BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w13 15/10 yaza 7-11
  • Guiráʼ ni bizáʼ Dios rusihuínnicani pabiáʼ nápabe poder

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Guiráʼ ni bizáʼ Dios rusihuínnicani pabiáʼ nápabe poder
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • RUNI CRÉ BINNI DIOS PURTIʼ NUU NI RUSIHUINNI DXANDÍʼ NUUBE
  • GUIRÁʼ NI BIZÁʼ DIOS RUSIHUÍNNICANI PODER STIBE
  • GUIRÁʼ NI BIZÁʼ DIOS RUSIHUINNI CANI NUU XPIAANINIBE
  • GACANENU STI BINNI GUSISACA DIOS
  • Joven, biyubi gaca fe stiluʼ naguidxi
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2016
  • ¿Ñee rudiʼnu xquixe peʼ Dios pur ca regalu ni maʼ bidii laanu la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2020
  • Guquídxinu fe ni nápanu Dios ni bizáʼ guiráʼ cosa
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
  • Espíritu santu gucané para guyáʼ guiráʼ xixé ni nuu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
w13 15/10 yaza 7-11

Guiráʼ ni bizáʼ Dios rusihuínnicani pabiáʼ nápabe poder

«Señor Dios stidu, lii siouʼ nga naquiiñe udxiʼba du [...]. Purti lii bizáʼ lu irá xixé ni nuu.» (APOC. 4:11)

XI NICÁBILUʼ.

  • Xi zanda gúninu para gusihuínninu cadi dxandíʼ diʼ nga ni runi crécabe de evolución ne creacionismo.

  • Ximodo rusihuinni cani bizáʼ Dios poder ne guendanuuxpiaaniʼ stiʼ.

  • Ximodo zanda gacané binni xiiñiʼ ti iguidxi fe ni nápacaʼ Jiobá.

1. Xi naquiiñeʼ gúninu para gacanenu sti binni guni cré nuu Dios.

STALE binni runi cré cani ruuyaʼ si. Ximodo zanda gacanenu binni guni cré Jiobá pa Biblia na «iruti binni guidxilayú qué huayuuya» laabe yaʼ (Juan 1:18). Ximodo zanda guni crenu nuu ti Dios pa «qué randa riduʼya nu» laabe yaʼ (Col. 1:15). Ni naquiiñeʼ gúninu primé nga guidúʼyanu xii nga ca cosa ni rucaa binni cadi guni cré nuu Jiobá. Guiropa, naquiiñeʼ gánnanu iquiiñenu Biblia jneza para guchianu intiica quixhe tuuxa para cadi chindá stiidxaʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼ binni (2 Cor. 10:4, 5).

2, 3. Xi chupa cosa rucaa stale binni cadi guni cré Dios.

2 Tobi de ca cosa ni rucaa stale binni cadi guni cré Dios nga evolución. Ne laani rusiidini málasi guyuu guendanabani lu Guidxilayú ne stubi si ca cosa ca guyaʼcaʼ, peru cadi nga diʼ nga ni rusiidiʼ Biblia, ne qué racané evolución ca binni guiníʼ ique ziuu dxi guibani galán. Pa ñaca dxandíʼ ni rusiidiʼ evolución la? guirutiʼ ñanna xiñee nabáninu lu Guidxilayú riʼ.

3 Nuu xcaadxi binni ni na xpinni Cristu laa runi crecaʼ bizáʼ Dios guiráʼ ni nuu guibáʼ ne Guidxilayú xhoopaʼ gubidxa de veinticuatro hora raca chupa chonna mil iza. Ni runi cré ca binni riʼ runibiáʼcabe ni casi creacionismo, ne qué rinacaʼ guni crecaʼ ni riníʼ ca científicu pa cadi biaʼsi ni né ni runi crécabe. Nécapeʼ ca binni ni runi cré creacionismo nacaʼ nabé runi respetarcaʼ Biblia, peru pur cani rusiidicabe ca raca nagana para xcaadxi guni cré ni na ni. Zándaca guietenaláʼdxinu ca binni ni bibani lu primé siglu, laacaʼ biʼniʼ adorarcaʼ Dios, peru qué ñanna chaahuicaʼ xipeʼ nga racalaʼdxiʼ Dios gúnicaʼ (Rom. 10:2). Ximodo zanda iquiiñenu Stiidxaʼ Dios para gusihuínninu cadi dxandíʼ diʼ nga ni runi crécabe de evolución ne creacionismo, cani rucueeza stale binni para «cadi chindá stiidxa Dios» ra nuucaʼ yaʼ.a Tobi de cani zanda gacané laanu nga gúninu stipa para gánnanu xipeʼ nga cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios.

