BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 1/4 yaza 10-12
  • Lagusiidiʼ ca xiiñitu guibánicaʼ nayá

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Lagusiidiʼ ca xiiñitu guibánicaʼ nayá
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ruluíʼ dxandíʼ cayápacaʼ ca xiiñicaʼ
  • Caquiiñeʼ gánnacabe modo guibánicabe nayá
  • Ximodo zanda guiniʼné binni xiiñiʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • ¿Ñee laaca relación sexual nga gapa binni sexo oral la?
    Ni rinabadiidxaʼ ca joven
  • Xi guneʼ pa gucaacabe naa gapaʼ relación sexual
    10 pregunta runi ca joven
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 1/4 yaza 10-12

Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ

Lagusiidiʼ ca xiiñitu guibánicaʼ nayá

Loida,a ti gunaa de Méjicu guníʼ: «Cumu riguiizicabe condón ndaaniʼ ca scuela ca la? nga runi ca hombrehuiiniʼ ca riníʼ íquecaʼ gastiʼ naca gatanecaʼ tuuxa ínquesi iquiiñecaʼ condón».

Nobuko, ti gunaa de Japón ni napa xiiñiʼ guníʼ: «Ora gunabadiidxaʼ xiiñeʼ pa nanna xi naquiiñeʼ guni ora guiaanané xnovia stubi, bicábibe naa: “Qué gannadiáʼ”».

DXI bizulú guzá xiiñiluʼ, bíʼniluʼ stale cosa para cadi gacanabe. Zándaca bichiiluʼ ra nuu ca enchufe biaaniʼ ne gundísaluʼ ca cosa ni zándaca guchuuguʼ laabe ne bíʼniluʼ barandal ruaa escalera stitu.

Peru yanna ra maʼ ziniisi xiiñiluʼ, jma naroʼbaʼ ca guendanagana ridxaagalube ne laaca jma nagana raca para lii gápaluʼ laabe. Zándaca riníʼ íqueluʼ pa ruuyaʼ xiiñiluʼ idxa guidxa o pa ribee dxaapahuiiniʼ stiluʼ laa foto ra cusihuinni cuerpu stiʼ ne ruseendaʼ ni lu celular stiʼ xcaadxi binni. Ne zándaca dede riuuluʼ xizaa ne riniʼluʼ: «Nanna pa cadi ratané xiiñeʼ tuuxa yaʼ».

Ruluíʼ dxandíʼ cayápacaʼ ca xiiñicaʼ

Stale hombre ne gunaa riníʼ íquecaʼ jma zanda gápacaʼ ca xiiñicaʼ pa gundaachicaʼ laacabe dxi ne gueelaʼ. Peru despué rudiicaʼ cuenta maʼ biziidiʼ ca xiiñicaʼ modo quite laacaʼ ne nagaʼchiʼ runi ca xiiñicabe ca cosa ni gúdxicabe laacaʼ cadi gúnicaʼ.

Casi maʼ bidúʼyanu ca, laaca cadi galán diʼ nga sananda binni ca xiiñiʼ para guʼyaʼ de primé ne últimu ni cayúnicabe. Nin Jiobá qué runi zacá para guzuubaʼ binni stiidxaʼ (Deuteronomio 30:19). Yanna, ximodo zanda gacaneluʼ ca xiiñiluʼ para quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni jneza ne guibánicaʼ nayá ya (Proverbios 27:11).

Ti cosa ni caquiiñeʼ guni binni nga güiné ca xiiñiʼ de tema ca gatigá. Ne jma galán guzulúcabe ora nahuiiniruʼ ca xiiñicabe ne cadi cuézacabe dede ora maʼ huaniisicaʼ (Proverbios 22:6).b Cadi gusiaandatu ndiʼ: Laatu nga jma naquiiñeʼ gusiénetu ca xiiñitu de tema ca. Ti baʼdudxaapaʼ de Gran Bretaña ni láʼ Alicia guníʼ: «Nuu tu laa na jma riuuláʼdxidu güínedu ca xhamígudu de ora ratané ti hombre ti gunaa, peru cadi zacá diʼ ni, purtiʼ stale de laadu riuuláʼdxidu gucaadiágadu bixhózedu ne jñaadu guiníʼ de laani. Ni gábicabe laadu nga ni jma zanda guni credu».

Caquiiñeʼ gánnacabe modo guibánicabe nayá

Ora maʼ ziniisi xiiñiluʼ caquiiñeʼ ganna ximodo rale ti baʼduhuiiniʼ, peru cadi ngasi, caquiiñeruʼ gánnabe jma. Naquiiñeʼ gánnacabe «uná nga jneza ne uná nga ni cadi jneza» (Hebreos 5:14). Ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca naquiiñeʼ guiziidicaʼ guibánicaʼ nayá, ne nga zacané laacaʼ para quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni jneza. Peru, xi caquiiñeʼ gúnitu para ganda guni ca xiiñitu ni jneza yaʼ.

Ni naquiiñeʼ gúnitu primé nga guuyaʼ chaahuitu xi riníʼ íquetu de ca cosa ca. Zándaca nánnatu pecadu nga gatané binni tuuxa ni cadi xheelaʼ (1 Tesalonicenses 4:3). Ca xiiñiluʼ nánnacaʼ xi riníʼ íqueluʼ de ca cosa ca, ne zándaca nánnacabe de memoria chupa chonna de ca textu ni caníʼ cadi jneza gatané binni tuuxa ni cadi xheelaʼ. Nga runi, pa chuʼ tu guinabadiidxaʼ laacabe xiixa de laani la? nagueendaca zaníʼcabe cadi jneza ni.

Peru caquiiñeruʼ gúnitu sti cosa. Ti libru ni láʼ Sex Smart, — ni cusiidiʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa— cusiéneni xi runi stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, laacabe riniʼsícabe ni riníʼ bixhózecabe ne jñaacabe, purtiʼ «caʼruʼ diʼ guni crécabe xiixa laapecabe». Ne laaca cuzeeteʼ ni: «Ora guidxagalúcabe xiixa guendanagana ne nápacabe chupa chonna si segundu para gúʼyacabe xii nga ni jma jneza gúnicabe la? qué ridxélacabe xi gúnicabe». Nga runi caquiiñeʼ gánnacabe gúnicabe ni jneza. Ximodo zanda gacanetu laacabe yaʼ.

Lagusiene laacabe modo ruuyatu ca cosa ca. Ñee rábitu naquiiñeʼ cueza binni guichaganáʼ para gatané tuuxa la? Pa zacá ni, lagusiene chaahuiʼ ni ca xiiñitu gatigá. Ti libru ni caníʼ de tema ca cusiene: «Ora rusiidiʼ chaahuiʼ binni xiiñiʼ cadi jneza gatané ti hombrehuiiniʼ o ti dxaapahuiiniʼ biaʼca laa la? maʼ qué rucaa íquepecaʼ gatanecaʼ tuuxa ora nahuiinicaʼ, sínuque ribézacaʼ guiniisicaʼ» (Beyond the Big Talk).

Casi maʼ bidúʼyanu ca, cadi tiisi ganna xiiñiʼ binni xi riníʼ ique bixhoze ne jñaa de ca cosa ca zanda guininu zacaca zaníʼ íquecabe. Neca zacá, modo riníʼ ique bixhózecabe ne jñaacabe ca zanda gacané laacabe para quixhe íquecabe gúnicabe xiixa laasicabe. Ne cani huayuundaʼ de tema ca huayuuyacaʼ stale de ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca riníʼ íquecaʼ modo riníʼ ique bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ora maʼ huaniisicaʼ, neca dxi nahuiinicaʼ qué ñúnicaʼ ni.

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Ora guieeteʼ xiixa noticia, lagüiʼné ca xiiñitu de laani ne zacá zanda gánnatu xi riníʼ íquecaʼ. Casi pa guieeteʼ lu noticia gulá xhoocabe tuuxa la? zanda gábiluʼ ca xiiñiluʼ: «Guizáʼ feu nga nuu hombre ni ruuyaʼ ca gunaa ca casi ti cosa para gatanésicaʼ. Xi rábiluʼ rucaa laacabe gúnicabe nga pue».

Lagusiidiʼ laacabe guiráʼ ni caquiiñeʼ gánnacabe de laani. Dxandíʼ, naquiiñeʼ gabi binni xiiñiʼ chuʼ cuidadu laa para cadi gatané tuuxa (1 Corintios 6:18; Santiago 1:14, 15). Peru cadi guiaandaʼ laatu xi rusiene Biblia de laani, luni rieeteʼ ora gatané binni xheelaʼ zeeda gácani casi ti cosa ni bisigaʼdeʼ Dios laacaʼ ne cadi ti trampa stiʼ Binidxabaʼ (Proverbios 5:18, 19; El Cantar de los Cantares 1:2). Pa cada biaje guiníʼneluʼ ca xiiñiluʼ de tema ca gucaaluʼ íquecabe malu gatané ti hombre ti gunaa la? gadxé modo zaníʼ íquecabe de laani ne cadi modo ruzeeteʼ Biblia. Ti baʼdudxaapaʼ de Francia, láʼ Corrina guníʼ sicaríʼ: «Cumu stale biaje gudxi bixhozeʼ ne jñaaʼ naa cadi jneza nga gatané ti hombre ti gunaa la? nga runi dede beeda gácani para naa casi ti cosa malu».

Nga runi, biʼniʼ stipa pur gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ jneza de ora ratané ti hombre ti gunaa. Nadia, ti gunaa de Méjicu, ni napa xiiñiʼ guníʼ sicaríʼ: «Nabé ruyuubeʼ modo ganna ca xiiñeʼ cadi malu diʼ nga gatané ti hombre ti gunaa ora maʼ bichaganacaʼ, zeeda gácani casi ti cosa nabé sicarú ni bisigaʼdeʼ Jiobá ca binni ni maʼ bichaganáʼ. Racalaʼdxeʼ gánnacabe, ora gatané ti hombre ti gunaa zanda chuʼcaʼ nayecheʼ ne laaca zanda gueedaneni guendanagana para laacaʼ; maʼ de laacabe riaana xi quixhe íquecabe gúnicabe né laani».

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Sti biaje guiniʼtu de tema ca, laguzeeteʼ xiixa galán de laani ora guilúxetu. Cadi guidxíbitu gábitu ca xiiñitu ora ratané ti hombre ti gunaa zeeda gácani casi ti cosa ni rusigaʼdeʼ Dios binni ne zanda gatanécabe xheelacabe ora maʼ bichaganácabe. Gudxi laacabe runi creluʼ zápacabe laacabe casi na ca conseju stiʼ Biblia laga guedandá dxi guichaganácabe.

Gucané laacabe guiníʼ íquecabe xi guendananá zápacabe. Para ganda quixhe ique cani nahuiiniʼ ca gúnicaʼ ni jneza la? cadi caquiiñeʼ si gánnacaʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuicaʼ xi chigúnicaʼ. Xi zabeenducaʼ ne xi guendananá zedané cani para laacaʼ. Emma, ti gunaa xpinni Cristu de Australia guníʼ: «Dede dxi dxaapahuiiniʼ naa gunnaʼ de ca ley stiʼ Dios. Peru huaxiéʼ bineʼ cré cani. Guiráʼ ca cosa ni cadi jneza bineʼ bisiidiʼ cani naa caquiiñeʼ guneʼ ni na ca ley stiʼ Dios ne xi zazaaca binni pa qué guni cani».

Nabé racané Biblia laanu de ni bizéʼtenu riʼ, purtiʼ rábini laanu xii nga ca ley stiʼ Dios, peru laaca rusiene ni ca guendananá ni rapa binni ora qué guni ni na cani. Tobi de laacani nga ni zeeda lu Proverbios 5:8, 9. Raríʼ rihuinni cayabi ni ti hombrehuiiniʼ cadi gatané tuuxa ni cadi xheelaʼ, peru laaca cayabi ni laa xi pur cadi naquiiñeʼ gúnini, textu ca na: «Para cadi gunítiluʼ respetu ni napa xcaadxi binni lii». Dxandíʼ, ora ti binni gatané tuuxa ni cadi xheelaʼ la? maʼ huaxiéʼ runi respetar binni laa ne rusihuinni maʼ qué rusisaca laca laa. Ne ruxheleʼ ni laa de Jiobá, ne ca binni ni nabani nayá maʼ qué zuuyacaʼ laabe casi tuuxa ni zándaca guichaganacaʼ. Ora guiníʼ ique xiiñiluʼ xi guiráʼ zazaaca pa qué guni ni na ca ley stiʼ Dios, casi gaca huará, chuʼ triste ne guixeleʼ de Dios la? zucaani laa guni ni na ca ley ca lu xquendanabani.c

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Laguiquiiñeʼ ejemplu para ganda guiene ca xiiñitu pabiáʼ risaca nga gúnicaʼ ni na ca conseju zeeda lu Biblia. Zanda gábitu laacabe: «Cadi dxandíʼ gadxé nga ni runi gui ni riquiiñenu para gúninu guendaró ne gadxé ni runi gui ni rucaaguí ti guiʼxhiʼ la? Ñee zacaca nga rizaaca ora ratané ti hombre ti gunaa la? Yanna, xi zándaca guizaacanu pa qué chinándanu ni maʼ gudixhe Dios gúninu yaʼ. De racá biindané laabe Proverbios 5:3-14 para gacaneluʼ laabe guiníʼ íquebe ca guendananá ni zápabe pa gatanebe tuuxa ni cadi xheelabe.

Yanna, neca racalaʼdxiʼ binni guni ni jneza, peru cadi guiráʼ diʼ biaje randa rúnini. Takao, ti hombrehuiiniʼ de Japón ni napa 18 iza guníʼ: «Nanna dxiicheʼ xi naquiiñeʼ guneʼ, peru raca nagana para naa gucueezaʼ naa». Pa zacá runi sentir xiiñiluʼ la? gudxi laabe cadi laasibe runi sentirbe zacá, purtiʼ dede né apóstol Pablu —ti xpinni Cristu ni bisihuinni qué nusaana de ñuni ni na Dios— guníʼ: «Casi naa gacaladxe gune ni jneza, rutaagu pecadu naa» (Romanos 7:21).

Pa zacá runi sentirbe la? zacaneni laabe gánnabe xi clase de binni nga racaláʼdxibe gácabe: tuuxa ni qué randa rucueeza laa ne ni rinanda ni runi xcaadxi, o tuuxa ni nabani jneza ne rucueeza laca laa. Pa laabe gúnibe guiráʼ ni caquiiñeʼ para guibánibe nayá, zacané cani laabe para quixhe íquebe gúnibe ni jneza.

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

b Lu revista Torre stiʼ ni rapa enero-marzo 2011, yaza 12 dede 14, zadxélaluʼ ximodo zanda guiníʼneluʼ ca xiiñiluʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa biaʼ iza nápacaʼ.

c Pa riuuláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de laani, biindaʼ tema ni zeeda lu revista ¡Despertad! abril 2010 ni lá: «Los jóvenes preguntan. ¿Debería tener relaciones con mi pareja?», ni runi ca testigu stiʼ Jiobá.

NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ

▪ Ñee cusihuinni xiiñeʼ riníʼ ique modo guibani nayá la?

▪ Ora rinieniáʼ ca xiiñeʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa, ñee rusiideʼ laacabe zeeda gácani casi xiixa ni rusigaʼdeʼ Dios binni la? o casi ti trampa stiʼ Binidxabaʼ.

[Cuadru ni zeeda lu yaza 12]

Ni zanda gacané laacabe

Ti libru ra cá ximodo zanda gacané binni ca xiiñiʼ ni maʼ ziniisi cuzeeteʼ: «Ca conseju ni rudii Biblia de modo gusiidiʼ binni ca xiiñiʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa qué zusaana de gacanécani laanu ne jneza cani. Guiníʼ íquesinu pabiáʼ triste riuu ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca ora nahuiinirucaʼ ratanecaʼ tuuxa, gápacaʼ xiiñicaʼ ante guichaganacaʼ, guicá xiixa guendahuará malu laacaʼ casi sida pur gutanecaʼ tuuxa. Racá rihuinni jneza nga conseju ni cudii Biblia ra na cueza binni dede ora maʼ bichaganáʼ para gatané xheelaʼ [...] ne nga nga ni jma naquiiñeʼ guni binni tiempu riʼ» (Parenting Teens With Love and Logic).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir