BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w13 15/11 yaza 16-20
  • Tuu nga zeeda gaca gadxe Pastor ne xhono xaíque ca dxi stinu riʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Tuu nga zeeda gaca gadxe Pastor ne xhono xaíque ca dxi stinu riʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • TI PASTOR NI BIʼNIʼ NI JNEZA
  • BIʼNIʼ CRÉ REY QUE ZACANÉ JIOBÁ LAA
  • JNEZA CANI GUDIXHE IQUE EZEQUÍAS GUNI
  • CANI RUSIIDINI LAANU
  • Dios racané Ezequías
    Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia
  • Bilá ángel stiʼ Jiobá Ezequías
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • «Jiobá, lii siouʼ nga runeʼ confiar»
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2017
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
w13 15/11 yaza 16-20

Tuu Nga Zeeda Gaca Gadxe Pastor Ne Xhono Xaíque Ca Dxi Stinu riʼ

«Zandísanu gadxe pastor, ya, zandísanu xhono xaíque de lade binni guidxilayú, para gucaalucaʼ laabe.» (MIQ. 5:5)

XI NICÁBILUʼ.

  • Ximodo bisihuinni Ezequías, Isaías, Miqueas ne ca príncipe stiʼ Jerusalén jneza modo gúpacaʼ guidxi que.

  • Tuu nga zeeda gaca gadxe pastor ne xhono xaíque tiempu riʼ. Ximodo racanécabe ca xpinni Dios.

  • Xii nga ni jma risaca naquiiñeʼ gúniluʼ para chuʼluʼ listu ora gucaalúcabe xquidxi Dios.

1. Xiñee qué zanda gaca ni cá ique rey stiʼ Israel ne Siria.

RELATU ni chiguzéʼtenu riʼ, zándaca bizaaca ni lu tobi de ca iza stiʼ 762 ne 759 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi bizulú bicaalú rey stiʼ Israel ne Siria guidxi Judá. Xi gucaláʼdxicabe ñúnicabe yaʼ. Gucaláʼdxicabe nuseegunácabe Jerusalén ne nuguucabe sti rey ni cadi zá de rey David lugar stiʼ rey Acaz (Is. 7:5, 6). Peru naquiiñeʼ gapa rey stiʼ Israel cuidadu de ni caníʼ ique guni, purtiʼ Jiobá maca guníʼ cani zá de David nga cani naquiiñeʼ cuiʼ casi rey, ne laabe nánnabe raca guiráʼ ni guiníʼ Dios (Jos. 23:14; 2 Sam. 7:16).

2-4. Bisiene ximodo guca ca diidxaʼ ni na Isaías 7:14, 16 ca dxi bibani Isaías, ne lu primé siglu.

2 Dxi bizulú bicaalú rey stiʼ Siria ne Israel guidxi riʼ, ruluíʼ zuni ganárcabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ lu si ti guendaridinde guti 120,000 soldadu stiʼ rey Acaz. Ne laaca guti Maaseya, «xiiñiʼ rey que» (2 Crón. 28:6, 7). Peru Jiobá cayuuyaʼ guiráʼ ni cayaca que ne nánnabe xi gúdxibe David, ngue runi, biseendabe profeta Isaías para quixhedxí ladxidóʼ guidxi que.

3 Isaías guníʼ: «¡Laguuyaʼ! Dxandipeʼ zacaxiiñiʼ doncella que, ne zápabe ti hombrehuiiniʼ, ne zabee labe laa Emmanuel». Ne laaca guniʼbe: «Ante ganna hombrehuiiniʼ que gucaanáʼ cosa malu ne ante ganna cuí guni ni jneza, zanitilú xquidxi guiropaʼ rey ni cuchibi xhaataʼ lii» (Is. 7:14, 16). Primé ndaa stiʼ ca diidxaʼ riguixhená riʼ, cuzeeteʼ ni dxi gale Mesías, ne zaquepeʼ gúcani (Mat. 1:23). Peru ca dxi stiʼ Jesús qué nucaalú guiropaʼ rey riʼ Judá, nga runi, ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de Emmanuel que laaca guca ni na cani ca dxi bibani Isaías.

4 Cadi xadxí de guníʼ Isaías ca diidxaʼ riʼ, gucaxiiñiʼ xheelaʼ ne gupa ti xiiñiʼ ne gulee labe laa Maher-salal-has-baz. Zándaca baʼduhuiiniʼ riʼ nga «Emmanuel» ni bizeeteʼ Isaías que.a Tiempu gucuá Biblia, ora gale ti baʼduhuiiniʼ riguíxhecabe labe —zándaca para guietenaláʼdxicabe xiixa ni bizaaca dxi gúlebe—, peru bixhózebe, jñaabe ne ca binnilídxibe riguíxhecaʼ sti labe (2 Sam. 12:24, 25). Qué rieeteʼ lu Biblia pa guyuu dxi gúdxicabe Jesús Emmanuel. Biblia na: «¡Laguuyaʼ! Dxandipeʼ zacaxiiñiʼ doncella que, ne zápabe ti hombrehuiiniʼ, ne zabee labe laa Emmanuel. Óraque bidxiñaʼ gunaa ni riguixhená que, ne laa gucaxiiñiʼ, ne ra gudiʼdiʼ dxi gúpabe ti hombrehuiiniʼ. Óraque gudxi Jiobá naa: “Gulee lá laabe Maher-salal-has-baz, purtiʼ ante ganna hombrehuiiniʼ riʼ guiníʼ: «¡Bixhozehuiineʼ!», ne: «¡jñaahuiineʼ!», ziuu tobi ni ziné guiráʼ ca cosa risaca stiʼ Damasco ne laaca zinebe guiráʼ ni cueecabe Samaria nezalú rey stiʼ Asiria”» (Isaías 7:14; 8:3, 4).

5. Xi guendahuati biʼniʼ Acaz.

5 Laga caníʼ ique rey stiʼ Israel ne Siria guseegunacaʼ Judá la? rey stiʼ Asiria laaca nuu guseegunáʼ guidxi ca. Ne para tiempu riʼ mayaca gaca Asiria guidxi ni guni mandar lu guidubi guidxilayú. Casi na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Isaías 8:3, 4, ziné Asiria guiráʼ ca cosa «risaca stiʼ Damasco ne guiráʼ ni cueecabe Samaria» ante gucaalúcabe Judá. Peru lugar de ñuni cré Acaz zacané Dios laa casi guníʼ Isaías que, laga bíʼninebe ca asiriu que ti pactu, ne ni bíʼnibe riʼ guyuucabe lu náʼ ca asiriu ne bininacaʼ guidxi Judá (2 Rey. 16:7-10). ¡Cadi liica jneza modo biʼniʼ mandar Acaz guidxi Judá! Zanda guinabadiidxanu laca laanu: «Tu laa ndiʼ zanda gapaʼ confianza ora gapaʼ xiixa guendanagana yaʼ. Runeʼ cré zacané Dios naa la? o runeʼ cré binni guidxilayú» (Prov. 3:5, 6).

TI PASTOR NI BIʼNIʼ NI JNEZA

6. Xiñee zanda guininu gadxé modo guca Ezequías ne gadxé modo guca Acaz.

6 Guti si Acaz lu iza 746 ante de ca dxi stiʼ Jesús, beeda gaca Ezequías rey lugar stiʼ bixhoze. Peru ca binni guidxi que nabé pobre biaanacaʼ ne stale de laacaʼ maʼ qué ñuni adorarcaʼ Jiobá. Xi naquiiñeʼ gúnibe primé yaʼ. Zuyúbibe modo gapa ca binni que bueltu la? Coʼ. Ezequías nadxii Jiobá ne guca ti pastor nachaʼhuiʼ para guidxi Judá. Ni bíʼnibe primé nga gucanebe ca binni que guni adorarcaʼ Jiobá sti biaje. Ora bidiibe cuenta xi racalaʼdxiʼ Dios gúnibe, oraqueca bíʼnibe ni. ¡Nabé sicarú ejemplu bisaanabe para laanu! (2 Crón. 29:1-19.)

7. Xiñee caquiiñeʼ ca levita que gacané rey Ezequías laacaʼ.

7 Nabé risaca dxiiñaʼ chiguni ca levita para gacanecaʼ binni guni adorarcaʼ Jiobá sti biaje, ngue runi bidagulisaané Ezequías ca levita que para gábibe laacaʼ zacanebe laacaʼ. Bixuiʼlú ximodo nuu ca levita ni bizuubaʼ diidxaʼ que, dede cayuunacaʼ de tantu cayéchecaʼ ora cayunadiágacaʼ ni cayabi rey que laacaʼ: «Laatu nga ca binni ni maʼ gulí Jiobá para guzuhuaatu nezalú ti gúnitu ni racalaʼdxiʼ» (2 Crón. 29:11). Racá rihuinni nabé risaca dxiiñaʼ chiguni ca levita que para gacanecaʼ binni guidxi que guni adorarcaʼ Jiobá.

8. 1) Xiruʼ biʼniʼ Ezequías para gunda gucané binni xquidxi chuʼcaʼ gaxha de Jiobá. 2) Ne xi biʼniʼ ca binni que.

8 Biʼniʼ invitar rey Ezequías guidubi guidxi Judá ne guidxi Israel para gúnicaʼ ti Pascua naroʼbaʼ, de raqué bíʼnicabe ti saa ra riquiiñecabe Torta ni qué gapa Levadura, ne rindaani gadxe gubidxa. Nabé guyuuláʼdxicabe saa que dede bindaani xcadxe gubidxa. Biblia ruzeeteʼ: «Nabé biecheʼ ca binni de Jerusalén, purtiʼ dede ca dxi stiʼ Salomón xiiñiʼ David rey stiʼ Israel qué huayuuruʼ dxi gaca sti cosa casi ni guca riʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén» (2 Crón. 30:26). ¡Nabé guluu saa que gana guiráʼ binni de Judá! Sicaríʼ na 2 Crónicas 31:1: «Ne casi bilúxecabe guiráʼ ca ngue, [...] bizulú gundaacaʼ ca columna risaca ne bisábacaʼ ca poste risaca nuu raqué ne binitilucaʼ ca lugar nasoo ne ca altar». Zacá nga bizulú biʼniʼ adorárcabe Jiobá sti biaje. Ne nga gucané laacabe para gudxiilúcabe guendanagana ni guidxaagalúcabe.

BIʼNIʼ CRÉ REY QUE ZACANÉ JIOBÁ LAA

9. 1) Xiñee maʼ qué ñaca cani gudixhe ique rey stiʼ Israel ñuni. 2) Xi biʼniʼ Senaquerib lu iza catorce de cayuni mandar rey Ezequías.

9 Casi bizeeteʼ Isaías, ca asiriu que biseegunacaʼ guidxi Israel, ni riaana ladu guiaʼ de Judá, ne yenécabe ca binni guidxi que de esclavu, zaqué maʼ qué ñaca ni gudixhe ique rey stiʼ Israel ne rey stiʼ Siria. Xi guníʼ íquecabe ñúnicabe yaʼ. Nucuícabe ti rey ni cadi zá de David lu trono stiʼ. Yanna, xiruʼ cá ique ca asiriu gúnicaʼ yaʼ. Guníʼ íquecabe guseegunácabe Judá. Biblia ruzeeteʼ: «Lu iza catorce stiʼ rey Ezequías, beeda Senaquerib rey stiʼ Asiria para gucaalú guiráʼ ca guidxi nadipaʼ stiʼ Judá ne gucuaabe cani.» (2 Rey. 18:13). Biseegunáʼ Senaquerib 46 guidxi stiʼ Judá. Bixuiʼlú xi ñuni sentirluʼ pa nibániluʼ Jerusalén tiempu que ne ñuuyaluʼ modo cuseegunáʼ ca asiriu cada tobi de ca guidxi que (2 Rey. 18:13).

10. Xiñee gucané ca diidxaʼ zeeda lu Miqueas 5:5, 6 Ezequías.

10 Nanna Ezequías xi guendanagana ngue zeeda luguiáʼ, peru lugar de nuyúbibe ñacané sti guidxi ni qué runi adorar Dios laabe, casi biʼniʼ Acaz, bixhózebe, biyúbibe gacané Jiobá laabe (2 Crón. 28:20, 21). Zándaca gúnnabe ca diidxaʼ ni guníʼ Miqueas, ti ni riguixhená ni bibani ca dxi que. Laa guníʼ sicaríʼ: «Ne ora guiuu asiriu que [...] zandísanu gadxe pastor, ya, zandísanu xhono xaíque de lade binni guidxilayú, para gucaalucaʼ laabe. Ne zuni castigárcabe guidxi Asiria né espada» (Miq. 5:5, 6). Zándaca nabé guluu ca diidxaʼ riʼ gana Ezequías, purtiʼ gudxi Dios laabe zuseendaʼ caadxi binni para gucaalú ne gunitilú ca asiriu.

11. Padxí nga chigaca ca diidxaʼ riguixhená ra cayeeteʼ de gadxe pastor ne xhono xaíque sti biaje yaʼ.

11 Ca diidxaʼ riguixhená ni cuzeeteʼ de gadxe pastor ne xhono xaíque (o «príncipe», casi rieeteʼ lu La Biblia de las Américas, LBLA) zaca ni nácani stale iza despué de gale Jesús, «tobi ni guni mandar guidxi Israel, maʼ xadxí nuu binni riʼ». Biblia na: «Zugázecabe ti vara cueʼ xhaga juez stiʼ Israel. Lii, Belén Efrata, guidxi ni jma nahuiiniʼ ni nuu lade guiráʼ ca mil guidxi stiʼ Judá, de lii zabeeʼ tobi ni guni mandar guidxi Israel, maʼ xadxí nuu binni riʼ, maca nuube dede ca dxi ni qué gapa ra guiluxe» (Miqueas 5:1, 2). Guiráʼ ni gucuá riʼ, zácacani ora gucaalú ti «asiriu», o ti enemigu ca xpinni Jiobá. Xi ejércitu zaquiiñeʼ Xiiñiʼ Jiobá para gucaalú enemigu riʼ yaʼ. Ante guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ, guidúʼyanu xi rusiidiʼ cani biʼniʼ Ezequías ora bicaalú rey stiʼ Asiria laa.

JNEZA CANI GUDIXHE IQUE EZEQUÍAS GUNI

12. Xi biʼniʼ Ezequías, ca príncipe stiʼ ne cani riguixhená para gápacaʼ xquidxi Dios.

12 Ora guni sentirnu qué zanda gudxiilunu xiixa guendanagana ni nápanu, cadi guiaandaʼ laanu nuuca Jiobá para gacané laanu, peru ribézabe gúninu biaʼ gándatiʼ para gaca chaahuiʼ guendanagana nápanu ca. Bidagulisaané Ezequías «ca príncipe ne ca hombre nadipaʼ» stiʼ ne guirácabe guníʼcabe guchiicabe «ca lugar ra ridani nisa ni nuu fuera de guidxi que [...]. Laaca gúcabe nadxibalú ne bicuibe guidubi lindaa ni maca biaba que sti biaje, ne bíʼnibe stale torre luni, ne bicuibe sti lindaa deche ni maca zuba que [...]. Ne bíʼnibe guiráʼ clase guiibaʼ para tindenécabe, ne bíʼnibe stale escudu» (2 Crón. 32:3-5). Biquiiñeʼ Jiobá hombre nadxibalú ne ni ruzuubaʼ stiidxaʼ casi Ezequías, ca príncipe stiʼ ne cani riguixhená para gápacaʼ xquídxibe.

13. Xi ti cosa jma risaca biʼniʼ Ezequías para guluu gana guidxi que.

13 Ezequías bichii ca ra ridá nisa ne gundísabe lindaa ni maʼ biaba que, peru bíʼnibe sti cosa jma risaca. Xi laani yaʼ. Bitagulisaabe guidxi que ne guluube gana laacaʼ ora gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Cadi guidxíbitu ne cadi gacadítitu pur rey stiʼ Asiria [...] purtiʼ jma stale ni nuuné laanu que ni nuuné laabe. Né laabe nuu stipa si stiʼ binni, peru né laanu nuu Jiobá, Dios stinu para gacané laanu ne para tinde pur laanu». Zacá bisihuinni Ezequías jneza modo rápabe ca binni que. ¡Guizáʼ guluu ca diidxaʼ riʼ gana ca binni de Jerusalén ora gúnnacaʼ cadinde Jiobá pur laacaʼ! Relatu riʼ cuzeeteruʼ ni bizaaca: «Biʼniʼ cré guidxi que ca diidxaʼ guníʼ Ezequías, rey stiʼ guidxi Judá». Racá ridúʼyanu «ca diidxaʼ guníʼ Ezequías» ca nga guluu gana guidxi que. Nga runi, Ezequías, ca príncipe stiʼ, ca hombre nadipaʼ ne zaqueca cani riguixhená casi Miqueas ne Isaías, jneza modo gúpacabe guidxi que, cásipeʼ modo gudxi Jiobá profeta stiʼ. Biblia na: «Ne zacanebe para gapa binni guendariuudxi. Ne ora guiuu asiriu que ndaaniʼ xquídxinu ne guzuhuaañee lu ca torre nuu ique lídxinu, laanu laaca zandísanu gadxe pastor, ya, zandísanu xhono xaíque de lade binni guidxilayú, para gucaalucaʼ laabe. Ne zuni castigárcabe guidxi Asiria né espada stícabe ra ruzulú layú stiʼ Nemrod. Ne zulabe laanu lu náʼ asiriu ca, ora chuʼ lu ca layú stinu ne ndaaniʼ xquídxinu» (Miqueas 5:5, 6; 2 Crón. 32:7, 8).

Ca diidxaʼ guníʼ Ezequías que nga guluu gana guidxi que (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13)

14. 1) Xi guníʼ Rabsaqué. 2) Xi biʼniʼ ca binni de Jerusalén.

14 Dxi yendá rey stiʼ Asiria guidxi Lakís, ni riaana neza ra rindani gubidxa stiʼ guidxi Jerusalén, biaanacabe raqué. Ne dxi nuube raqué biseendabe chonna hombre para gabi ca binni de Jerusalén cadi gucaalucaʼ laacabe. Óraque biseendabe Rabsaqué, hombre ni riníʼ pur rey que, ne laa biyubi modo niguite ca judíu. Hombre riʼ guníʼ diidxaʼ hebreu ti guiene guiráʼ ca judíu que laa. De raqué gudxi Rabsaqué guidxi que gudxiidéchecaʼ Ezequías ne gúnicaʼ ni na ca asiriu, ne gucaláʼdxibe nucaabe laacaʼ guni crecaʼ zinebe laacaʼ sti lugar ra zabánicaʼ jma galán (2 Rey. 18:31, 32). Óraque guniʼbe, qué huayanda gulá ca dios ca xquídxicaʼ de lu nabe ne zaqueca qué zanda gulá Jiobá ca judíu lu náʼ ca asiriu. Jneza biʼniʼ ca binni guidxi que, purtiʼ qué nucaadiágacaʼ guiráʼ ni guníʼ Rabsaqué, ne zacaca nga runi ca xpinni Jiobá ca dxi stinu riʼ Biblia na: «Ne ca binni guidxi que qué niniʼcaʼ gastiʼ ne qué nicábicaʼ laabe, purtiʼ ngue nga biʼniʼ mandar rey que ora guniʼ: “Cadi naquiiñeʼ guicábitu laabe“» (2 Reyes 18:36).

15. 1) Xi naquiiñeʼ guni ca binni de Jerusalén. 2) Ximodo bilá Jiobá laacabe.

15 Dxandíʼ nga guyuu Ezequías xizaa, peru lugar de ninábabe ñacané ti guidxi nadipaʼ laabe la? biseendacaabe Isaías ni riguixhená. Isaías gudxi laabe sicaríʼ: «Qué ziuube ndaaniʼ guidxi riʼ, ne nin ti flecha qué zundaabe ndaaniʼ ni» (2 Rey. 19:32). Naquiiñeʼ gaca ca binni de Jerusalén nadxibalú ne guni crecaʼ zacané Jiobá laacaʼ. ¡Ne zaquepeʼ biʼniʼ Jiobá ni! Stiidxaʼ Dios na «biree ti ángel stiʼ Jiobá gueelaʼ que ne biiti ti gayuaa ochenta y cinco mil hombre ndaaniʼ campamentu stiʼ ca asiriu» (2 Rey. 19:35). Bilá ca binni Judá, purtiʼ gucané Jiobá laacaʼ ne cadi pur guiráʼ dxiiñaʼ biʼniʼ Ezequías.

CANI RUSIIDINI LAANU

16. Ca dxi stinu riʼ, tuu nga zeeda gaca 1) ca binni de Jerusalén 2) «asiriu» 3) gadxe pastor ne xhono xaíque.

16 Tiempu stinu riʼ nga jma cayaca ni na ca diidxaʼ riguixhená ra cayeeteʼ de gadxe pastor ne xhono xaíque. Bicaalú ca asiriu ca binni de Jerusalén. Maʼ cadi candaa, zucaalú «asiriu» ni nuu yanna, ne laa nga ti enemigu ni nápanu ni racalaʼdxiʼ gunduuxeʼ laanu. Biblia cuzeeteʼ de laani, ne laaca cuzeeteʼ zucaalú «Gog de guidxi stiʼ Magog» xquidxi Dios, ne laaca zucaalú «rey de ladu guiaʼ» ne zaqueca «ca rey sti guidxilayú» (Ezeq. 38:2, 10-13; Dan. 11:40, 44, 45; Apoc. 17:14; 19:19). Ñee gadxé gadxé cani la? Biblia riníʼ, zándaca ngueca cani peru gadxé gadxé lá cani. Ne casi modo na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Miqueas, zaquiiñeʼ Jiobá ti ejércitu para gucaalú «asiriu», ni naca enemigu stibe. Ne ejércitu ca nga: ¡«gadxe pastor, ya, xhono xaíque»! (Miq. 5:5.) Ca pastor ne ca xaíque (o «príncipe», LBLA) ca zeeda gácacabe ca binnigola ni zaniruʼ ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa (1 Ped. 5:2). Ca dxi stinu riʼ caquiiñeʼ Jiobá stale hombre ni ruzuubaʼ diidxaʼ para gápacaʼ ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ ne para gacanécabe laacaʼ chuʼcaʼ listu ora gucaalú «asiriu» ni nuu tiempu riʼ xquidxi Dios.b Ca diidxaʼ guníʼ Miqueas que na: «Zuni castigárcabe guidxi Asiria né espada» (Miq. 5:6). Tobi de ca cosa «ni riquiʼñe[cabe] para ucáʼ lú né[cabe]» nga «espada ni rudii Espíritu Santu», ne nga nga Stiidxaʼ Dios (2 Cor. 10:4; Efes. 6:17).

17. Xi tapa cosa zanda guiziidiʼ ca binnigola de tema riʼ.

17 Ca binnigola ni cayuundaʼ tema riʼ zanda guiziidicaʼ caadxi cosa nabé risaca luni. 1) Ni jma jneza gúnicabe nga guquídxicabe fe stícabe ne gacanecaʼ ca xpinni Cristu iguidxi fe sticaʼ ti ganda chuʼcaʼ listu ora gucaalú «asiriu» ca laacaʼ. 2) Ora gucaalú «asiriu» ca, ca binnigola ca napa xidé guni crecaʼ zulá Jiobá laanu. 3) Ora guedandá dxi ca xquidxi Jiobá zabi laanu xi naquiiñeʼ gúninu neca qué guiénenu xiñee chigácani modo nácabe. Guiranu naquiiñeʼ chuʼnu listu para gúninu guiráʼ ni gábicabe laanu, neca qué chuuláʼdxinu cani, purtiʼ pa guzúʼbanu diidxaʼ zalanu. 4) Tutiica ni runi cré zulá scuela roʼ laa, bidxichi o xiixa grupu de binni, naquiiñeʼ guchaa modo riníʼ ique. Ca binnigola ca naquiiñeʼ chuʼcaʼ listu ne gacanecaʼ ca xpinni Cristu guni crecaʼ Jiobá si nga zanda gulá laacaʼ.

18. Ximodo zanda gacané relatu riʼ laanu despué.

18 Zadxiña dxi zuuyacabe ca xpinni Dios casi ti grupu huiiniʼ ni gastiʼ zanda guni, cásica biiyacabe ca judíu ni bibani Jerusalén ca dxi stiʼ Ezequías. Ora gaca nga, zanda gacané ca diidxaʼ stiʼ Ezequías que laanu para gaca fe stinu jma naguidxi. Cadi guiaandaʼ laanu «stipa si stiʼ binni» nga napa ca enemigu stinu, «peru né laanu nuu Jiobá, Dios stinu para gacané laanu ne para tinde pur laanu» (2 Crón. 32:8).

a Diidxaʼ hebreu ni rutiixhicabe casi «doncella» ni zeeda lu Isaías 7:14 laaca zanda iquiiñeni ora guiníʼcabe de ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ ne ti binnidxaapaʼ. Nga runi, diidxaʼ ca biquiiñeʼ ni para guníʼcabe de xheelaʼ Isaías ne zaqueca de María dxi guca binnidxaapaʼ.

b Ora ruzeeteʼ Biblia númeru 7 la? riniʼni de xiixa ni guizáʼ. Ne ora ruzeeteʼ ni númeru 8, riuu biaje riniʼni de xiixa nabé stale.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir