Ñee nanaláʼdxinu ni nadxabaʼ la?
«Nanalaʼdxi lu ni nadxabaʼ.» (HEB. 1:9)
1. Ximodo guníʼ Jesús naquiiñeʼ gannaxhiisaa ca discípulo stiʼ.
TI BIAJE gudxi Jesús ca discípulo stiʼ xi guenda jma risaca nga naquiiñeʼ gápacaʼ, laabe guniʼbe: «Chi tixhe caʼ xiixa nacubi guni tu, ganaxhii saa tu cásica huayanaxhiee laatu. Zacá laganaxhii saa. Pa ganaxhii saa tu zacá la? zanna binni xpinne laatu» (Juan 13:34, 35). Né ca diidxaʼ ca cayuni mandarbe laacaʼ gannaxhiisaacaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ, purtiʼ ora gannaxhiisaacabe zacá zusihuínnicabe zinándacabe Cristu. Ne sti biaje laaca gúdxibe laacaʼ xi sti cosa naquiiñeʼ gúnicaʼ: «Laganaxhii cani nanalaʼdxi laatu [...], ne lainaba lu Dios pur cani riladxi laatu» (Mat. 5:44).
2. Xii nga ni naquiiñeʼ gaca nanalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu.
2 Peru cadi bisiidiʼ si Jesús ca discípulo stiʼ xi gannaxhiicaʼ, sínuque laaca gúdxibe laacaʼ xi naquiiñeʼ gaca nanaláʼdxicaʼ. Sicaríʼ bizeeteʼ ti diidxaʼ riguixhená de Cristu: «Rucaa ique lu guni lu ni [jneza], ne nanalaʼdxi lu ni nadxabaʼ», o cosa malu (Heb. 1:9; Sal. 45:7). Ejemplu stibe rusihuinni naquiiñeʼ gannaxhiinu ni jneza, peru laaca naquiiñeʼ gaca nanaláʼdxinu guendaruchee, o guiráʼ ni na ley stiʼ Jiobá cadi jneza. Galán guidúʼyanu modo nayaguiéʼ guníʼ apóstol Juan ca diidxaʼ riʼ: «Ora cuchee binni la? cadi cayuni ni gudixhe Dios gacaʼ, ne nga nga pecadu» (1 Juan 3:4).
3. Xi tapa cosa malu chigusiene tema riʼ naquiiñeʼ gaca nanaláʼdxinu.
3 Cada xpinni Cristu naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «Ñee nanaladxeʼ ca cosa ni na ley stiʼ Dios cadi naquiiñeʼ guni tuuxa la?». Guidúʼyanu tapa modo naquiiñeʼ gusihuínninu nanaláʼdxinu ni nadxabaʼ: 1) xi riníʼ íquenu de nisa dxuʼniʼ, 2) de guni binni espiritismo, 3) de chuʼné binni ni cadi xheelaʼ ne 4) ximodo guidúʼyanu ca binni ni riuulaʼdxiʼ cosa malu.
Cadi gueʼ xhaatanu nisa dxuʼniʼ
4. Xiñee gunda guníʼ Jesús cadi gueʼ xhaataʼ binni nisa dxuʼniʼ.
4 Stale biaje rieeteʼ güeʼ Jesús vinu, purtiʼ nánnabe nácani xiixa ni bisigaʼdeʼ Dios binni (Sal. 104:14, 15). Peru qué ñuu dxi ñápabe viciu de ñeʼ xhaatabe nisa dxuʼniʼ (Pro. 23:29-33). Ngue runi gunda guniʼbe cadi jneza gueʼ xhaataʼ binni nisa dxuʼniʼ (biindaʼ Lucas 21:34). Ora reʼ xhaataʼ binni nisa dxuʼniʼ, zanda gucaani laa guni xcaadxi cosa jma malu. Ngue runi bicaa Pablu: «Cadi xhudxi tu, purti zunitilú ni laatu [o zucaani laatu gúnitu cosa ni cadi jneza], sínuque laudii lugar idxá ladxidóʼ to de Espíritu Santu» (Efe. 5:18). Ne laaca gúdxibe ca gunaa xpinni Cristu ni maʼ huaniisi «cadi xhudxi» (Tito 2:3).