RUNI CRÉ BINNI DIOS PURTIʼ NUU NI RUSIHUINNI DXANDÍʼ NUUBE

4. Xi naquiiñeʼ gúninu para gaca fe stinu naguidxi.

4 Biblia rusiidiʼ laanu gannaxhiinu ne guisácanu guiráʼ ni rusiidiʼ Jiobá laanu (Prov. 10:14). Ne Jiobá racalaʼdxiʼ guni crenu laa ora guidúʼyanu cani bizáʼ ne cadi guni crenu de filosofía ne ni rusiidiʼ xcaadxi religión (biindaʼ Hebreos 11:1). Peru para gaca fe ni nápanu laabe ca naguidxi la? naquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ nuube (biindaʼ Hebreos 11:6). Peru cadi runi crenu laabe purtiʼ si riale ni de laanu, sínuque runi crenu laabe purtiʼ maʼ biindaʼ chaahuinu xi guiráʼ maʼ bíʼnibe ne riníʼ ique chaahuinu de laacani (Rom. 12:1).

5. Bizeeteʼ ti razón ni rusihuinni dxandíʼ nuu Dios.

5 Apóstol Pablu rudii ti razón para ganna dxíchinu nuu Dios, neca qué guidúʼyanu laa. Laabe nabe: «Neca qué zanda guʼya cabe enda nandxóʼ [stiʼ Jiobá] ni qué ziuu dxi iluxe, ne qué zanda guʼya cabe ximodo laabe, peru dede dxi bizáʼ be guidxilayú rihuinni dxichi tu naca be pur irá ni biʼni be» (Rom. 1:20). Ximodo zanda gacaneluʼ tuuxa ni qué runi cré pa nuu Dios gudii cuenta dxandíʼ ni na ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Zanda iquiiñenu chupa chonna de cani bizáʼ Dios ra rihuinni poder ne guendanuuxpiaaniʼ stibe.

GUIRÁʼ NI BIZÁʼ DIOS RUSIHUÍNNICANI PODER STIBE

6, 7. Xi chupa cosa nga rusihuinni poder stiʼ Dios.

6 Rihuinni dxíchica poder stiʼ Jiobá lu chupa cosa ni rapa laanu: tobi de laacani nga ti capa de gas ni nuu guidubi buelta Guidxilayú ni láʼ atmósfera ne stobi ca láʼ campo magnético.b Atmósfera ca cadi rudii si ni laanu bi ni ricaanu, laaca rápani laanu de ca guié ni maʼ zeeda yaba lu Guidxilayú. Pa ñaba ca guié riʼ lu Guidxilayú la? ñuni dé ni guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú, peru ora ridiʼdiʼ ca guié ca lu atmósfera ca raca dé cani, ne ora gaca nga rihuinni caadxi biaaniʼ sicarú guibáʼ huaxhinni.

7 Galaa galaa de Guidxilayú nuu ti bola ra nuu guiibaʼ ne xcaadxi cosa ni maʼ guca fundir ni cudii buelta, ne ra rudiini buelta riree ti stipa ni ruchii guidubi naca Guidxilayú, ne laani nga ni rábicabe campo magnético. Ndiʼ nga sti cosa ni rapa laanu. Ne pur laani qué ridiʼdiʼ ca rayu stiʼ Gubidxa ni zanda guzaaquiʼ ca cosa ni nuu lu Guidxilayú. Ne ora ridxelasaa rayu stiʼ Gubidxa campo magnético ca, rihuinni caadxi biaaniʼ sicarú ni maʼ caniibi lu polo norte ne polo sur huaxhinni. Rihuinni dxíchica napa Jiobá stale poder. Biblia na: «Laguindisalú luguiáʼ ne laguuyaʼ. Tu bizáʼ cani. Laabe nga ni ribee cani jneza casi ñaca cani soldadu ne ribídxibe cani pur lá cani. Pur stale stipa nápabe, [ne] purtiʼ laaca nápabe stale poder la? nin tobi cani cadi cayaadxaʼ» (Isaías 40:26).

GUIRÁʼ NI BIZÁʼ DIOS RUSIHUINNI CANI NUU XPIAANINIBE

8, 9. Ximodo rusihuinni ca ciclu stiʼ Guidxilayú pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá.

8 Rihuinni dxíchica guendanuuxpiaaniʼ stiʼ Jiobá lu ca ciclu ni racané binni guibani ndaaniʼ Guidxilayú. Ximodo yaʼ. Guxuíʼlunu ti guidxi ni napa ti lindaa nabé naroʼbaʼ ne nabeza stale binni ndaaniʼ. Pur lindaa ca qué zanda chuʼ nisa ndaaniʼ ni ne guiree guiráʼ guixi nuu ndaaniʼ ni. Cadi dxandíʼ qué zandaa zadxá ni de guixi ne guirutiʼ zanda guibani ndaaniʼ ni la? Zanda guininu zacá nga zeeda gaca Guidxilayú: nápani nisa ni caquiiñeʼ si binni para guibani ne gastiʼ modo guiree guiráʼ ca guixi ca ndaaniʼ ni. Peru lu Guidxilayú riʼ zanda guibani mil de millón binni luni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Guidxilayú riʼ randa riquiiñeʼ ni guiráʼ guixi ni ribee binni.

9 Guiníʼ íquenu ximodo rudii Guidxilayú riʼ oxígeno para guicaa binni bi ne guiráʼ maniʼ ti ganda guibáninu ne guibánicame. Guiráʼ xixé ni nabani lu Guidxilayú riʼ ricaacaʼ oxígeno ne ribeecaʼ ti gas ni láʼ bióxido de carbono (ni zeeda gaca guixi). Neca dxi ne gueelaʼ cayaca ndiʼ qué rirá oxígeno ndaaniʼ Guidxilayú ne qué ridxá atmósfera ca de bióxido de carbono.  Xiñee yaʼ. Purtiʼ nuu ti cosa ni rúnini zacá, laani nga rábicabe fotosíntesis. Ximodo raca nga yaʼ. Bandaga stiʼ ca yaga ca riquiiñecani xtuxhu Gubidxa ne guiráʼ ni rudii Guidxilayú riʼ ca bandaga ca ti ganda gúnicani bióxido de carbono ca carbohidrato ne oxígeno. Ne ora ricaanu bi oxígeno ca nga riluxe ciclu ca. Jiobá riquiiñeʼ ca yaga gaʼ ca para gudiibe «laanu enda nabani ne irá ni caquiʼñe nu» (Hech. 17:25). ¡Cadi dxandíʼ nabé sicarú guiráʼ ni bizáʼ Jiobá la?

10, 11. Ximodo rusihuinni mariposa monarca ne xhumpirunisa o tapa staani nabé nuu xpiaaniʼ Jiobá.

10 Laaca rihuinni nuu xpiaaniʼ Jiobá pur guiráʼ clase maniʼ nuu ndaaniʼ Guidxilayú. Nuu tu na nuu chupa millón de maniʼ o zándaca nuu ti gayuaa millón de laacame. Biblia na: «Biaʼ pabiáʼ nga cani maʼ bíʼniluʼ Jiobá. Ne guendabiaaniʼ nga bíʼniluʼ de guirani. Guidxilayú riʼ dxaʼ de guiráʼ ni bizaʼluʼ» (Salmo 104:24). Guidúʼyanu chupa chonna de cani bizaʼbe ti gánnanu pabiáʼ nuu xpiaanibe.

Rihuinni nuu xpiaaniʼ Dios ora ridúʼyanu modo bizaʼbe bizalú xhumpirunisa o tapa staani, casi rihuínnime lu foto ca (Biiyaʼ párrafo 11)

11 Guzéʼtenu de mariposa monarca. Neca biaʼ punta ti pluma nga cerebru stime la? rireeme de Canadá para chindame ti guixhi huiiniʼ ni nuu Méjicu, ni riaana 3,000 kilómetru, ne rinándame Gubidxa para chindame. Ximodo rúnime ni yaʼ. Bizáʼ Jiobá cerebru stime para gánname pa neza cheme, neca zidiʼdiʼ hora maʼ gadxé ra cá Gubidxa, nánname pa neza cheme para chindame ra racaláʼdxime. Guníʼ ique de sti maniʼ huiiniʼ: Xhumpirunisa o tapa staani. Cada tobi de ca bizalú maniʼ huiiniʼ riʼ napa biaʼ treinta mil lente. Neca nahuiiniʼ cerebru stime randa ránname xi guiráʼ cayaca guidubi buelta de laame ne neca xiixa cosa huiiniʼ si guiniibi ruuyame ni.

12, 13. Xii nga ni jma ridxagayaaluʼ ora gánnaluʼ modo bizáʼ Jiobá célula stiʼ binni.

12 Peru ni jma ridxagayaanu nga modo bizáʼ Jiobá guiráʼ célula ni napa guiráʼ ni nabani. Casi xcuérpunu la? napa biaʼ ti gayuaa billón de célula (ti gayuaa millón de millón). Ndaaniʼ cada tobi de ca célula ca nuu ADN (ácido desoxirribonucleico), zeeda gácani casi ti escalera de caracol ne luni nga casi ora cá xi guiráʼ caquiiñeʼ para chaʼ ti cuerpu.

13 Xi guiráʼ nga zeeda lu ADN ca yaʼ. Para ganda guiénenu ni zanda guininu zeeda gácani casi ti discu. Lu ti discu zanda guni grabárcabe guidubi naca ti diccionariu, ne ridxagayaanu nga purtiʼ nabé nalasedé ni. Peru ni cá lu ti billón de discu ñanda nicá ni lu ti gramu si de ADN. Zanda guininu né ti gudxara huiiniʼ si de ADN ñanda ñáʼ 350 biaje biaʼ binni nabani lu Guidxilayú.

14. Ora gánnaluʼ guiráʼ ni maʼ bidxelaʼ ca científicu ca, xi runi sentirluʼ pur Jiobá yaʼ.

14 Rey David guníʼ casi ñaca nucaa Jiobá lu ti libru xi guiráʼ caquiiñeʼ para chaʼ ti cuerpu. Ora guníʼ rey David de Jiobá, guniʼbe sicaríʼ: «Guieluluʼ biiyaʼ naa dxi nácaruaʼ ti embrión, ne lu libru stiluʼ maca cá xi guiráʼ zeeda luni, casi ca dxi gúcacani neca caʼruʼ chuʼ nin tobi de laacani» (Sal. 139:16). Ora biiyaʼ David pabiáʼ sicarú modo bizáʼ Jiobá cuerpu stiʼ, bicaani laa gusisaca laabe. Yanna laanu yaʼ. Cadi dxandíʼ nabé ridxagayaanu guiráʼ ni maʼ biindaʼ ca científicu ca de modo guyáʼ cuerpu stinu ne rucaacani laanu guininu casi guníʼ salmista que la? Laa guníʼ: «Zaguaa naróʼ stiluʼ purtiʼ ridxagayaa modo bizaʼluʼ naa dede ruchíbini naa. Guendaridxagayaa nga guiráʼ ni bizaʼluʼ, ruuyaʼ dxicheʼ zacá ni» (Sal. 139:14). Guiráʼ ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, rusihuinni cani nuu ti Dios ni bizáʼ cani. Yanna, xiñee qué rudii binni cuenta pa nuu ti Dios ni bizáʼ cani yaʼ.

GACANENU STI BINNI GUSISACA DIOS

15, 16. 1) Ximodo huayacané ca guiʼchiʼ ni huabee xquidxi Dios binni para gúʼyacaʼ pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá. 2) Xi tema huiiniʼ ni huaree lu «¿Casualidad o diseño?» guyuuláʼdxiluʼ ora bíʼndaluʼ ni.

15 Maʼ raca stale iza, revista ¡Despertad! huayacané millón de binni para gánnacaʼ ximodo nga Dios pur guiráʼ cani bizáʼ. Casi revista ¡Despertad! ni biree lu beeu septiembre 2006 ni láʼ «¿Existe un Creador?» bireeni para gacané ni binni gudii cuenta cadi jneza guni crecaʼ evolución ne creacionismo. Sicaríʼ bicaa ti gunaa xpinni Cristu Betel ni nuu Estados Unidos: «Stale binni nabé guyuuláʼdxicaʼ revista riʼ. Dede ti maestra de Biología gunabaʼ 20 de laani. Purtiʼ gucaláʼdxibe gapa cada tobi de ca baʼduʼ scuela que revista sticaʼ». Sti xpinni Cristu bicaa sicaríʼ: «Napaʼ 75 iza ne ra maʼ ziluxe ca iza stiʼ 1940, nabé bicheecheʼ diidxaʼ, peru qué huayuu dxi chuaaʼ nayecheʼ ora gucheecheʼ diidxaʼ biaʼ guyuaa beeu bisaananedu binni ¡Despertad! riʼ».

16 Dede lu iza 2008, casi lu guiráʼ revista ¡Despertad! huaree ti tema ni láʼ «¿Casualidad o diseño?». Ca tema huiiniʼ riʼ nabé nga rusiénecani pabiáʼ guendaridxagayaa cani bizáʼ Dios ne ruzeetecani ximodo racalaʼdxiʼ binni guni xiixa cosa cásipeʼ cani bizáʼ Jiobá, ni zeeda gaca casi ti ingenieru. Lu iza 2010 gucuaanu ti folletu ni láʼ ¿Es la vida obra de un Creador? Ne folletu riʼ gúcani para gacané ni binni gusisaca Dios. Ca foto sicarú ni zeeda luni ne ca dibuju ca gúcacani para gacanécani binni gúʼyacaʼ pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá ora bizáʼ guiráʼ cosa. Ne ca guendarinabadiidxaʼ ni zeeda ra biluxe cada ndaa stini racané ni binni guiníʼ ique ni bíʼndaʼ. Ñee huasaananeluʼ binni folletu riʼ ora maʼ canagucheecheluʼ diidxaʼ de yoo pur yoo, lu calle o ra tiica nuuluʼ la?

17, 18. 1) Xi naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ. 2) Ximodo huaquiiñeluʼ ca folletu ni cusiene cani bizáʼ Dios ora runi adorarluʼ Dios né binnilídxiluʼ.

17 Ñee huayuundanetu ca xiiñitu folletu riʼ ora runi adorartu Dios né binnilídxitu la? Pa gúnitu ni la? zanda gacanetu laacabe iguidxi fe stícabe. Zándaca maʼ rié xiiñitu secundaria, racá rusiidicabe ca baʼduʼ ca de evolución. Ca científicu, ca maestru, cani ridiʼdiʼ lu televisión ne ca película ca, riquiiñecabe cani para gucaacabe laacaʼ guni crecaʼ evolución, neca cadi dxandíʼ ni. Lagacané laacabe né folletu El origen de la vida. Cinco cuestiones dignas de análisis, ni biree lu iza 2010, ti gánnacabe xi guicábicabe ora guinabadiidxaʼ tuuxa laacabe de evolución. Nuu sti folletu ni láʼ ¿Es la vida obra de un Creador?, laaca zanda gacané ni cani nahuiiniʼ para guiníʼ íquecaʼ jneza (Prov. 2:10, 11). Ne zudiicabe cuenta pa jneza cani riníʼ binni de evolución.

Lagusiidiʼ xiiñitu gusihuinni dxandíʼ ni runi cré (Biiyaʼ párrafo 17)

18 Folletu El origen de la vida gúcani para gacané ni ca baʼduʼ scuela guiníʼ íquecaʼ pa dxandíʼ ni riníʼ ca científicu ca ora guieeteʼ bidxélacaʼ xiixa dxita ladi tuuxa maniʼ ni gusihuinni zanda guni cré binni evolución. Ne laaca rusiidini laacabe ximodo guicábicabe ora guiníʼ tuuxa maʼ biiyaʼ ca científicu ca lu ca laboratorio sticaʼ stubi ca cosa ca guyaʼcaʼ. Laguiquiiñeʼ guiropaʼ folletu riʼ para gacanetu xiiñitu gácacaʼ nadxibalú ora gusiénecaʼ xiñee runi crecaʼ nuu ti Dios ni bizáʼ guiráʼ xixé cosa (biindaʼ 1 Pedro 3:15).

19. Xi ndaayaʼ napa guiráʼ ca xpinni Cristu.

19 Nabé stale ni rusiidiʼ ca guiʼchiʼ ni ribee xquidxi Dios laanu ora rusiénecani pabiáʼ sicarú cani bizáʼ Dios ne racanécani laanu guidúʼyanu ximodo laabe pur cani bizaʼbe. Nga runi, nápanu stale razón para gusisácanu Jiobá de guidubi ladxidoʼno (Sal. 19:1, 2). ¡Naroʼbaʼ ndaayaʼ nga nápanu gusisácanu Jiobá, Dios ni bizáʼ guibáʼ ne Guidxilayú! (1 Tim. 1:17.)

a Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ ximodo zanda gacaneluʼ ti binni ni runi cré creacionismo la? biiyaʼ yaza 24 dede 28 stiʼ folletu ¿Es la vida obra de un Creador?

b Lu yaza 6 ne 7 stiʼ folletu ¿Es la vida obra de un Creador? zadxélaluʼ caadxi foto ni cusiene de tema riʼ.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir