Zacaanu guendanabani ni qué zaluxe pa chuulaʼdxiʼ Dios ni gúninu
«Lii zaguuluʼ ndaayaʼ binni runi ni jneza, Jiobá; casi ñaca niguuluʼ ti leʼ laabe ne escudu naroʼbaʼ stiluʼ, purtiʼ riuuláʼdxiluʼ ni rúnibe.» (SAL. 5:12)
1, 2. Xi gunabaʼ Elías viuda de Sarepta que, ne xi gúdxibe laa zaca.
VIUDA de guidxi Sarepta que ne xiiñiʼ candaana dxítacaʼ, ne zaqueca nuu Elías. Ora chiguni gunaa riʼ ti guí para guni guendaró, gunabaʼ ni riguixhená que laabe pan ne nisa. Gunaa que rapa gana gudii nisa guebe, peru ni nápasibe para gobe nga «ti puñu harina ni nuu ndaaniʼ ti guisu naroʼbaʼ ne caadxi aceite ni daʼ ndaaniʼ ti guisu huiiniʼ». Ngue runi bisiénebe Elías qué zanda diʼ gudiibe laa gastiʼ (1 Rey. 17:8-12).
2 Peru ni riguixhená que cá tema lube ne guníʼ: «De ni nuu racá, biʼniʼ ti torta huiiniʼ redondo para naa, ne napa xidé guedaneluʼ ni ra nuaaʼ fuera riʼ, ne despué maʼ zanda guʼnuʼ xiixa para lii ne para xiiñiluʼ. Purtiʼ ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, Dios stiʼ Israel: “Qué zará diʼ harina ni dxaʼ ndaaniʼ guisu naroʼbaʼ ca, ne qué zabidxi aceite ni daʼ ndaaniʼ guisu huiiniʼ ca”» (1 Rey. 17:13, 14).
3. Xi ti cosa nabé risaca naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu.
3 Ni quixhe ique viuda que guni jma risaca ni que ximodo iquiiñebe xcaadxi cosa huiiniʼ ni nápabe para guibaninebe. Ñee jma zacá íquebe gobe ne gudiibe ni gó xiiñibe la? o jma zacá íquebe chuulaʼdxiʼ Dios ni gúnibe ne gaca xhamígube laa. Ñee zuni crebe zanda gulá Jiobá laacabe la? Laanu laaca nuunu casi modo guyuu gunaa ca. Ñee jma ricá íquenu gápanu ni guibaninenu la? o jma ricá íquenu chuulaʼdxiʼ Jiobá ni cayúninu. Dxandíʼ, nápanu stale razón para guni crenu Dios ne gúninu ni na. Ne laabe maʼ bisiénebe laanu ximodo sanu para chuuláʼdxibe ni gúninu.
Naquiiñeʼ guni adorarnu Jiobá
4. Xiñee naquiiñeʼ guni adorarnu Jiobá.
4 Jiobá napa derechu para guinabaʼ laanu guni adorarnu laa modo racalaʼdxiʼ. Zacá bisihuinni ti grupu de ángel ni nuu guibáʼ ni ora bíʼndacaʼ ne ti ridxi si sicaríʼ: «Señor Dios stidu, lii siouʼ nga naquiiñe udxiʼba du ne usisaca du ne iní du nandxóʼ loʼ. Purti lii bizáʼ lu irá xixé ni nuu. Uyáʼ ni ne nuu ru ni purti nga ni na luʼ» (Apo. 4:11). Laabe nga bizaʼbe guibáʼ ne Guidxilayú, ne nga runi napa xidé guni adorarnu laabe.
5. Xiñee naquiiñeʼ chuuláʼdxinu gúninu ni na Dios.
5 Nuu sti razón para gúninu ni na Jiobá: maʼ bisihuínnibe nadxiibe guiráʼ binni jma que guirutiʼ. Primé la? Biblia na bizáʼ Dios laacabe casi laa, «hombre ne gunaa bizaʼbe laacaʼ» (Gén. 1:27). Laaca bisigáʼdebe laanu ti cosa nabé sicarú: laani nga cuinu xi gúninu ne quixhe íquenu xi racaláʼdxinu gúninu. Ne cumu bidiibe laanu guendanabani la? laabe nga Bixhózenu (Luc. 3:38). Ne casi ti binni ni nadxii xiiñiʼ, rudiibe laanu guiráʼ ni caquiiñenu para guibáninu nayecheʼ. Biblia na «rudii [Dios] lugar guzaani gubidxa [...] ne rusaba nisa guie» para ganda gudii ca layú ca stale guendaró para laanu, peru cadi ngasi, sínuque laaca chuuláʼdxinu cani ora guidúʼyanu cani (Mat. 5:45).