5. Xi naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ ti xpinni Cristu ni reʼ nisa dxuʼniʼ.
5 Pa rudii xquendabiaaninu lugar laanu guideʼnu nisa dxuʼniʼ la? galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee riníʼ iqueʼ casi Jesús ne ruuyaʼ cadi jneza nga gueʼ xhaataʼ binni nisa dxuʼniʼ la? Pa ñaca chigudieeʼ conseju ti xpinni Cristu de laani, ñanda ñuneʼ ni sin nuchiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa la? Ñee reeʼ para gusiaandaʼ ca guendanagana ni napaʼ o para guneʼ sentir jma galán la? Pabiáʼ nisa dxuʼniʼ reeʼ cada semana yaʼ. Ximodo runeʼ sentir ora gabi tuuxa naa maʼ ziáʼ nisa dxuʼniʼ güeeʼ yaʼ. Ñee nagueendaca rabeʼ laabe cadi dxandíʼ ni o ridxiicheʼ la?». Pa gudiʼnu lugar guni nisa dxuʼniʼ ca laanu esclavu stiʼ la? maʼ qué zanda guiníʼ íquenu jneza ne laaca maʼ cadi jneza modo zaguixhe íquenu gúninu xiixa cosa. Ne nga nga ti cosa ni cadi naquiiñeʼ gúninu casi xpinni Cristu, purtiʼ naquiiñeʼ gápanu xquendabiaaninu guiráʼ ora (Pro. 3:21, 22).
Cadi gúninu ca cosa ni nuu lu espiritismo
6, 7. 1) Xi biʼniʼ Jesús ora bicaalú Binidxabaʼ ne ca demonio laabe. 2) Xiñee nabé stale binni riuulaʼdxiʼ ganna de espiritismo.
6 Biaʼ dxi bibani Jesús lu Guidxilayú riʼ, qué nusaana de nudxiilube Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ora bicaalucaʼ laabe. Ora guyé Binidxabaʼ dede ra nuube para gucaa laabe gúnibe ni cadi jneza la? qué nucheenebe Dios (Luc. 4:1-13). Ne laaca gunda bidxiilube Binidxabaʼ ora gucalaʼdxiʼ niguite xquendabiaanibe ne nucaa laabe ñúnibe ni cadi jneza sin nudiibe cuenta (Mat. 16:21-23). Ne laaca bilabe stale binni ni guyuu Binidxabaʼ luguiáʼ (Mar. 5:2, 8, 12-15; 9:20, 25-27).
7 Despué de gurí Jesús casi Rey lu iza 1914, guleebe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ de guibáʼ pur guiráʼ cosa dxabaʼ ni bíʼnicaʼ raqué. Pur nga, yanna nga jma cuyubi Binidxabaʼ ximodo gusiguii guiráʼ binni guidxilayú (Apo. 12:9, 10). Nga runi, jma stale binni riuulaʼdxiʼ ganna de espiritismo. Dxandíʼ nga naquiiñeʼ gápanu laanu de laani purtiʼ zeeda gácani casi ti plaga ni maʼ reeche guiráʼ ladu. Yanna ni naquiiñeʼ gánnanu nga: ximodo gápanu laanu.
8. Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu ante cuinu xi gúninu para chuʼnu nayecheʼ ti ratu.
