʼ laacabe. Peru ora guiníʼneluʼ laacabe cadi gusihuínniluʼ casi ora cabeeluʼ diidxaʼ laacabe. Pa gúʼyacabe dxandíʼ rizaaláʼdxiluʼ laacabe zucaani laacabe guiníʼcabe xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe ne zacá jma nagueenda zacaneluʼ laacabe.
Ni naquiiñeʼ guni ca binni ridagulisaa
Ñee zanda gacané ca binni ridagulisaa cani nahuiiniʼ ca para gusisácacaʼ ni cusiidiʼ bixhózecaʼ laacaʼ de Jiobá la? Dxandíʼ nga cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ gusiidicaʼ laacabe, peru xcaadxi binni ridagulisaa laaca zanda gacanecaʼ laacabe, ne jmaruʼ si ca binnigola. Ne cani jma naquiiñeʼ gacanécabe nga cani nahuiiniʼ ni napa bixhoze si o jñaa si ndaaniʼ xquidxi Dios.
Ximodo zanda gacané ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa cani nahuiiniʼ ca para gannaxhiicaʼ Jiobá ne gánnacaʼ risácacaʼ ne caquiiñecabe laacaʼ yaʼ. Sicaríʼ guníʼ Mariusz, ti binnigola de guidxi Polonia: «Laadu, ca binnigola, nabé risaca nga guinínedu cani nahuiiniʼ ca. Ne cadi ora si cadxaagalúcabe guendanagana, sínuque guiráʼ ora. Zanda guinínedu laacabe ora maʼ zigucheechedu diidxaʼ o despué de guidagulisaadu, o dede zanda guni invitardu laacabe ti nagaʼndaʼ». Xiñee qué guinabadiidxaluʼ laacabe ximodo ruuyacabe ca binni ridagulisaa. Pa guiniʼné ca binnigola ca cani nahuiiniʼ ca zacá la? zucaa nga laacaʼ guidxíñacaʼ ca binni ridagulisaa ne nga zacané laacaʼ gánnacaʼ laaca nácacaʼ tobi de ca binni ridagulisaa.
Pa nácaluʼ binnigola, ñee cayúniluʼ stipa pur gunibiáʼ chaahuiluʼ cani nahuiiniʼ ni nuu ra ridagulisaaluʼ la? Neca maʼ naca Albert, hombre ni maca bizéʼtenu que, binnigola yanna la? dxi gúcabe nahuiiniʼ laaca gúpabe stale guendanagana. Sicaríʼ guniʼbe: «Ti biaje yeganna ca binnigola naa para uguucaʼ gana naa ne gudiicaʼ conseju naa». Sti modo zanda gusihuínnicabe rizaaláʼdxicabe cani nahuiiniʼ ca nga ora guni orárcabe pur laacaʼ para chuʼcaʼ galán ne Dios (2 Tim. 1:3).
Nabé galán nga guni invitárcabe cani nahuiiniʼ ca lu xiixa dxiiñaʼ guni ca binni ridagulisaa. Pa qué gúnicabe nga zanda quixhe ique cani nahuiiniʼ ca ni runi binni guidxilayú. Ñee zanda guni invitarluʼ laacabe chigucheecheneluʼ laacabe diidxaʼ ne gaca xhamíguluʼ laacabe la? Biʼniné laacabe xcaadxi cosa ne biyubi guni sentírcabe galán. Jola bietenalaʼdxiʼ: «Bizaalaʼdxiʼ ti precursora naa ne gucané naa. Ne laabe nga yegucheecheniáʼ diidxaʼ dxi biale de ladxiduáʼ guneʼ ni».
Lii nga naquiiñeʼ quixhe íqueluʼ xi gúniluʼ
Lii yaʼ, hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, xi naguixhe íqueluʼ ugaandaluʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Pa caʼruʼ chuʼnísaluʼ, ñee maʼ guníʼ íqueluʼ gúniluʼ ni la? Bietenalaʼdxiʼ pa maʼ cá íqueluʼ chuʼnísaluʼ, naquiiñeʼ gúniluʼ ni purtiʼ dxandíʼ nadxiiluʼ Jiobá ne cadi purtiʼ nuu tu cucaa lii guʼnuʼ ni o purtiʼ si maʼ guyuunisa guiráʼ binnilídxiluʼ.
Zanda gaca xhamíguluʼ Jiobá, ne cani caziidiluʼ de laabe zeeda gácacani casi ti tesoro para lii. Laabe biquiiñebe Isaías para guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Cadi guuyadxiluʼ guiráʼ ladu, purtiʼ naa nga Dios stiluʼ». Jiobá qué zusaanaʼ diʼ lii pa qué guixéleluʼ de laabe. Laabe zudiibe stipa lii ne zanaazeʼ dxiichibe lii ne ladu derechu stibe (Isa. 41:10).
[Cani cá ñee yaza]
a Bidxaa lácabe.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]
Biyubi gánnaluʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñiluʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Pa maʼ cá íqueluʼ chuʼnísaluʼ, naquiiñeʼ gúniluʼ ni purtiʼ dxandíʼ nadxiiluʼ Jiobá