6, 7. 1) Ximodo bininá Adán ca xiiñiʼ. 2) Pur guendaguti stiʼ Cristu, xi zabeendú cani chuulaʼdxiʼ Dios ni cayúnicaʼ.
6 Jiobá laaca maʼ bilá laanu de lu náʼ guiráʼ yuubaʼ naná ni biaananenu pur bichee Adán. Dxi bicaalú Adán Dios la? beeda gácabe casi ti hombre ni ricaa bueltu stiʼ ca binnilidxi para quite apuesta. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ora maʼ qué nuzuubabe stiidxaʼ Dios gúxhabe ca xiiñibe ti herencia ni naquiiñeʼ nicaacaʼ: guibánicaʼ nayecheʼ ne qué chuʼ dxi gáticaʼ. Cumu bíʼnibe ni riuuláʼdxibe ne qué niníʼ íquebe de ca xiiñibe la? beeda gácani casi ora nutoobe laacaʼ de esclavu lu náʼ ti binni malu: laani nga guendaruchee. Nga runi, raca huaranu, rizaacanu desgracia, riuʼnu triste ne rátinu. ¡Guizáʼ caquiiñenu chuʼ tu gulá laanu ra nuunu casi esclavu! Para ganda guiree tuuxa de esclavu la? naquiiñeʼ guiaxa xiixa pur laa, ne nga nga ni biʼniʼ Jiobá (biindaʼ Romanos 5:21). Bíʼnibe ni ora guniʼbe gueeda Xiiñibe, Jesús, para gudii xquendanabani «para ilá stale binni» (Mat. 20:28). Maʼ cadi candaa, ca binni ni chuulaʼdxiʼ Dios ni cayúnicaʼ zacaacaʼ ndaayaʼ pur guendaguti stiʼ Jesús.
7 Jiobá, Dios ni bizáʼ laanu nga ni jma huayuni stale cosa pur laanu para chuʼnu nayecheʼ ne guibáninu galán. Pa chuuláʼdxibe ni rúninu la? zadúʼyanu ximodo guni chaahuibe guiráʼ yuubaʼ ni cadiʼdiʼ binni. Jiobá peʼ zusihuinni laa nga ni «rulabi [...] cani uyubi» laa (Heb. 11:6).
«Xquídxiluʼ zeeda né stale gana»
8. Ora guidúʼndanu de ni bizaaca Isaías, xi rizíʼdinu de modo naquiiñeʼ gúninu xhiiñaʼ Dios.
8 Jiobá qué riguu diʼ doo binni para gucaa laacabe gúnicabe ni na. Rudiibe lugar guiráʼ binni cuí xi racalaʼdxiʼ guni. Ne riuuláʼdxibe ni runi ca binni ni riguixhe ique guni adorar laabe. Dxi bibani Isaías gunabadiidxabe: «Tu guseendaʼ, ne tu cheʼ pur laanu yaʼ». Casi maʼ bidúʼyanu ca, biiyabe napa ni riguixhená que derechu de cuí xi guni ne biʼniʼ respetarbe laa. Nánnanu biʼniʼ sentir Isaías nayecheʼ ora bicabi laabe: «¡Raríʼ nuaa! Biseendaʼ naa» (Isa. 6:8).
9, 10. 1) Ximodo naquiiñeʼ gúninu ni na Jiobá. 2) Xiñee jma jneza nga quixhe íquenu gúninu ni na Dios de guidubi xhiálmanu.
9 Cada tobi de laanu zanda cuí guni adorar Dios o gudxiideche laabe. Jiobá racalaʼdxiʼ guiale de laanu gúninu ni na. Sicaríʼ caníʼ Biblia: «Yanna, pa cadi jneza para laatu gúnitu ni na Jiobá la? lacuí yannadxí tu racaláʼdxitu gúnitu ni na, pa zúnitu ni na ca dios casi biʼniʼ ca bixhoze gólatu dxi nuurucaʼ chericaʼ Guiiguʼ ca la? o ni na ca dios stiʼ ca amorreu ra nabézatu yanna. Peru naa ne ca binnilidxeʼ la? zúnidu ni na Jiobá» (Josué 24:15). Qué ziuu dxi chuulaʼdxiʼ Jiobá modo runi adorarnu laa pa caguiche ruaanu ora gúninu ni o pa cayúninu ni para si gusiéchenu sti binni (Col. 3:22). Ne pa pur guicá íquenu gúninu stale de ca cosa ni nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ maʼ qué ganda gúninu xhiiñabe la? laaca qué ziuuláʼdxibe modo runi adorarnu laabe (Éxo. 22:29). Nánnabe primé ca laanu nga ribeendunu cosa galán ora rúninu ni nabe de guidubi xhiálmanu. Nga nga razón gupa Moisés para bicaa ca israelita que cuicaʼ guendanabani. Ximodo nga cuícabe guendanabani yaʼ. «Gannaxhii[cabe] Jiobá [...], gucaadiága[cabe] stídxibe ne cadi guixéle[cabe] de laabe.» (Deu. 30:19, 20.)
10 Dxiqué biindaʼ rey David para Jiobá: «Xquídxiluʼ zeeda né stale gana dxi chitíndeneluʼ ca binni nanda guiibaʼ stiluʼ. Nápaluʼ stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ sicarú casi gota nisa ni rusaana gupa stiʼ siadóʼ» (Sal. 110:3). Yanna riʼ, jma stale binni rizaalaʼdxiʼ gapa bueltu ne guni xcaadxi cosa casi chizá. Peru ca binni ni nadxii Jiobá la? riénecaʼ primeru naquiiñeʼ guni adorarcaʼ Jiobá. Ne rihuinni gunáʼ nga ca cosa jma risaca para laacabe ora rucheechecabe stiidxaʼ Reinu né stale gana. Runi crécabe de guidubi ladxidóʼcabe zudii Jiobá ni caquiiñecabe para guibánicabe (Mat. 6:33, 34).
Ca cosa ni riuulaʼdxiʼ Dios gudiʼnu laa
11. Xi ndaayaʼ guleza ca israelita que nicaacaʼ ora gudiicaʼ xiixa ofrenda Jiobá.
11 Lu pactu stiʼ ley que caníʼ naquiiñeʼ gudiicabe ofrenda ni riuulaʼdxiʼ Dios para chuulaʼdxiʼ ni cayúnicabe. Nga runi, lu Levítico 19:5 ridúʼyanu na ley que naquiiñeʼ guuti ca israelita que ti maniʼ para chuʼcaʼ galán né Jiobá, zaqué nga «para chuuláʼdxibe» ni rúnicaʼ (Lev. 22:29). Cada biaje chiné ca israelita que ti maniʼ nazaaca lu altar que para guicaguí, guʼxhuʼ ni riasa para Jiobá que reeda gácani casi «ti xhoʼ naxhi ni riuuláʼdxibe guicaabe» (Lev. 1:9, 13). Ora rusihuinni ca xpínnibe nadxiicaʼ laabe zaqué la? riguixhedxini ladxidoʼbe ne rusiécheni laabe (Gén. 8:21). Cani cá lu Ley que gaca rusiidiʼ cani laanu ti cosa ni naquiiñeʼ gúninu ca dxi riʼ: ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni cayúninu pa gudiʼnu laabe xiixa ni riuuláʼdxibe. Peru xii nga cani zanda gudiʼnu laabe yaʼ. Chiguzéʼtenu chupa cosa: cani rúninu ne cani riree ruaanu.
12. Xi cadi naquiiñeʼ guni cani racalaʼdxiʼ gudii «xpida [...], casi ti ofrenda» Dios para cadi guchiichicaʼ laabe.
12 Sicaríʼ bicaa apóstol Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Roma: «Udii tu xpida tu laa, casi ti ofrenda ni nabani ne nayá, ne ni chuʼlaʼdxi icaa. Zacá ti zanda usisaca tu laa de idubi ladxidóʼ to» (Rom. 12:1). Casi maʼ bidúʼyanu ca, pa racaláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Dios ni cayúninu la? naquiiñeʼ chuʼ xcuérpunu modo riuulaʼdxiʼ Jiobá. Qué zacaabe ni casi xiixa ni gusigáʼdenu laabe pa rixúdxinu, pa rigúbanu gueza, guixi, bandaga coca, nuez de betel o xcaadxi casi ca nga (2 Cor. 7:1). Laaca zabiʼxhiʼ ládxibe ni pa cayúninu cosa dxabaʼ, casi pa chúʼnenu ni cadi xheelanu, purtiʼ «ni gapa jnadxii la? ngue laca laa cuchee ne cuerpu stiʼ» (1 Cor. 6:18). Nga runi, ca hombre ne ca gunaa ni racalaʼdxiʼ chuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ la? naquiiñeʼ gácacaʼ «[nayá lu] irá ni guni [caʼ]» (1 Ped. 1:14-16).
13. Xiñee galán nga gusisácanu Jiobá.
13 Sti cosa ni ziuulaʼdxiʼ Jiobá gusigáʼdenu laa nga cani guininu. Zacá nga laani, ca binni ni nadxii Dios riniʼcaʼ galán de laabe guiráʼ ora, cásica ora nuucaʼ ra lídxicaʼ ne ora nuucaʼ sti lugar. Sicaríʼ na Biblia: «Dxandipeʼ zusisacaʼ Jiobá guiráʼ ora; ruaaʼ qué zusaana de gusisaca laabe. Zuneʼ sentir naa naróʼ pur Jiobá; cani nadóʼ zucaadiágacaʼ ne ziéchecaʼ. Lacuuné naa naróʼ stiʼ Jiobá, ne guiranu casi ñácanu tobi si gusisácanu labe» (Salmo 34:1-3). Ora ridúʼndanu ca Salmo 148 dede 150, ridúʼyanu gatigá riguu cani gana laanu gusisácanu laabe. Guiráʼ biaje gusisaca ca binni runi ni jneza Jiobá la? galán ni (Sal. 33:1). Ti modo sicarú gusisácanu Bixhózenu ni nuu guibáʼ nga gucheechenu diidxaʼ, ti dxiiñaʼ ni nabé bisisaca Jesús, purtiʼ laa nga ejemplu stinu (Luc. 4:18, 43, 44).
14, 15. Xi guníʼ Oseas naquiiñeʼ gudii binni, ne ximodo gucuaa Jiobá cani.
14 Ora rucheechenu diidxaʼ né stale gana la? rusihuínninu nadxiinu Dios ne racaláʼdxinu chuuláʼdxibe ni cayúninu. Guiníʼ íquenu lu conseju ni bidii Oseas ca israelita ni maʼ bixeleʼ de Dios pur bíʼnicaʼ ni rusiidiʼ religión ni cadi dxandíʼ (Ose. 13:1-3). Gudxi Oseas laacabe guiniʼnécabe Jiobá sicaríʼ: «Bitiidilaʼdxiʼ ca guendaruchee stidu; ne gucuaa ni galán, ne dxandipeʼ zusigáʼdedu [toro]huiiniʼ, ra iquiiñedu ruaadu» (Ose. 14:1, 2).
15 Xi zanda guiénenu né ca diidxaʼ «zusigáʼdedu [toro]huiiniʼ, ra iquiiñedu ruaadu» yaʼ. Cumu toro ca nga maniʼ jma risaca zanda gusigaʼdeʼ ti israelita dxiqué la? ca diidxaʼ ni maʼ bizéʼtenu ca nga zeeda gaca ca cosa sicarú ni riree ruaanu para gusisácanu Dios ni dxandíʼ. Xi riníʼ ique Jiobá de ca binni ni runi zacá yaʼ. Laaca laabe bicábibe: «Zannaxhieeʼ laacabe purtiʼ racalaʼdxeʼ» (Ose. 14:4). Casi maʼ bidúʼyanu ca, de Dios peʼ riale gutiidilaʼdxiʼ ca donda stícabe, chuulaʼdxiʼ ni cayúnicabe ne gaca xhamigu cani riníʼ diidxaʼ galán para gusisaca laabe.
16, 17. Ximodo ruuyaʼ Jiobá cani ruzulú rusisaca laabe pur fe ni nápacaʼ.
16 Cani dxandíʼ xpinni Dios nabé runibiáʼ binni laacaʼ purtiʼ rusisácacaʼ laabe nezalú stale binni. Salmista que nanna naquiiñeʼ gusisaca Jiobá, ngue runi biʼniʼ orar sicaríʼ: «Jiobá, rinabaʼ lii chuuláʼdxiluʼ ca ofrenda ni riale de naa gudieeʼ lii né ruaaʼ» (Sal. 119:108). Xi zanda guininu de ca dxi stinu riʼ yaʼ. Ra guníʼ Isaías de ca binni ni zuni adorar Dios ca dxi riʼ bizeeteʼ ca diidxaʼ riʼ: «Zusisácacabe Jiobá» ne «ziuuláʼ[dxibe quiba ca ofrenda stícabe] lu altar sti[be]» (Isa. 60:6, 7). Ca dxi riʼ, nuunu lade millón de binni ni dxandíʼ naca xpinni Cristu ne cayúninu ni na ca diidxaʼ riʼ: «Usisaca nu Dios purti ra udxiʼba nu laa pur irá ni huayuni para laanu la? casi ñaca cusigaʼde nu laa xiixa galán» (Heb. 13:15).
17 Yanna lii yaʼ. Ñee rudiiluʼ Dios ofrenda ni riuulaʼdxiʼ la? Pa cadi zacá ni, ñee zuʼnuʼ stipa para guchaaluʼ modo nuuluʼ ti ganda guzulú gusisácaluʼ laabe nezalú binni ora gucheecheluʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán ca la? Ora gusisácaluʼ laabe zacá zusihuínniluʼ nápaluʼ fe, ne «ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni jma que ti toro». Sicaríʼ na Biblia: «Dxandipeʼ zusisacaʼ lá Dios né diidxaʼ riuundaʼ, ne zaniéʼ pabiáʼ risácabe, zuneʼ ni ora gudieeʼ xquíxepeʼ laabe. Ndiʼ laaca ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni jma que ti toro, jma que ti toro huiiniʼ ni napa cachu, ni zuxeleʼ cascu ñee» (Salmo 69:30, 31). Ni gudiiluʼ laabe ca zeeda gácani casi ti ofrenda, ne gunna zindá «ti xhoʼ naxhi ni riuuláʼdxibe guicaabe» dede ra nuu trono stibe, ne ziuuláʼdxibe ni cayúniluʼ (Eze. 20:41). ¡Guizáʼ zuni sentirluʼ nayecheʼ óraca!
«Zaguuluʼ ndaayaʼ binni runi ni jneza»
18, 19. 1) Xi riníʼ ique stale binni ora gábinu laacaʼ risaca nga gúninu ni na Dios. 2) Xi runiti binni ora maʼ qué riuulaʼdxiʼ Dios ni runi.
18 Ca dxi riʼ, nuu stale binni riníʼ ique cásica guníʼ ique ca israelita que tiempu stiʼ Malaquías, peru cadi jneza diʼ ni, laacabe guníʼcabe: «Xi para gúninu ni na Dios yaʼ. Xi huabeendunu pur rúninu ni na ca mandamientu stibe yaʼ» (Mal. 3:14, Nueva Traducción Viviente). Cumu cá íquecabe gápacabe stale cosa la? ruluíʼ maʼ biníticabe guendabiaaniʼ, nga runi maʼ qué runi crécabe pa zaca cani maʼ guníʼ Dios ne ruuyacabe ca ley stibe casi xiixa ni maʼ gudiʼdiʼ. Riníʼ íquecabe runiti si cani rucheeche diidxaʼ tiempu sticaʼ ne ruchiichisicaʼ binni ora maʼ zecaʼ de yoo pur yoo.
19 Peru cadi deruʼ neegueʼ bizulú guníʼ ique binni zacá, bizuluni ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que. Tu bicaa Eva guni cré caquiiñeruʼ gapa jma cosa aparte de modo sicarú gudixhe Jiobá guibani raqué yaʼ. Tu bicaa laabe guiníʼ íquebe pur gana si gúnibe stipa pur gúnibe ni riuulaʼdxiʼ Dios yaʼ. Binidxabaʼ xa, ne laca laa nga rucaa binni guiníʼ ique qué ribeenducaʼ gastiʼ ora gúnicaʼ ni na Dios. Peru Eva ne xheelaʼ bidiicaʼ cuenta runiti binni guendanabani ora maʼ qué chuulaʼdxiʼ Dios ni cayuni tuuxa. Ne huidxe la? ngaca nga ni guʼyaʼ guiráʼ cani chinanda ejemplu malu stibe (Gén. 3:1-7, 17-19).
20, 21. 1) Xi biʼniʼ viuda de Sarepta que, ne xi guleendube. 2) Xiñee naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stibe, ne ximodo zanda gúninu ni.
20 Viuda de Sarepta que bisihuinni jma nuu xpiaaniʼ que ca primé bixhózenu ne jñaanu. Xi bíʼnibe ora binadiágabe ca diidxaʼ sicarú guníʼ hombre ni riguixhená que yaʼ. Oraqueca biquiiñebe xcaadxi harina ni nápabe que ne bíʼnibe pan para bidiibe ni gudó hombre que primeru. Ne biʼniʼ Jiobá ni maca guníʼ pur Elías que, casi na relatu riʼ: «Ne qué nusaana gunaa que de ñoné laabe ne binnilidxi, pur stale dxi. Qué nirá harina ni nuu ndaaniʼ guisu naroʼbaʼ que, ne qué nibidxi aceite ni daʼ ndaaniʼ guisu huiiniʼ que, casi modo gudxi Jiobá Elías que» (1 Rey. 17:15, 16).
21 Viuda de Sarepta que biʼniʼ ti cosa ni huaxiéʼ si riná mil de millón de binni ni nabani yanna guni. Gúpabe fe zulá Dios laabe, ne zaqué gúcani. Relatu riʼ ne xcaadxi casi laani ni zeeda lu Biblia rucaacani laanu guiníʼ íquenu naquiiñeʼ guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno (Jos. 21:43-45 ne 23:14). Ne yanna riʼ laaca nuu relatu ni rusihuinni qué ziuu dxi gusaana Jiobá ca binni ni riuuláʼdxibe ni rúnicaʼ (Sal. 34:6, 7, 17-19).a
22. Xiñee caquiiñeʼ guyúbinu ximodo chuulaʼdxiʼ Dios ni rúninu yánnaca.
22 Dxi cuidxi Dios cuenta binni «ziaba ni luguiá irá binni guidxilayú casi ti trampa» ne riquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ zácani zacá (Luc. 21:34, 35). Nin qué ziuu ra iquiiñeʼ guiráʼ bueltu ne guiráʼ ca cosa galán ni nápacabe. Ninruʼ sti cosa qué zasaca jma óraca que gunadiáganu Juez ni maʼ gulí Dios gabi laanu ca diidxaʼ riʼ: «Ma guluu Bixhoze ndaaya laatu, yanna latáʼ laicaa ra ma nexhe chaahui para laatu» (Mat. 25:34). Dxi ca zadúʼyanu modo gaca ni na ca diidxaʼ riʼ: «Lii zaguuluʼ ndaayaʼ binni runi ni jneza, Jiobá; casi ñaca niguuluʼ ti leʼ laabe ne escudu naroʼbaʼ stiluʼ, purtiʼ riuuláʼdxiluʼ ni rúnibe» (Sal. 5:12). Nga runi, yanna nga tiempu para guyúbinu ximodo chuulaʼdxiʼ Dios ni rúninu.
[Cani cá ñee yaza]
a Biiyaʼ La Atalaya 15 stiʼ marzo 2005, yaza 13, párrafo 15, ne 1 stiʼ agosto 1997, yaza 20 dede 25.
Ñee rietenaláʼdxinu cani zeeda raríʼ la?
• Xiñee naquiiñeʼ guni adorarnu Jiobá de guidubi ladxidoʼno.
• Xii nga riuulaʼdxiʼ Jiobá gudiʼnu laa ca dxi riʼ.
• Xi riníʼ ca diidxaʼ «zusigáʼdedu [toro]huiiniʼ, ra iquiiñedu ruaadu», ne xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu cani Jiobá.
• Xiñee caquiiñeʼ guyúbinu ximodo chuulaʼdxiʼ Dios ni rúninu.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]
Xi ti cosa nabé risaca gunabaʼ ti hombre riguixhená ti gunaa nabé pobre
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]
Xi ribeendunu ora rudiʼnu Dios xiixa para gusisácanu laa
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 17]
Pa guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno la? qué ziuu dxi gusaanataʼbe laanu