8 Biblia riguixhená laanu de ca guendanagana ni rapa binni ora riuu lu espiritismo ne ora runi xcaadxi cosa ni zeeda luni. Sicaríʼ na Biblia: «Cadi naquiiñeʼ chuʼ ládetu tuuxa ni gutiidiʼ xiiñiʼ lu gui, nin tu cuee suerte, nin ni guni magia, nin ni chiyubi cani rudii señal ne ni runi brujería, nin ni runi dañu nin ni riniʼné espíritu o tobi ni riníʼ xi chigaca, nin ni guinabadiidxaʼ gueʼtuʼ. Purtiʼ nanalaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ binni runi ca cosa riʼ, ne pur ca cosa dxabaʼ riʼ chindee Jiobá, Dios stiluʼ laacabe de nezaluluʼ» (Deuteronomio 18:10-12). Ca dxi riʼ, Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ riguítecaʼ ique binni pur ca película, ca libru ne videojuego ra rihuinni raca espiritismo. Nga runi, galán nga cuinu xi guidúʼyanu, xi guidúʼndanu ne xi quítenu. Guinabadiidxanu laca laanu: «Lu ca últimu beeu ni maʼ gudídinu ca, ñee huayuuyaʼ película, xiixa ni ridiʼdiʼ lu televisión, o huaguiteʼ xiixa videojuego, o huayuundaʼ libru o historia ni caníʼ de magia la? Ñee rieneʼ pabiáʼ risaca nga gucaanaʼyaʼ guiráʼ ni zeeda de espiritismo la? o qué rizaaladxeʼ pa dxandíʼ runinani binni. Ñee huaníʼ iqueʼ ximodo ruuyaʼ Jiobá cani runeʼ para chuaaʼ nayecheʼ ti ratu la? Ñee maʼ biaaʼ guuyaʼ chupa chonna de laacani la? Pa zacá ni, ñee maʼ gudixhe iqueʼ gusaanaʼ de guuyaʼ cani tobi si tiru ti cadi guniná cani xquendabiaaneʼ ne zacá gusihuinneʼ nadxieeʼ Jiobá ne ca ley sicarú stiʼ la?» (Hech. 19:19, 20).
Chinándanu ni guníʼ Jesús ra bizeeteʼ cadi chuʼné binni ni cadi xheelaʼ
9. Ximodo zanda gucaa tuuxa ladxidóʼ gannaxhii cosa dxabaʼ.
9 Jesús qué nusaana de nusihuinni jneza ca ley stiʼ Dios ra na cadi chuʼné binni ni cadi xheelaʼ. Laabe guniʼbe: «Qué xa huayuunda tu ra cá xi biʼni Dios dxi bizulú bizáʼ binni. Bizáʼ be hombre ne gunaa, ne na be: “Pur nga runi zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne zadxaaga xheela ne zaca ca tobi si.” Ne zacá ma cadi chupa cabe sínuque tobi si laacabe. Pur nga runi ni ma bichaaga Dios la? ma cadi indaa binni guidxilayú» (Mat. 19:4-6). Cristu laaca nanna riaaziʼ ni ruuyaʼ binni ndaaniʼ ladxidóʼ. Ngue runi guniʼbe ca diidxaʼ riʼ lu libana ni bidiibe lu dani que: «Laatu nanna tu xi na ley: “Iruti chuʼ né ni cadi xheelaʼ”. Peru naa rabe laatu, neca chuʼlaʼdxi si tuuxa ti gunaa ni cadi xheelaʼ, ne icá ique chuʼ né laabe la? ma bichee, neca qué ñuu né pe laabe» (Mat. 5:27, 28). Binni ni qué rinanda conseju bidii Jesús ca la? cucaabe ladxidoʼbe gannaxhii cosa dxabaʼ.
10. Bizeeteʼ ti ejemplu stiʼ tuuxa ni gusihuinni zanda gusaana binni viciu de guʼyaʼ idxa guidxa.
10 Para gucaa Binidxabaʼ binni chuʼné ni cadi xheelaʼ la? maʼ bichabe guidxilayú riʼ de cosa dxabaʼ o idxa guidxa para guʼyaʼ binni. Ora maʼ biiyaʼ binni cani, nagana para guireeni de ndaaniʼ íquecaʼ, dede reeda gácani ti viciu para laacaʼ. Zacá bizaaca ti xpinni Cristu ni guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Nagaʼchiʼ ruuyaʼ idxa guidxa. Ora maʼ cayuuyaʼ ni riníʼ iqueʼ nuaaʼ ti lugar ra cayuneʼ cosa dxabaʼ, peru ora maʼ cayuneʼ ni na Jiobá riníʼ iqueʼ nuaaʼ sti lugar. Nannaʼ cadi jneza ni cayuneʼ que, peru neca zaqué guníʼ iqueʼ riuulaʼdxiʼ Dios modo runeʼ adorar laa». Xi gucané laabe para bichaabe modo riníʼ íquebe que yaʼ. Laabe guniʼbe: «Nécapeʼ laani nga ni guca jma nagana para naa la? gudixhe iqueʼ gabeʼ ni ca binnigola». Ra gudiʼdiʼ dxi gunda bisaanabe viciu mucu que. Despué guniʼbe: «Dxi maʼ gunda bixeleʼ de pecadu que, bineʼ sentir maʼ nayá nuu xquendabiaaneʼ». Dxandíʼ, zanda gaca nanalaʼdxiʼ binni ni nadxabaʼ pa guiziidiʼ gaca nanalaʼdxiʼ cosa malu.
11, 12. Ximodo zanda gusihuínninu nanaláʼdxinu cosa malu ora maʼ cuyúbinu xi clase canción gucaadiáganu.
11 Ca saa ne ca letra stiʼ stale canción laaca zanda guiaaziʼ cani lu xquendabiaaninu ne chindácani ndaaniʼ ladxidoʼno. Nánnanu zeeda ca saa ca de Dios ne maʼ raca stale siglu de riquiiñeʼ binni ni para guni adorar laabe (Éxo. 15:20, 21; Efe. 5:19). Peru lu guidxilayú malu stiʼ Binidxaba riʼ, nabé rieeteʼ de guenda riuuné ni cadi xheelaʼ lu stale de ca saa ca (1 Juan 5:19). Ximodo zanda gánnanu pa cadi cayuni biidiʼ ca canción rucaadiáganu xquendabiaaninu yaʼ.
12 Zanda guinabadiidxanu laca laanu: «Xii nga ni jma rieeteʼ lu ca saa ni rucaadiagaʼ yaʼ. Ñee ruzeeteni ra cayati binni, ra riuunécabe ni cadi xheelacabe ne ra riníʼcabe diidxaʼ guidxa la? Pa ñabeʼ sti binni nucaadiaga ca letra zeeda lu ca canción ca, ñee niníʼ íquebe nanaladxeʼ cosa malu la? o nucaani laabe niníʼ íquebe maʼ nabiidiʼ nuu ladxiduáʼ». Qué zanda diʼ guininu nanaláʼdxinu pecadu pa laaca rucaadiáganu ca canción ra nabé rieeteʼ de laani. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu ni guníʼ Jesús: «Peru irá ni riree de ruaa cabe, zeeda ni de ladxidóʼ cabe ne nga ni runi pur uchee né cabe Dios. Purti de ndaani ladxidóʼ cabe reeda ni cadi jneza ni cá ique cabe guni cabe: guuti cabe binni, o chuʼ né cabe ni cadi xheela cabe, gapa cabe jnadxii cabe, cuana cabe, indisa cabe falsu luguiá stobi, cuʼ dí cabe binni» (Mat. 15:18, 19; zanda gúʼndaluʼ Santiago 3:10, 11).
Guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jesús de ca cosa dxabaʼ ca
13. Ximodo biʼyaʼ Jesús ca binni ni qué náʼ gusaana de guchee.
13 Jesús bisihuinni beeda para gabi ca binni ni cucheené ley stiʼ Dios gaca arrepentircaʼ (Luc. 5:30-32). Yanna, ximodo bíʼyabe ca binni ni qué náʼ gusaana de guchee yaʼ. Gúdxibe cani cucaadiaga laabe zanda gucaa ca binni que laacaʼ gúnicaʼ cosa malu (Mat. 23:15, 23-26). Ne guniʼbe: «Cadi irá ni gabi naa, Señor, Señor, ziuu ra runi mandar Dios, sínuque cani guni si ni na be. Stale tu zabi naa dxi [guni juzgar Dios binni] que: “Señor, ñee cadi byuí du stiidxa lu la? ne cadi pur lá lu gulee du binidxaba de binni la? ne cadi laca pur lá lu bini du stale milagru la?”». Ca binni ca, cadi dxandíʼ diʼ maʼ guca arrepentircaʼ ne caʼruʼ gusaanacaʼ de gúnicaʼ cosa malu, nga runi zabi Jesús laacabe: «Laguiree de ra nuaaʼ» (Mat. 7:21-23). Xiñee naná modo gaca juzgárcabe yaʼ. Purtiʼ né guiráʼ ca cosa malu rúnicabe rusituícabe lú Dios ne runinácabe xcaadxi binni.
14. Xiñee ribeecabe cani qué náʼ gaca arrepentir lade ca binni ridagulisaa.
14 Stiidxaʼ Dios na naquiiñeʼ cueecabe binni ni qué náʼ gaca arrepentir de ca pecadu stiʼ lade binni ridagulisaa (biindaʼ 1 Corintios 5:9-13). Caquiiñeʼ gaca ndiʼ pur chonna razón: 1) para cadi gaca biidiʼ lá Jiobá, 2) para cadi gaca biidiʼ neza binni ridagulisaa ne 3) para gacanécabe ni cuchee ca gaca arrepentir.
15. Xi naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ guiráʼ tu qué racalaʼdxiʼ gucheené Jiobá.
15 Ñee ridúʼyanu ca binni ni cucheené ley stiʼ Dios cásica ruuyaʼ Jesús laacabe la? Galán guinabadiidxaʼ cada tobi de laanu: «Pa nibeecabe tuuxa lade ca binni ridagulisaa o niníʼ tuuxa maʼ qué zaca Testigu, ñee nuyubeʼ ximodo nidxaaga laabe gatigá la? Laga pa ñácabe ti binnilidxeʼ ni maʼ cadi nabezané laadu ra yoo yaʼ». Ora gápanu ti guendanagana zacá rucaacani laanu gusihuínninu pabiáʼ nadxiinu ni jneza ne gusihuínninu qué racaláʼdxinu guchéʼnenu Jiobá.a
16, 17. Xi yuubaʼ nabé naná gudiʼdiʼ ti gunaa xpinni Cristu, ne xi gucané laabe para guni respetarbe ni gudixhe Dios ora uguu jnézacabe binni.
16 Guidúʼyanu ni bizaaca ti gunaa xpinni Cristu. Laabe nápabe ti xiiñibe ni maʼ huaniisi. Peru biiyabe ximodo chaahuiʼ chaahuiʼ zigusaana xiiñibe que de gannaxhii Jiobá ne bizulú cucheené ca ley stiʼ Dios ne qué náʼ gaca arrepentir, ngue runi gupa xidé guleecabe laabe de ndaaniʼ xquidxi Dios. Gunaa xpinni Cristu riʼ nadxiibe Jiobá peru laaca nadxiibe xiiñibe, ngue runi, guca nagana para laabe chinándabe conseju stiʼ Biblia ra na cadi guidxaagabe xiiñibe.
17 Xi ñanda ñábinu gunaa xpinni Cristu riʼ yaʼ. Ti biaje guyé ti binnigola ra nuube ne gucané laabe gánnabe riene Jiobá xiñee ngue nuube triste. Laaca gudxi laabe pabiáʼ biuubaʼ ladxidóʼ Dios ora biiyaʼ caxeleʼ caadxi xiiñiʼ ni nuu guibáʼ de laa. Laaca bisietenalaʼdxiʼ binnigola que laabe, neca nanna Jiobá pabiáʼ naná yuubaʼ ridídinu, rinábabe cueecabe cani qué gaca arrepentir de ndaaniʼ xquídxibe. Guyuulaʼdxiʼ gunaa que ca conseju que ne bisihuínnibe runi respetarbe ora uguu jnézacabe binni zacá.b Rusiéchenu Jiobá ora ruzúʼbanu stiidxabe zacá (Pro. 27:11).
18, 19. 1) Ora gusaana de guidxaaganu cani cucheené Dios, xii nga ca cosa ni rusihuínninu nanaláʼdxinu. 2) Xi zabeendunu pa qué guchéʼnenu Dios ne pa chinándanu ca ley stibe.
18 Pa tiidinu lu ti yuubaʼ ni naná casi ni bizéʼtenu ca, galán guietenaláʼdxinu riá Jiobá laanu pur yuubaʼ cadídinu. Ora gusaana de guidxaaganu binni ni guleecabe de ndaaniʼ xquidxi Dios o ni guníʼ maʼ qué zaca Testigu, rusihuínninu nanaláʼdxinu modo riníʼ íquebe ne ca cosa ni bíʼnibe ni gulee laabe de ndaaniʼ xquidxi Dios. Peru laaca rusihuínninu nadxiinu binni ni cuchee ca ne nánnanu guluu jnézacabe laabe purtiʼ rápacabe gana gacanécabe laabe. Pa gúninu cani maʼ guninu ca zusihuínninu cadi cuchéʼnenu Dios, ne zándaca gaca arrepentir binni cuchee ca ne guibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.
19 Ti gunaa xpinni Cristu ni guleecabe de ndaaniʼ xquidxi Dios peru bibiguetaʼ despué, bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Riecheʼ stale purtiʼ nannaʼ nadxii Jiobá xquidxi ne ruuyaʼ chuʼ ni nayá. Para binni ni qué runibiáʼ Dios, zándaca nabé naná nga cueecabe tuuxa, peru caquiiñeʼ gácani ne rusihuinni nadxiicabe binni ca». Ñee niníʼ gunaa ca zacá pa nidxaaga ca binni ridagulisaa laabe, dede né ca binnilídxibe laabe neca maʼ bireebe lade ca binni ridagulisaa la? Pa chinándanu ca conseju ni caníʼ xi gúninu ora uguu jnézacabe tuuxa la? zusihuínninu nadxiinu ni jneza ne zudiʼnu cuenta Jiobá nga napa derechu de gabi laanu xi gúninu.
«Lagaca nanalaʼdxiʼ ni cadi jneza»
20, 21. Xiñee naquiiñepeʼ nga gaca nanaláʼdxinu cosa malu.
20 Apóstol Pedru caguixhená laanu: «Lacuu xpiaani tu ne lagataná». Xiñee yaʼ. Purtiʼ «enemigu stitu, canananda laatu casi ti lion ni canaguu beedxeʼ, canayubi tu uxuuxe» (1 Ped. 5:8). Ñee zeeda gácanu tobi de ca binni ni guinaazebe la? Ni zacané laanu para cadi guiábanu ndaaniʼ nabe nga gusihuínninu pabiáʼ stipa cayúninu pur gaca nanaláʼdxinu cosa malu.
21 Nagana nga para gaca nanaláʼdxinu cosa malu. Binni ruchee laanu ne nabáninu ndaaniʼ ti guidxilayú ni rucaa binni guyubi puru si para laa (1 Juan 2:15-17). Peru pa chinándanu ejemplu stiʼ Jesucristu ne cada dxi guyúbinu ximodo gannaxhiinu Jiobá jma la? zaca nanaláʼdxinu guiráʼ cosa malu, ne zabixhiláʼdxinu cani casi ribixhiláʼdxinu ti maniʼ yuudxuʼ. Guiráʼ ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gaca «nanalaʼdxiʼ ni cadi jneza». Nga runi, quixhe íquenu chinándanu ni na conseju ca, purtiʼ nánnanu cayapa Jiobá «cani qué rusaana laabe; de lu naʼ ca binni qué iquiiñeʼ rulabe laacaʼ» (Sal. 97:10).
[Cani cá ñee yaza]
a Zeeda jma ni caníʼ de laani lu La Atalaya 15 stiʼ noviembre 1981, yaza 20 dede 25.
b Laaca zanda gúʼyaluʼ La Atalaya 15 stiʼ enero 2007, yaza 17 dede 20.
Xi nicábinu
• Xi zacané laanu gánnanu xi riníʼ íquenu de nisa dxuʼniʼ.
• Xi zanda gúninu para cadi guiábanu lu espiritismo.
• Xiñee malu guʼyaʼ binni idxa guidxa o cosa dxabaʼ.
• Ximodo rusihuínninu nanaláʼdxinu cosa malu, ora cueecabe ti binni ni nadxiinu de ndaaniʼ xquidxi Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 29]
Xi guiráʼ naquiiñeʼ ganna ti xpinni Cristu pa maʼ gudixhe ique gueʼ nisa dxuʼniʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 30]
Guyuu cuidadu de modo riguite Binidxabaʼ ique binni pur ni ruuyaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Xi cucaa ti binni ni ruuyaʼ cosa dxabaʼ ladxidóʼ guni