Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ
Ximodo zanda guiniʼné binni xiiñiʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa
Ti dxaapahuiiniʼ láʼ Aliciaaguníʼ: «Nuu tiru racalaʼdxeʼ gannaʼ jma de ora ratané ti hombre ti gunaa, peru qué rinaʼyaʼ guinabadiidxaʼ bixhozeʼ o jñaaʼ xiixa de laani para cadi guiníʼ íquecaʼ mal de naa».
Inés, jñaa Alicia bizeeteʼ: «Ñuuladxeʼ nibieniáʼ xiiñeʼ ne nusieneʼ laa de ora ratané ti hombre ti gunaa, peru qué ridxelaʼ pora zanda guneʼ ni, purtiʼ nabé riuu xhiiñabe».
STALE lugar maʼ qué rituilú binni guiníʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa. Ruuyaʼ binni ni lu televisión, lu cine, lu revista ne dede lu ca guiʼchiʼ ra cá ni cutoo binni. Ruluíʼ maʼ ndaaniʼ si lidxi binni nga rituí lu guiníʼ de tema riʼ. Michael, ti hombrehuiiniʼ de Canadá, guníʼ sicaríʼ: «Laadu, cani nahuiiniʼ ñuuláʼdxidu ñanna bixhózedu ne jñaadu pabiáʼ rituí ludu guinínedu laacaʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa. Jma nagueenda raca para laadu guinínedu tuuxa xhamígudu de laani».
Stale biaje, bixhoze ne jñaa ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca laaca rituí lucaʼ guiníʼnecaʼ laacabe de laani. Ti gunaa láʼ Debra W. Haffner bicaa ti libru ni cusiene de ora ratané ti hombre ti gunaa ne laaca rusiidibe de tema ca, laabe guniʼbe: «Stale binni ni napa xiiñiʼ riniʼcaʼ raca nagana para laacaʼ guiníʼnecaʼ laacabe de tema riʼ ora guedandá tiempu gúnicaʼ ni, ne ni biʼnisícabe nga bisaanacabe ti libru ni caníʼ de ora gatané ti hombre ti gunaa ne de modo ruchaa xcuerpu binni ora maʼ ziniisi» (Beyond the Big Talk). Gunaa riʼ bisiene xii nga cayabi binni xiiñiʼ ora runi zacá: «Racaláʼdxidu gánnaluʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa ne de modo zuchaa xcuerpuluʼ, peru qué racaláʼdxidu laapedu gábidu ni lii».
Ca binni ni nanna naquiiñeʼ gapa xiiñiʼ nánnacaʼ caquiiñeʼ guiníʼnecaʼ laacabe de tema ca. Nuu chonna razón nabé risaca para gúnicabe ni:
1. Maʼ stale modo riuuné tuuxa sti binni. Ti baʼdunguiuu de 20 iza ni láʼ James guníʼ: «Ca dxi stinu riʼ maʼ qué riuuné si binni tuuxa cásica modo ratané binni xheelaʼ. Stale tu laa riuuné sti binni ne rúnicaʼ ni neza ruaacaʼ o neza ra xáʼnacaʼ... ¡dede laaca rúnicabe ni pur Internet ne pur celular!»b
2. Dede nahuiiniʼ ca xcuidi ca zándaca chuu tu gusiidiʼ laacaʼ ni cadi jneza de ora ratané ti hombre ti gunaa. Ti gunaa ni napa xiiñiʼ ni láʼ Sandra guníʼ: «Dede dxi guzulú cheʼ ca xcuidi ca scuela maʼ runadiágacaʼ guiníʼ binni de ora ratané ti hombre ti gunaa, nga runi zándaca maʼ gadxé modo guiníʼ íquecabe de laani ora maʼ ziniisicabe».
3. Cani nahuiiniʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ de laani peru rituí lucaʼ guinabadiidxacaʼ. Ana, ti dxaapahuiiniʼ de 15 iza ni nabeza Brasil, guníʼ: «Dxandipeʼ la? qué liica gannaʼ ximodo guinabadiidxaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa».
Dios cayabi ca binni ni napa xiiñiʼ gápacabe laacaʼ ne ti modo gúnicabe ni nga gusiidicabe laacaʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa (Efesios 6:4). Dxandíʼ, rituí lú binni guiniʼné ca xiiñiʼ de tema riʼ ne laacaʼ rituí lú ca xiiñicabe guiníʼ de laani. Daniela, ti dxaapahuiiniʼ ni napa 14 iza, bidii ti razón nabé galán para guiníʼ binni de laani. Laabe guniʼbe: «Para laadu la? jma galán nga nusiene bixhózedu ne jñaadu laadu de ora ratané ti hombre ti gunaa ne cadi ca maestru stidu o televisión». Tema riʼ cadi casi zeʼ binni zanda gusiene ni xiiñiʼ. Yanna, ximodo zanda guni binni para guiniʼné ca xiiñiʼ de laani yaʼ.
Ni zanda gánnacabe pur iza stícabe
Dede nahuiiniʼ ca xcuidi ca maʼ runadiágacaʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa, ne qué ñánnacabe de laani pa ñaca ñuucabe zitu de binni. Ne cumu mayaca nga «izaa xhi guidxilayú» riʼ la? «ze dxi jma rusi zinitilú» ca binni malu nuu luni (2 Timoteo 3:1, 13). Ne pur nga, stale xcuidihuiiniʼ rilaxoo ca binni huaniisi ca laacaʼ.
Nga runi, dede ora nahuiiniʼ xiiñiʼ binni nga naquiiñeʼ guzulú gusiidiʼ laacabe de tema ca. Ti gunaa de Alemania, ni napa xiiñiʼ guníʼ sicaríʼ: «Ora maʼ ziniisi xiiñiʼ binni jma rituí lú guinabadiidxaʼ de tema ca, nga runi cadi galán cueza bixhózecabe ne jñaacabe dede óraca para guiníʼnecaʼ laacabe de laani». Yanna, xi naquiiñeʼ gúnicabe yaʼ. Naquiiñeʼ gusiénecabe laacaʼ de tema ca biaʼ iza nápacaʼ.
Ora nahuiinirucabe: Ante cheʼ ca xcuidihuiiniʼ ca scuela naquiiñeʼ gánnacaʼ xi láʼ ra nácacaʼ hombre o ra nácacaʼ gunaa, ne ni jma naquiiñeʼ gánnacabe nga guirutiʼ naquiiñeʼ canaʼ cani. Ti gunaa de Méjicu láʼ Julia guníʼ: «Dede dxi napa hombrehuiiniʼ stinneʼ chonna iza gunieniáʼ laa de tema ca. Purtiʼ riuaaʼ xizaa gueeda guni tuuxa maestru laabe xiixa, tuuxa memeʼ o sti xcuidi jma huaniisi que laabe. Naquiiñeʼ gánnabe xi gúnibe ora gacalaʼdxiʼ tuuxa guni laabe xiixa».
XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Ca xcuidi ca naquiiñeʼ guiziidicaʼ guiniʼcaʼ sin guidxíbicaʼ ora chuʼ tu gacalaʼdxiʼ canaʼ ra nácacaʼ hombre o ra nácacaʼ gunaa. Lagusiidiʼ laacabe guiníʼcabe: «¡Cadi canuʼ naa! ¡Zabeʼ jñaaʼ xi cayuʼnuʼ naa!». Lagusiene chaahuiʼ laacabe naquiiñeʼ guiníʼcabe guiráʼ ni guni binni ca laacabe neca guchibi laacabe o guiniʼcaʼ zusigáʼdecaʼ laacabe xiixa cosa para cadi guiníʼcabe.c
Ora maʼ canazácabe scuela primaria: Galán iquiiñetu tiempu ca para guiníʼnetu laacabe de tema ca. Peter, ti hombre ni napa xiiñiʼ cudii conseju riʼ: «Ante gábitu ca xiiñitu xiixa, laguuyaʼ xi maʼ nánnacabe de ora ratané ti hombre ti gunaa ne pa riuuláʼdxicabe gánnacabe jma de laani. Cadi gucaatu laacabe guiníʼcabe pa qué gápacabe gana. Lacuee tiempu para chúʼnetu ca xiiñitu juntu ne qué zaca nagana para laatu guiníʼnetu laacabe de tema riʼ».
XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Jma galán nga güínetu xiiñitu diidxaʼ neca ti ratu si peru gácani stale biaje, ne cadi gúnitu ni xadxí dede cueetu gana laacabe (Deuteronomio 6:6-9). Zacá jma zanda gusiénetu laacabe biaʼ maʼ zanda guiénecabe.
Ora maʼ ziniisicabe: Laguuyaʼ pa maʼ riene ca xiiñitu ximodo zuchaa xcuérpucaʼ, ne modo zuni sentircaʼ ora maʼ ziniisicaʼ ne gánnacaʼ pora nga maʼ zanda gatané ti hombre ti gunaa. Ana, ti dxaapahuiiniʼ de 15 iza ni maca bizéʼtenu que guníʼ sicaríʼ: «Ra scuela stinneʼ stale tu laa ratané sti binni ni cadi xheelaʼ. Nécapeʼ rituí lú binni guiníʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa, peru naa la? napaʼ xidé gannaʼ de laani para cadi gucheeniáʼ Dios».d
Ti cosa ni caquiiñeʼ gánnatu: Zándaca qué zaná xiiñiʼ binni guiniʼné bixhoze ne jñaa de tema ca, purtiʼ ridxíbicaʼ guiníʼ íquecabe mal de laacaʼ. Gerardo, ti hombre ni napa xiiñiʼ, guníʼ: «Ti hombrehuiiniʼ stidu qué naʼ gá güiné laadu de ora ratané ti hombre ti gunaa. Despué gúnnadu xiñee qué nabe gúnibe ni: zácaxabe riníʼ íquedu mal de laabe. Ora gúnnadu zaqué ni la? nagueendaca gúdxidu laabe cadi caníʼ íquedu ratanebe tuuxa. Ni racaláʼdxidu gánnadu nga pa maʼ nánnabe xi gúnibe ora gacalaʼdxiʼ tuuxa gucaa laabe gúnibe xiixa cosa ni cadi jneza».
XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Lugar de guinabadiidxaluʼ ca xiiñiluʼ xi riníʼ íquecaʼ de xiixa tema la? jma galán guinabadiidxaluʼ laacaʼ xi riníʼ ique cani rinécabe scuela de laani. Zanda gábitu laacaʼ: «Stale binni riníʼ ique ora chuʼné tuuxa sti binni ne gúnicaʼ ni neza ruaacaʼ la? cadi nga diʼ nga gatanécabe tuuxa. Ñee zacaca riníʼ ique ca xcompañéruluʼ la?». Zacá zándaca jma nagueenda zaniʼbe ni nánnabe de laani.
Neca guituí lutu zabeendutu ni galán pa güínetu xiiñitu de laani
Stale binni nabé rituí lú guiniʼné ca xiiñiʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa. Peru zabeendú binni ni galán pa guni ni. Diana guníʼ sicaríʼ: «Despué maʼ qué zatuí lú binni guiníʼ de laani, ne ora guni zacá jma zadxiña ca xiiñiʼ laa». Zacaca nga riníʼ ique Gerardo, hombre ni maca bizéʼtenu que: «Pa guiaa binni guiniʼné ca xiiñiʼ de intiica tema la? chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ qué zatuí lucaʼ guiniʼcaʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa». De raqué guniʼbe: «Neca qué zusaana de guituí lú binni guiníʼ de tema ca, peru ora gusiene chaahuiʼ binni xiiñiʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa la? zacané ni binni guibaniné familia stiʼ galán cásica naquiiñeʼ guibani cani zinanda Cristu».
[Cani cá ñee yaza]
a Bidxaa lácabe.
b Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ruseendacaʼ foto ne mensaje de idxa guidxa lu celular, ne nuu lugar runibiáʼ binni ni rúnicabe ca casi sexting.
c Bireeni lu libru Guizíʼdinu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ yaza 171, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
d Ni zacané laatu para guiníʼnetu ca xiiñitu de ca tema ca nga cani zeeda lu capítulo 1 dede 5, 28, 29 ne 33 stiʼ libru Lo que los jóvenes preguntan. Respuestas prácticas, volumen 2, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 14]
NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ
Raríʼ chiguieeteʼ ni guníʼ caadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ de gadxé gadxé lugar ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Despué de guieeteʼ ni guníʼ cada tobi de laacabe la? zeeda ti guendarinabadiidxaʼ ni zucaa laatu guiníʼ íquetu.
• «Bixhozeʼ ne jñaaʼ rábicaʼ naa guundaʼ de tema ca ne pa nuu xiixa ni cadi cayeneʼ la? guinabadiidxaʼ laacaʼ. Peru naa jma ñuuladxeʼ laacabe nga nidxíñacabe para niniʼnécabe naa de ora ratané ti hombre tu gunaa.» (Ana, de Brasil.)
Xiñee cadi naquiiñeʼ gudii si binni xiiñiʼ ti revista o ti libru ni caníʼ de tema ca.
• «Huayunadiaʼga stale cosa de ora ratané ti hombre ti gunaa ne qué liica ganna bixhozeʼ pa runi binni cani. Pa ñabeʼ cani laabe, nanna pabiáʼ nidxagayaabe yaʼ.» (Ken, de Canadá.)
Xiñee rábiluʼ qué riná xiiñiluʼ guinabadiidxaʼ lii xiixa de ora ratané ti hombre ti gunaa.
• «Bedandá dxi gucaʼ nadxibalú para guinieniáʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ de laani, peru laga bizulú gunabadiidxacaʼ naa jma cosa: “Xiñee canabadiidxaluʼ nga pue. Xi maʼ bíʼniluʼ”.» (Masami, de Japón.)
Pa guinabadiidxaʼ xiiñiluʼ lii de ora ratané ti hombre ti gunaa, xi naquiiñeʼ gúniluʼ para guinabadiidxarube lii despué yaʼ.
• «Guizáʼ ñatadxí ladxiduáʼ pa ñaca ñabi bixhozeʼ ne jñaaʼ naa cadi guendaridxagayaa nga guinabadiidxaʼ laacabe xiixa de tema ca ne ñábicabe naa laaca gunabadiidxacabe de laani dxi gúcacabe biaʼ naa.» (Lisette, de Francia.)
Xi zanda gúnitu para cadi guituí lú xiiñitu ora guiníʼnetu laacaʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa.
• «Ora guinabadiidxaʼ jñaaʼ naa xiixa de ora ratané ti hombre ti gunaa la? qué riuu ora gusihuínnibe pur modo guiniʼbe cayuneʼ xiixa ni cadi jneza. Galán gúnicabe zacá para cadi gucaacabe laadu guni sentirdu nuupécabe gánnacabe xi cayúnidu.» (Gerald, de Francia.)
Ñee naduxhuʼ modo riníʼnetu ca xiiñitu la? Ñee rábitu caquiiñeʼ guchaatu modo rúnitu ni la?