BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w14 1/9 yaza 3-6
  • Ñee zunitilú binni Guidxilayú riʼ la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee zunitilú binni Guidxilayú riʼ la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • ÑEE ZADIIDISÚ BINNI LA?
  • ZIROOBAʼ GUENDANAGANA RIʼ
  • XI CHIGUNI DIOS
  • QUÉ ZUSAANA DE GACA LÍDXINU NDAANIʼ GUIDXILAYÚ RIʼ
  • Cayuni prometer Dios zaca chaahuiʼ Guidxilayú stinu
    ¡Gutaná! 2023
  • ¿Ñee zanitilú Guidxilayú riʼ la?
    Cani rinabadiidxaʼ binni de Biblia
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
w14 1/9 yaza 3-6
Chupa xcuidihuiiniʼ caguítecaʼ ruaa ti guiiguʼ maʼ nabiidiʼ

CA TEMA NI ZEEDA LU CA PRIMÉ YAZA

Ñee zunitilú binni Guidxilayú riʼ la?

«Riluxe ti generación, ne ruzulú sti generación, peru guidxilayú riʼ qué ziuu dxi guiluxe.» (REY SALOMÓN, SIGLO XI ANTE DE CA DXI STIʼ JESÚS)a

Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnicani gadxepeʼ laanu de Guidxilayú riʼ. Purtiʼ planeta stinu riʼ maʼ stale generación gudiʼdiʼ luni. Ne dede yanna cusihuínnini zándaruʼ guni huantar ni ne zándaruʼ gacaneni para ganda guibani binni ndaaniʼ ni. Peru yanna ruluíʼ cuchaa nga.

Dede dxi gucaʼ Segunda Guerra Mundial que nabáninu ti tiempu ra nabé nagueenda ziguchaa ca cosa riʼ de modo bibani binni dxiqué ne maʼ bidale binni chonna biaje jma de biaʼ guyuu ante de tiempu ca. Lu setenta si iza maʼ biiyaʼ binni modo maʼ bichaa stale cosa lu Guidxilayú riʼ, casi yanna maʼ nuu stale modo para cheʼ binni paxaraa, stale modo guiniʼné tuuxa sti binni neca nuu zitu ne stale aparatu nacubi. Guiráʼ nga huayacané binni iquiiñecaʼ bueltu sticaʼ modo qué huaquiiñecaʼ ni dxiqué ne guibánicaʼ ti modo jma galán yanna, ni nagana guca para laacaʼ dxiqué.

Peru nuu ni cunítinu pur ca cosa ca. Nuu tu riníʼ cayuniná binni Guidxilayú riʼ ne pur nga maʼ cadi cayuni ca ciclu stini dxiiñaʼ jneza. Dede ca científicu ca nacaʼ pur guiráʼ dxiiñaʼ cayuni binni Guidxilayú riʼ maʼ nabáninu ti tiempu ni rábicabe antropoceno, purtiʼ cahuinni cuchaa Guidxilayú riʼ pur guiráʼ ni rúnicabe luni.

Biblia maca bizeeteʼ zunitilú binni Guidxilayú riʼ (Apocalipsis 11:18). Ñee cayaca ni ná profecía ca la? Padxí gusaana de gunitilúcabe Guidxilayú riʼ yaʼ. Zadxiña dxi maʼ qué zanda gaca chaahuiʼ ni la?

ÑEE ZADIIDISÚ BINNI LA?

Ñee mayaca guinitilú Guidxilayú riʼ la? Nuu científicu nacaʼ nabé nagana para guiniʼcaʼ xi guiráʼ zanda guizaaca pur modo cuchaa clima stiʼ Guidxilayú riʼ. Riuucabe xizaa pa málasi guchaa stale cosa ni nabé guniná Guidxilayú riʼ.

Ti oso polar nuu lu ti pedasu hielu

Guiníʼ íquenu neza Antártida occidental ra nuu ca hielu ca. Nuu tu na pa qué cueza de gaca nandáʼ Guidxilayú riʼ la? zedandá dxi maʼ qué zanda cuezadxí de guiá ca hielu ca. Xiñee yaʼ. Purtiʼ hielu ca nga rudxiguetaʼ xtuxhu Gubidxa, peru ra ziya ca hielu riʼ maʼ rihuinni nisa stiʼ ca océano ca. Cumu zicahui océano ca la? maʼ qué randa rudxiguetaʼ ni xtuxhu Gubidxa ca ne jma nandáʼ rácani, nga runi jma nagueenda ziya ca hielu ca. Ni cayaca riʼ zándaca qué zabezadxí ni ne zunitilú ni, purtiʼ ra guiá ca hielu ca zuni ziáʼ ni nisadóʼ ca ne zuninani modo nabani gayuaa millón de binni.

ZIROOBAʼ GUENDANAGANA RIʼ

Stale modo maʼ gudíxhecabe gudxiilúcabe guendanagana ni «caquiiñeʼ gaca chaahuiʼ lu Guidxilayú» riʼ. Tobi de cani jma runibiáʼ binni nga ni rábicabe desarrollo sostenible, laani racaneni para cadi chuʼ binni pobre, guibani binni galán peru sin guni biidicaʼ Guidxilayú riʼ. Ñee maʼ guleendúcabe xiixa né laacani la?

Triste guininu ni peru cadi cabeendúcabe gastiʼ né laacani, cásica bizaaca dxi bizaabiʼ ca guidxi ca stale bueltu dede maʼ qué nisaca xpuéltucaʼ, zacaca ziroobaʼ guendanagana riʼ lu guidubi naca Guidxilayú. Nabé nagueenda cusirá binni cani nuu lu Guidxilayú riʼ dede nin rudiicabe lugar gudxiguétani guiráʼ cani cará luni. Ñee zanda gaca xiixa la? Sicaríʼ guníʼ ti ecologista: «Qué gánnanu ximodo iquiiñenu cani nuu lu Guidxilayú riʼ». Ni guniʼbe ca rusietenaláʼdxini laanu ca diidxaʼ ni zeeda lu Biblia ra na: «Cadi lu náʼ diʼ binni nuu guni mandar ra guzuhuaa ñee» (Jeremías 10:23).

Peru Biblia cayabi laanu qué zudii Dios ni bizáʼ Guidxilayú riʼ lugar gunitilú binni ni. Lu Salmo 115:16 na maʼ bidiibe Guidxilayú riʼ «xiiñiʼ binni». Zacá nga laani, Guidxilayú riʼ nácani ti regalu ni bidii Dios laanu (Santiago 1:17). Ñee nibézanu niquiiñeʼ ni ti tiempu si la? Coʼ. Guiduyadxísinu modo guyáʼ Guidxilayú riʼ rudiʼnu cuenta de laani.

XI CHIGUNI DIOS

Lu libru stiʼ Génesis cusiene chaahuiʼ xi guiráʼ biʼniʼ Dios para bizáʼ Guidxilayú riʼ né stale cuidadu. Ruzeeteʼ ni «qué nihuinni gastiʼ lu guidxilayú riʼ ne casi ñaca ti desiertu ni ne nacahui luni». Ne laaca rieeteʼ nuu nisa luni, tobi de cani riquiiñeʼ para chuʼ guendanabani (Génesis 1:2). Para guníʼ Dios: «Chuʼ biaaniʼ» (Génesis 1:3). Ruluíʼ si bizulú gudiʼdiʼ xtuxhu Gubidxa ca lu atmósfera ne guyuu biaaniʼ lu Guidxilayú riʼ primé biaje. De raqué rieeteʼ bihuinni ra nabidxi ne guyáʼ ca nisadóʼ ca (Génesis 1:9, 10). Despué «bizulú gundani guixi lu guidxilayú, guixi ni rudii semiá [...] ne yaga ni rudii cuananaxhi» (Génesis 1:12). Dede dxicá nga maʼ gunda guyuu ca ciclo ni racané para chuʼ guendanabani luni, casi fotosíntesis. Xiñee gudixhe chaahuipeʼ Dios guiráʼ nga yaʼ.

Profeta Isaías guníʼ Dios nga «ni Bizáʼ guidxilayú ne ni Biʼniʼ ni, [...] Ni gudixhestí ni, [...] cadi bizáʼsibe ni, [sínuque] bizaʼbe ni para cueza binni luni» (Isaías 45:18). Rihuinni dxíchica ni racalaʼdxiʼ Dios nga cadi gusaana de guibani binni lu Guidxilayú riʼ.

Triste guininu ni peru cadi jneza modo huaquiiñeʼ binni regalu sicarú ni bidii Dios laacaʼ ne mayaca gunitilucaʼ ni. Neca zacá caʼruʼ guchaa diʼ Dios ni naguixhe ique guni né laani. Sicaríʼ guníʼ ti escritor de dxiqué: «Dios cadi binni diʼ laa para gusiguii, ne cadi xiiñiʼ binni laa para gaca arrepentir de cani maʼ guníʼ chiguni. Ñee qué zúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe la? o qué zúnibe cani maʼ bizabiruaabe la?» (Números 23:19). Qué zudii diʼ Dios lugar gunitilú binni Guidxilayú riʼ; mayaca zunitilube cani «[cu]nitilú guidxilayú» (Apocalipsis 11:18).

QUÉ ZUSAANA DE GACA LÍDXINU NDAANIʼ GUIDXILAYÚ RIʼ

Lu libana bidii Jesús lu dani que guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Dichoso ni nadóʼ purti zudii Dios laaca guidxilayú» (Mateo 5:5). Laaca lu libana ca guníʼ Jesús xi chiguiquiiñeʼ para guilá Guidxilayú riʼ. Gúdxibe ca discípulo stibe guinábacaʼ: «Biseendaʼ reinu stiluʼ. Gaca ni naluʼ ndaaniʼ guidxilayú, cásica raca ni guibáʼ». Zacá nga laani, Reinu stiʼ Dios ca nga gobiernu chiguni ni gudixhe ique Dios gaca lu Guidxilayú riʼ (Mateo 6:10, TNM).

Dios maʼ guníʼ zuchaa Reinu ca stale cosa lu Guidxilayú riʼ. Laabe nabe: «Biiyaʼ, cayune irá xixé cosa nacubi» (Apocalipsis 21:5). Ñee riníʼ ca diidxaʼ ca zunitilú Dios Guidxilayú riʼ ne zuzaʼbe stobi la? Coʼ, purtiʼ cadi Guidxilayú diʼ nga napa donda, sínuque ca gobiernu nuu yanna ne cunitilucaʼ ni ne laacabe nápacabe donda pur modo nabáninu. Biblia na zunitilú Dios laacabe ne zuni ti «ibáʼ cubi», laani nga Reinu stiʼ Dios, ni zuni mandar lu «ti guidxilayú cubi», laani nga guiráʼ binni ni guzuubaʼ diidxaʼ (Apocalipsis 21:1).

Para ganda guni chaahuiʼ Dios guiráʼ ra maʼ bininá binni la? zudxiguétabe modo bizulú biʼniʼ Guidxilayú riʼ dxiiñaʼ primé que. Tobi de cani bicaa Salmo guníʼ: «Rizaaláʼdxiluʼ guidxilayú, racaneluʼ gudiini stale ne chuʼ stale cosa luni». Ora maʼ galán cayuni Guidxilayú riʼ dxiiñaʼ ne ni jma risaca, gápanu ndaayaʼ stiʼ Dios la? oracaruʼ nga gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu ne zudiini stale ni gó binni (Salmo 65:9-13).

Pyarelal Nayyar, secretariu stiʼ hindú Mohandas Gandhi ni maʼ guti, bietenaláʼdxibe ni guníʼ jefe stibe: «Lu Guidxilayú riʼ nuu stale cosa para iquiiñeʼ guiráʼ binni, peru cadi para gudiini guiráʼ ni gachelú ca binni ca». Reinu stiʼ Dios ca zabeeni guiráʼ ni rucaa binni gapa guendanagana. Ximodo yaʼ. Zuchaani ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni. Profeta Isaías guníʼ ora maʼ guni mandar Reinu stiʼ Dios guirutiʼ zuniná binni ne qué zuninácabe Guidxilayú riʼ (Isaías 11:9). Ne zácani zacá purtiʼ yanna millón de binni caziidicaʼ ca ley stiʼ Dios. Caziidicabe gannaxhiicabe Dios ne xcaadxi binni, caziidicabe gudiicabe xquíxepeʼ Dios, gápacabe cani nuu lu Guidxilayú ne guibánicabe casi modo rinabaʼ Dios laacabe. Cayuucabe listu para guibánicabe ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ (Eclesiastés 12:13; Mateo 22:37-39; Colosenses 3:15).

Guidxilayú

Nabé sicarú Guidxilayú ne cadi nuuni para guinitilú ni

Relatu ni cuzeeteʼ ximodo guyáʼ guiráʼ xixé cosa, rilúxeni né ca diidxaʼ riʼ: «Biiyaʼ Dios guiráʼ ni biʼniʼ ne, ¡biaguʼyuʼ!, nabé galán cani» (Génesis 1:31). Ca diidxaʼ ca rusihuínnicani nabé sicarú Guidxilayú ne cadi nuuni para guinitilú ni. Nga runi, nabé riéchenu gánnanu nuuni lu náʼ Jiobá, Dios ni nachaʼhuiʼ bizáʼ laanu. Ne laabe cayábibe laanu ca diidxaʼ riʼ: «Cani runi jneza zacaacaʼ guidxilayú, ne zabánicaʼ luni guiráʼ dxi» (Salmo 37:29). Lii zanda gácaluʼ tobi de cani runi ni jneza ni zabani lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gatiʼ.

a Ca diidxaʼ riʼ zeeda cani lu Biblia, lu Eclesiastés 1:4.

Maʼ bininá binni...

  • ... atmósfera. «Nuu stale prueba ni rusihuinni guiráʼ cosa ni nuu xagueteʼ de atmósfera, ca océano ne layú cayaca nandáʼ cani [...]. Dede lu iza 1950 cazaaca guiráʼ nga pur guiráʼ ni cayuni binni.» (Sociedad Meteorológica Americana, 2012)

  • ... layú. «Casi 50% de layú maʼ bichaa binni ni pur cani rúnicaʼ, ne pur nga huayuninácabe guiráʼ cani nabani luni, guiráʼ ni runi Guidxilayú riʼ para gapa ca yaga ca stipa [...] ne clima.» (Global Change and the Earth System)

  • ... ca océano. «Biaʼ 85% de ca benda nuu ndaaniʼ ca nisadóʼ ca canaazeʼ binni stale de laacame, maʼ huaxiéʼ de laacame nuu, maʼ binitilúcame o deruʼ cadálecame.» (BBC, septiembre 2012)

  • ... guiráʼ ni nabani. «Stale científicu nacaʼ [...] ni napa donda pur [guinitilú stale cosa lu Guidxilayú] riʼ nga binni, ne zándaca nabé nagueenda zácani.» (Ni biree lu sitiu de Internet science.nationalgeographic.com)

Ra nuu guendanabani

Dibuju stiʼ ti hombre ne ni huayuni lu guidxilayú, nisa ne bi

Xii nga ra nuu guendanabani o biosfera yaʼ. NASA na laani nga «ti lugar de lu Guidxilayú riʼ ne lu atmósfera ca ra nuu guendanabani». Nácani ti capa nabé nalaseʼ ni nuu guidubi vuelta Guidxilayú riʼ, casi ñácani bichuga stiʼ ti dxita.

Guiráʼ cani nabani ne lugar ra nuucani casi bi, layú ne nisadóʼ laacani nga naca cani biosfera. Ratiica si nuu cani nabani rudii ni laacaʼ stipa ne ni caquiiñecaʼ para guibánicaʼ. Casi ca yaga ca riquiiñeʼ cani stipa stiʼ Gubidxa ca para guzáʼ cani dióxido de carbono, nisa ne ca mineral ca para guzáʼ cani oxígeno ne ni ridoʼno. Binni ne ca maniʼ ca ricaacaʼ oxigeno ne rocaʼ guendaró ne ruzaʼcaʼ dióxido de carbono ne xcaadxi cosa. Ne qué rusaana de gaca nga. Zacá nga racané biosfera ca cadi gusaana de chuʼ guendanabani.

Nga runi qué ridxagayaanu guiníʼ Biblia de Dios sicaríʼ: «Pur nuu xpiaanibe gunda bizaʼbe guidxilayú ni rudii ni gó binni» (Jeremías 10:12). Casi guníʼ ti biblista, «ra zanda guibani binni lu Guidxilayú riʼ guyáʼ ni para iquiiñeʼ binni ni ne para guibani galán».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir