Naquiiñeʼ gataná ca familia ni naca xpinni Cristu
«Gataná nu ne cuʼ xpiaani nu.» (1 TES. 5:6)
1, 2. Xi caquiiñeʼ guni guiráʼ ca familia ni naca xpinni Cristu para cadi gusaana de gatanacaʼ.
DXI caníʼ Pablu de ora «gueeda dxi stiʼ Jiobá, naroʼbaʼ ne ruchibi», gúdxibe ca xpinni Cristu de Tesalónica: «Hermanu caʼ, ma biree tu ra nacahui, ma qué zanda inaaze dxi que laatu, purti cabeza tu ni. Ma cadi nuu tu lu guelacahui, purti ma zinanda tu ni dxandí ni gudixhe Dios, casi ñaca cuzaani be laatu». De raqué bizeetebe xcaadxi diidxaʼ riʼ: «Gataná nu ne cuʼ xpiaani nu. Cadi gaca nu casi cani qué runi cre, casi ñaca nisiaasi caʼ» (Joel 2:31; 1 Tes. 5:4-6).
2 Ca diidxaʼ ni bicaa Pablu ra nuu ca binni de Tesalónica biáʼsipeʼ cani para laanu purtiʼ nabáninu lu ca «últimu dxi» (Dan. 12:4). Nga runi, galán nga gucaadiáganu ca diidxaʼ ca ne gatananu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ mayaca guinitilú guidxilayú malu riʼ, ne Binidxabaʼ racalaʼdxiʼ cueechú biaʼ gándatiʼ de ca xpinni Dios. Xi zanda guni ca familia ni naca xpinni Cristu para cadi cueechube laacaʼ yaʼ. Naquiiñeʼ guni cada tobi de laacabe dxiiñaʼ ni maʼ bidii Jiobá laacabe ndaaniʼ familia stícabe. Guidúʼyanu ximodo zanda gacané hombre ca, xheelabe ne ca xiiñicabe para cadi gusaana de gataná familia stícabe.
Naquiiñeʼ chinanda ca hombre ni maʼ bichaganáʼ ejemplu stiʼ «pastor chaʼhui»
3. Casi na 1 Timoteo 5:8, gunáʼ nga caadxi de cani naquiiñeʼ guni tuuxa ni naca xaíque stiʼ ti familia.
3 Stiidxaʼ Dios na «hombre nga xaíque sti gunaa» (1 Cor. 11:3). Xi naquiiñeʼ guni hombre ca para guihuinni dxandíʼ cayuni dxiiñaʼ casi xaíque stiʼ binnilidxi yaʼ. Biblia cuzeeteʼ tobi de cani naquiiñeʼ gúnibe: «Ti hermanu ni qué ulabi ca lisaa ne jma rusi pa qué ulabi ca binni lidxi, ma biree de ni runi cre, ne zeda aca jma nadxaba que ni qué runi cre» (1 Tim. 5:8). Racá ridúʼyanu naquiiñeʼ gapa hombre ca binnilidxi. Peru cadi naquiiñeʼ si gudiibe ni guibaniné binnilídxibe. Pa racaláʼdxibe gataná familia stibe la? naquiiñeʼ gacanebe laacaʼ iguidxi fe sticaʼ ne chuʼcaʼ gaxha de Dios (Pro. 24:3, 4). Ximodo zanda gúnibe nga yaʼ.
4. Xi naquiiñeʼ guni ti hombre ni racalaʼdxiʼ chuʼ binnilidxi gaxha de Dios.
4 Sicaríʼ rabi Biblia ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ: «Xheela tu nga xaíque stitu, casi naca Cristu xaíque sti ca xpinni». Nga runi, naquiiñeʼ guʼyaʼ hombre ca ximodo rusiidiʼ Jesús ca binni ridagulisaa ne chinanda ejemplu stibe ora maʼ cusiidiʼ familia stiʼ (Efe. 5:23). Guidúʼyanu ximodo bisihuinni Jesús pabiáʼ galán modo guyuube né ca discípulo stibe (biindaʼ Juan 10:14, 15). Laabe guniʼbe nácabe ti «pastor chaʼhui» ni rapa ca dendxuʼ stiʼ. Nga runi, ti hombre ni racalaʼdxiʼ chuʼ binnilidxi gaxha de Dios la? naquiiñeʼ guʼndaʼ ca diidxaʼ guníʼ Cristu ne cani bíʼnibe ne guni «casi biʼni Cristu» (1 Ped. 2:21).
5. Xi guiráʼ nanna Pastor Chaʼhuiʼ ca de ca binni ridagulisaa.
5 Ti pastor la? runibiáʼ chaahuiʼ ca dendxuʼ stiʼ ne laacame laaca runibiáʼcame laa. Nga runi qué ridxibidícame laabe ne ruzuubacame stiidxabe purtiʼ runibiáʼcame ridxi stibe. Ngapeʼ nga ni guníʼ Jesús: «Runebiaʼya ca dendxu stinneʼ, ne laaca laca runibiáʼ ca naa». Cadi ti luguiáʼ si nga runibiáʼ Jesús ca binni ridagulisaa. Ti Pastor chaʼhuiʼ nanna ximodo nuu cada tobi de ca dendxuʼ stiʼ: nanna xi caquiiñeme, xi randa rúnime ne nanna paraa nadame. Pastor ca ruuyaʼ guiráʼ xixé ni cayaca ne qué ridiʼdiʼ gastiʼ laa. Yanna ca dendxuʼ ca la? runibiáʼ chaahuicaʼ laabe ne nánnacaʼ jneza modo rapa pastor sticaʼ laacaʼ.
6. Ximodo zanda chinanda ti hombre ni maʼ bichaganáʼ ejemplu stiʼ Pastor Chaʼhuiʼ.
6 Ximodo zanda chinanda ti hombre ejemplu stiʼ Jesús ora maʼ cusiidiʼ binnilidxi xi naquiiñeʼ gúnicaʼ yaʼ. Ora gúʼyabe laabe casi ti pastor ne gúʼyabe binnilídxibe casi dendxuʼ huiiniʼ ni caquiiñeʼ gápabe. Naquiiñeʼ gúnibe stipa pur gunibiáʼ chaahuibe laacaʼ. Ñee zanda gúnibe nga la? Zanda, peru para nga napa xidé guiníʼnebe cada tobi de laacaʼ ne gánnabe gucaadiágabe xi riguu xizaa laacaʼ. Ne laaca naquiiñeʼ guizaaláʼdxibe pur gudiibe ti ejemplu galán laacaʼ, ne gánnabe quíxhebe ximodo jma jneza guni binnilídxibe xiixa dxiiñaʼ casi guni adorarbe Dios né binnilídxibe, chécabe ca guendaridagulisaa, chigucheechecabe diidxaʼ ne ora gúnicabe xiixa para chúʼcabe nayecheʼ. Pa runibiáʼ chaahuibe cada tobi de ca binnilídxibe ne chinándabe ca conseju zeeda lu Biblia ora quíxhebe xi gúnicaʼ la? jma nagueenda zuni crecaʼ laabe ne zusiéchecaʼ laabe purtiʼ tobi si modo cayuni adorarcaʼ Jiobá.
7, 8. Ximodo zanda gannaxhii ti hombre ca binnilidxi cásica nadxii Pastor Chaʼhuiʼ ca dendxuʼ stiʼ.
7 Pastor ca qué runibiáʼ chaʼhuiʼ si ca dendxuʼ stiʼ, sínuque laaca nadxii laacame. Yanna, xi rudiʼnu cuenta ora ridúʼndanu ca relatu ni caníʼ modo bibani Jesús ne modo bicheeche diidxaʼ yaʼ. Ridúʼyanu pabiáʼ gunnaxhiibe ca discípulo stibe pur modo guníʼnebe laacaʼ. Dede bidiibe «xpida[be] pur ca dendxu» stibe. Ti hombre ni rapa gana chuulaʼdxiʼ Dios cani runi la? naquiiñeʼ chinanda ejemplu stiʼ Jesús ne gannaxhii ca binnilidxi. Lugar de gucaabe xheelabe guni ni nabe purtiʼ si runi mandarbe o gácabe naduxhuʼ ne laa la? naquiiñeʼ gannaxhiibe laa «cásica gunaxhii Cristu ca xpinni» (Efe. 5:25). Riníʼnebe laa né diidxaʼ nadóʼ ne riénebe laa, purtiʼ nánnabe naquiiñeʼ guni respetarbe xheelabe de guidubi ladxidoʼbe (1 Ped. 3:7).
8 Ora gusiidibe ca xiiñibe ca conseju ni zeeda lu Biblia, naquiiñeʼ guiniʼbe xiñee cayábibe laacaʼ gúnicaʼ ni, peru napa xidé gusihuínnibe nadxiibe laacaʼ. Napa xidé gulídxebe laacaʼ né guendarannaxhii. Nuu baʼduhuiiniʼ jma rindaa para guiene xi cayábicabe laa guni, peru nuu tu laa riene jma nagueenda. Ora zacá ni, bixhózecabe naquiiñeʼ guni stipa pur cadi guidxiichi nagueenda. Pa gúnibe stipa pur chinándabe ejemplu stiʼ Jesús guiráʼ ora la? qué ziuudinde ca binnilídxibe ne zuni sentircaʼ nuu tu cayapa laacaʼ, ne ziuu familia stibe gaxha de Dios (Sal. 23:1-6).
9. Cásica Noé, xi dxiiñaʼ napa ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ, ne xi zanda gacané laacabe para gúnicabe ni.
9 Guiníʼ íquenu de Noé. Laabe bibánibe lu ca últimu dxi ante guinitilú ca binni malu bibani dxiqué, «peru bilá [Jiobá] Noé [...] ne xcadxe binni» ora bedané ti Nisaguié Naroʼbaʼ lu guidxilayú (2 Ped. 2:5). Cumu laabe nga xaíque ndaaniʼ lídxibe la? gucanebe ca xiiñibe para gunda bilacaʼ dxi biaba nisaguié que. Ngaca nga dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni ca hombre ni maʼ bichaganáʼ lu ca últimu dxi riʼ (Mat. 24:37). Xi zacané laabe para gúnibe ni yaʼ. Gúʼndabe ra caníʼ de ejemplu bisaana Pastor Chaʼhuiʼ ne gúnibe stipa pur chinándabe ni.
Modo racané ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ ndaaniʼ lidxi
10. Ximodo zanda guiénenu mandatu riʼ: «Ca gunaa ni ma bichaganáʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu».
10 Sicaríʼ bicaa apóstol Pablu: «Ca gunaa ni ma bichaganáʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu casi ruzuuba tu stiidxa Señor» (Efe. 5:22). Ca diidxaʼ riʼ qué rindéteni ti gunaa. Ante guzáʼ Jiobá primé gunaa, Eva, Jiobá guníʼ: «Cadi galán diʼ chuʼ hombre stubi si. Chiguneʼ tobi ni gacané laabe, biáʼsipeʼ para laabe» (Gén. 2:18). Nga runi, risaca nga dxiiñaʼ runi ti gunaa ora racané xheelaʼ para ganda guni xheelaʼ dxiiñaʼ stiʼ casi xaíque.
11. Ximodo rindisaʼ ti gunaa nuu xpiaaniʼ lidxi.
11 Ti gunaa nuu xpiaaniʼ nabé racané para chuʼ ca binnilidxi nazaaca. Biblia na: «Ti gunaa ni nuu xpiaaniʼ nga ni rindisaʼ lidxi, peru ti gunaa nahuati la? runitilú ni ne naʼ» (Proverbios 14:1). Lu textu ca bizeeteʼ Salomón de ti gunaa huati ni qué runi respetar xheelaʼ casi xaíque stiʼ. Peru laaca guniʼbe de ti gunaa nuu xpiaaniʼ ni runi respetar xheelaʼ de guidubi ladxidóʼ. Gunaa nuu xpiaaniʼ ca qué rucaalú xheelaʼ ne qué runi guiráʼ ni gapa gana casi runi stale binni nabani tiempu riʼ, sínuque ruzuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ (Efe. 2:2). Gunaa huati ca qué liica raxha ique para guiníʼ de xheelaʼ. Peru gunaa nuu xpiaaniʼ ca racané ca xiiñiʼ para guni respetarcaʼ bixhózecaʼ, ne laaca ruyubi ximodo guni respetar xcaadxi binni laabe. Riuube cuidadu para cadi guiniʼbe mal de xheelabe ne para cadi tindediidxacabe pur intiisi cosa ni qué risaca, pacaa zuniti ca xiiñibe ne xcaadxi binni respetu xheelabe. Yanna ximodo riquiiñebe bueltu ni maʼ biree para iquiiñeʼ binnilídxibe yaʼ. Ti gunaa huati la? nabé riguite bueltu ni runi ganar xheelaʼ né stale nisa luna. Peru ti gunaa nuu xpiaaniʼ la? racané xheelaʼ ora rindisaʼ chaahuiʼ ti ndaa bueltu ne nanna ximodo iquiiñeʼ ni, ne qué rucaa xheelaʼ guni dxiiñaʼ extra.
12. Xi zanda guni ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ para gataná binnilidxi ne chuʼcaʼ gaxha de Dios.
12 Ti gunaa ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios racané xheelaʼ para ganda guiziidiʼ ca xiiñicabe sacaʼ lu neza stiʼ Jiobá ne zacá racanebe para gataná guidubi familia stibe (Pro. 1:8). Qué riaadxabe dxi runi adorárcabe Dios né binnilídxibe. Ne ora gudii xheelabe conseju ca xiiñicabe o gulidxe laacabe la? rusihuínnibe jneza ni cayuni. ¡Rihuínnica gadxé laabe de gunaa huati ni qué racané ca xiiñiʼ, purtiʼ gunaa huati riʼ runiná ca xiiñiʼ ne ruxheleʼ laacabe de Dios!
13. Xiñee risaca gacané ti gunaa xheelaʼ para ganda guni xheelabe ca dxiiñaʼ napa ndaaniʼ xquidxi Dios.
13 Ximodo runi sentir ti gunaa nuu xpiaaniʼ ora ruuyaʼ nabé runi xheelaʼ dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa yaʼ. Riéchebe gúʼyabe laa cayuni dxiiñaʼ para gacané ca xpinni Cristu, pa naca siervu ministerial, binnigola, o pa runi dxiiñaʼ lu Grupu de Binnigola ni Riniʼné ca doctor, o pa nuu lu Grupu de Binnigola ni ruuyaʼ cuí Yoo stiʼ Reinu o lu intiisi sti dxiiñaʼ. Modo racané gunaa ca xheelaʼ pur cani riníʼ ne pur cani runi, rusihuínnicani riuulaʼdxiʼ guni xheelaʼ dxiiñaʼ lade ca xpinni Cristu, neca nuu tiru gácani nagana para gunaa ca. Peru nánnabe zabeendúcabe ni galán, purtiʼ zataná binnilídxibe pa nabé runi xheelabe xhiiñaʼ Cristu.
14. 1) Xi guendanagana zanda guidxaagalú ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ, ne ximodo zanda gudxiilube ni. 2) Ximodo zanda gacané ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ para chuʼ binnilidxi galán.
14 Zándaca gaca nagana para ti gunaa gacané xheelaʼ pa cadi cayuulaʼdxiʼ xiixa ni maʼ gudixhe xheelabe gaca. Neca zacá rusihuinni gunaa ca «nachaʼhui ne [...] nadóʼ» ne racané para gaca ca dxiiñaʼ stícabe jneza (1 Ped. 3:4). Laaca ruundabe de ejemplu stiʼ ca gunaa ni biʼniʼ ni na Dios dxiqué, casi Sara, Rut, Abigail ne María, jñaa Jesús, ne rinándabe ejemplu sticaʼ (1 Ped. 3:5, 6). Ne laaca rinándabe ejemplu stiʼ ca gunaa huaniisi ni nuu yanna ni nabani «modo naquiiñe sa ca xpinni Dios» (Tito 2:3, 4). Cumu nadxiibe xheelabe ne runi respetarbe laa la? racanebe para chuʼ xquendaxheelabe galán, chuʼ familia stibe nazaaca, cadi tíndecaʼ ne guni sentircaʼ nuu tu cayapa laacaʼ. Para ti hombre ni nadxii Jiobá ne runi ni nabe la? nabé risaca ti gunaa zacá (Pro. 18:22).
Báʼducaʼ, laguizaalaʼdxiʼ ca cosa ni qué rihuinni
15. Ximodo zanda gacané ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca bixhózecaʼ ne jñaacaʼ para gataná familia sticaʼ.
15 Yanna lii hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, ximodo zanda gacaneluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ para gataná guidubi familia stitu yaʼ. Guníʼ ique xi premiu maʼ gudixhe Jiobá nezaluluʼ. Zándaca dede nahuiiniluʼ ruluíʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ lii dibuju ra cá ximodo chigaca Paraísu ni maʼ guníʼ Dios. Dxi jma maʼ ziniisiluʼ, biquiiñecabe Biblia ne ca libru ne revista ni rudii xquidxi Dios para gucanécabe lii gúʼyaluʼ ximodo zabani binni sin gati lu guidxilayú cubi ca. Pa qué gusaana de gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá ne gúʼyaluʼ ni casi ti cosa jma risaca lu xquendanabániluʼ la? qué zaca nagana para lii gatanaluʼ.
16, 17. Xi zanda guni cani nahuiiniʼ para ganda guicaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe.
16 Yenanda conseju ni bidii apóstol Pablu ni zeeda lu 1 Corintios 9:24 (biindaʼ ni). Lu textu riʼ, bichaaga Pablu stipa cayúninu para guicaanu guendanabani ni qué zaluxe casi ora ñuunu lu ti carrera para guni ganarnu ti premiu. Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ jma ricá íquecaʼ gápacaʼ stale cosa risaca, nga runi riaandaʼ laacaʼ premiu ni chigudii Dios laacaʼ. ¡Peru ti guendahuati nga gúnicabe zacá! Qué ziuu diʼ binni nayecheʼ pa puru si bidxiichi guicá ique guni ganar lu xquendanabani. Ne laaca naquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ biaje nga rindaa bidxiichi stiʼ binni. Jma galán nga guidúʼyanu «ni chi ihuinni ruʼ». Xiñee yaʼ. Purtiʼ laacani «qué ziuu dxi initilú» cani (2 Cor. 4:18).
17 Lade ca «ni chi ihuinni ruʼ» zeeda ca ndaayaʼ ni chigudii Reinu laanu. Gudixhe chaahuiʼ cani racaláʼdxiluʼ gúniluʼ lu xquendanabániluʼ, peru biiyaʼ gacané cani lii ugaandaluʼ ca ndaayaʼ ca. Pa racaláʼdxiluʼ guibániluʼ nayecheʼ la? biquiiñeʼ guendanabani stiluʼ para gúniluʼ ni na Jiobá. Nuu stale cosa ni zanda quixhe íqueluʼ ugaandaluʼ ca dxi riʼ ne despué.a Pa quixhe íqueluʼ ugaandaluʼ xiixa guenda ndaaniʼ xquidxi Dios la? zacanécani lii para cadi chuʼ xiixa ni guchiiñaʼ lii ora maʼ cayúniluʼ ni na Dios, zacá qué ziaandaʼ lii guendanabani ni qué zaluxe ni chigudii Dios laanu, ni zeeda gaca casi ti premiu (1 Juan 2:17).
18, 19. Ximodo zanda gánnanu pa nabani cani nahuiiniʼ modo riuulaʼdxiʼ Dios.
18 Primeca ni naquiiñeʼ guʼnuʼ para chuʼluʼ lu neza ra zacaaluʼ guendanabani nga chuulaʼdxuʼ guʼnuʼ ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼloʼ. Ñee maʼ biʼnuʼ nga la? Gunabadiidxaʼ laca lii: «Ñee runeʼ xhiiñaʼ Dios lade ca binni ridagulisaa, purtiʼ riale de naa guneʼ ni la? o runeʼ ni purtiʼ rucaa bixhozeʼ ne jñaaʼ naa guneʼ ni. Ñee cayuneʼ stipa pur gapaʼ ca guenda ni riuulaʼdxiʼ Dios la? Ñee maʼ biaaʼ guneʼ orar, guundaʼ, chaaʼ ca guendaridagulisaa ca ne chigucheecheʼ diidxaʼ la? Ñee maʼ gudixheʼ ximodo guneʼ xhiiñaʼ Dios guiráʼ dxi ne rinandaʼ modo maʼ gudixheʼ ca la? Ñee nuaaʼ gaxha de Jiobá la?» (Sant. 4:8).
19 Guníʼ ique de ejemplu stiʼ Moisés. Neca biniisibe lade binni de gadxé raza, guniʼbe nácabe xpinni Jiobá, lugar de niniʼbe nácabe xiiñiʼ xiiñidxaapaʼ Faraón (biindaʼ Hebreos 11:24-27). Bietenalaʼdxiʼ, lii laaca naquiiñeʼ guʼnuʼ zacá pa racalaʼdxuʼ guʼnuʼ ni na Jiobá sin gucheeneluʼ laa. Zacá zabániluʼ galán, dxandipeʼ ziuuluʼ nayecheʼ ne zacaaluʼ «enda nabani ni [dxandíʼ]» (1 Tim. 6:19).
20. Tu laa si nga zanda guicaa premiu ni chigudii Dios.
20 Lu ca juegu ni bizeeteʼ Pablu guca dxiqué, tobi si nga tu runi ganar. Peru lu neza ra ziuunu para guicaanu guendanabani cadi zacá diʼ ni. Purtiʼ racalaʼdxiʼ Dios guilá «irá binni, ne ganna ca ni dxandíʼ» (1 Tim. 2:3, 4). Maca huayuu stale binni lu carrera riʼ ante chuʼluʼ ne laacaʼ maʼ biʼniʼ ganarcaʼ ni, ne nuu xcaadxi tu cuxooñeʼ luni cásica cayuʼnuʼ yanna (Heb. 12:1, 2). Ca binni si ni qué guixeleʼ de neza ca nga zacaacaʼ premiu ca. Lii zanda guicaaluʼ ni.
21. Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.
21 «Dxi stiʼ Jiobá, naroʼbaʼ ne ruchibi» ca, zedandani ne guirutiʼ qué zucueezani (Mal. 4:5). Ca familia ni zinanda modo na Cristu qué zudiicaʼ lugar guinaazeʼ dxi ca laacaʼ. Naquiiñeʼ guni cada tobi de cani nuu ndaaniʼ ti familia ni maca gudixhe Dios gúnicaʼ. Yanna, ñee nuuruʼ ni naquiiñeʼ gúninu para gatananu ne cadi guixélenu de Dios la? Nuuruʼ pue. Lu sti tema ca zadúʼyanu chonna cosa ni zacané ca familia ca chuʼcaʼ galán né Dios.
[Cani cá ñee yaza]
a Biiyaʼ Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ noviembre 2010, yaza 12 dede 16.
Ñee rietenalaʼdxuʼ la?
• Xiñee naquiiñeʼ gataná ca familia ni naca xpinni Cristu.
• Ximodo zanda chinanda ti hombre ni maʼ bichaganáʼ ejemplu stiʼ Pastor Chaʼhuiʼ.
• Ximodo racané ti gunaa ni runi ni na Dios xheelaʼ.
• Ximodo zanda gacané xiiñiʼ binni para gataná guidubi familia sticaʼ.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Para ti hombre ni nadxii Jiobá la? risaca xheelabe stale purtiʼ racané laabe