CA TEMA NI ZEEDA LU CA PRIMÉ YAZA | XIÑEE CAQUIIÑEʼ GULÁ JESÚS LAANU
Xi ribeendunu pur guti Jesús ne biasa lade gueʼtuʼ
«Bini cre Señor Jesucristu ne zalá luʼ.» (Hechos 16:31)
Ndiʼ nga ca diidxaʼ gudxi apóstol Pablu ne Silas ti hombre ni cayapa ti cárcel nuu Filipos, ti guidxi stiʼ Macedonia. Para gánnanu ximodo rulá guendaguti stiʼ Jesús laanu ora gápanu fe laa la? primeru naquiiñeʼ guiénenu xiñee rátinu. Guidúʼyanu xi rusiidiʼ Biblia de tema riʼ.
Cadi guyáʼ diʼ binni para gatiʼ
«Ne guluu Jiobá Dios hombre que ndaaniʼ jardín de Edén para guni dxiiñaʼ ndaaniʼ ni ne gapa ni. Ne laaca bidii Jiobá Dios mandatu riʼ hombre que: “Zanda goloʼ cuananaxhi stiʼ guiráʼ yaga ni nuu ndaaniʼ jardín riʼ dede guidxá ndaaniluʼ. Peru cuananaxhi stiʼ yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza, cadi lica goloʼ ni, purtiʼ dxi lii goloʼ ni, dxandipeʼ zátiluʼ”.» (Génesis 2:15-17.)
Guluu Dios Adán, primé hombre que, ndaaniʼ jardín de Edén, ti paraísu sicarú lu Guidxilayú riʼ ra nuu stale maniʼ ne stale yaga nagáʼ. Nuu stale yaga raqué ne zanda gobe guiráʼ cuananaxhi ni rudiicani. Peru gudxi Jiobá laabe cadi gobe cuananaxhi stiʼ ti yaga nuu raqué. Ne laaca gudxi Dios laabe zátibe, pa qué guzuubabe diidxaʼ.
Xi biene Adán pur ni gudxi Dios laa yaʼ. Maca nánnabe xii nga guendaguti, purtiʼ maca biiyabe guti caadxi maniʼ ni runibiaʼbe. Ngue runi, pa ñaca ñanna Adán zadxiña dxi gatiʼ cásica rati ca maniʼ nuu ndaaniʼ jardín que la? maʼ qué nisaca diʼ ni gudxi Dios laa que, purtiʼ laaca si zati. Racá ridúʼyanu biene Adán qué ziuu dxi gatiʼ pa guzuubaʼ stiidxaʼ Dios ne pa guni respetar yaga que.
Stale tu riníʼ zeeda gaca yaga cuananaxhi que relación sexual gupa Adán ne Eva, peru cadi jneza diʼ ni, purtiʼ maca gudxi Jiobá laacabe: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale ne laguchá guidxilayú riʼ ne laguni dxiiñaʼ luni» (Génesis 1:28). Laani nga ti yaga ni bizáʼ Dios. Guníʼ Jiobá laani nga «yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza», purtiʼ laa nga napa derechu para guiníʼ xii nga jneza ne xii nga ni cadi jneza para binni guidxilayú. Pa ñaca qué ñó Adán cuananaxhi stiʼ yaga que la? nusihuinni ruzuubaʼ diidxaʼ, peru cadi ngasi, laaca nusihuinni rusisaca guiráʼ ni cudii Dios laa.
Guti Adán purtiʼ qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Dios
Guidúʼyanu xi gudxi Dios Adán: «Gudoloʼ cuananaxhi stiʼ yaga ni bineʼ mandar lii: “Cadi lica goloʼ”». Ne guniʼruʼ Dios: «Zuzunísaluʼ para gápaluʼ pan ni goloʼ dede ora maʼ gácaluʼ yu sti biaje, purtiʼ de laani nga guyaʼluʼ. Purtiʼ de yu lii ne laca yu nga gácaluʼ sti biaje» (Génesis 3:17, 19).
Ora gudó Adán cuananaxhi stiʼ xa yaga ni gudxi Dios laa cadi gó que la? bisihuinni maʼ qué racalaʼdxiʼ guzuubaʼ diidxaʼ ne laaca bisihuinni qué rusisaca guiráʼ ni cudii Jiobá laa; peru qué zadiʼdiʼ ni biʼniʼ Adán que zaquesi para Jiobá. Ora gudobe cuananaxhi que, bidxiidéchebe Jiobá ne bisihuínnibe maʼ qué racaláʼdxibe guni mandar Dios laabe, peru zápabe stale guendanagana pur ni bíʼnibe.
Guti Adán ra gudiʼdiʼ dxi, cásipeʼ modo guníʼ Jiobá. De yu nga bizáʼ Dios laabe, ne gudxi laabe zácabe yu sti biaje. Qué nibani diʼ Adán lu sti cuerpu o sti lugar. Biaanabe cásica yu ni biquiiñeʼ Dios para bizáʼ laabe (Génesis 2:7; Eclesiastés 9:5, 10).
Rátinu purtiʼ zanu de Adán
«Pur tobi hombre biuu enda ruchee ndaani guidxilayú, ne guti be purti bichee be, ne zacá ucuá enda guti que irá xixé binni, purti laca bichee caʼ.» (Romanos 5:12.)
Guyuu stale guendanagana pur bichee Adán. Ñanda nibani Adán jma de 70 ne 80 iza, dede ñandapeca nibánibe sin ñátibe, peru binítibe ni. Ne beeda gácabe binni napa donda, nga runi ralené ca xiiñibe donda.
Guiranu ziúpanu de Adán, nga runi rucheʼnu ne ridxiña dxi rátinu. Modo nuunu riʼ nga bisiene Pablu ora bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Rune ni na iqueʼ, ne caya yaga lu ná pecadu. [...] Pobre de naa. [...] Tuu nga cuee naa de enda guti ni naaze naa ri pue». Laca laabe bicábibe: «Rudiee diuxquixe Dios purti Jesucristu zabee naa de laani. Laabe nga Señor stinu» (Romanos 7:14, 24, 25).
Bidii Jesús xquendanabani ti ganda guibáninu sin gátinu
«Beeda Xiiñi [Dios para] ulá binni guidxilayú.» (1 Juan 4:14.)
Jiobá nga gudixhe ximodo cuee laanu lu náʼ pecadu ne guendaguti. Xi bíʼnibe yaʼ. Biseendabe Xiiñibe ni nadxiibe ndaaniʼ Guidxilayú para gale casi ti hombre ni qué gapa donda cásica guca Adán. Xi si la? Jesús «qué nuchee» (1 Pedro 2:22). Cumu qué gapa Jesús donda la? ñanda nibani ne qué ñuu dxi ñati.
Peru bidii Jiobá lugar gatiʼ Jesús lu náʼ ca xhenemigu ne gudiʼdiʼ si chonna gubidxa bisibani Dios laabe sti biaje. Biasa Jesús casi ti binni de espíritu ne gudiʼdiʼ si dxi biguétabe guibáʼ. Raqué nga biluiʼbe Bixhózebe guendanabani sin donda gúpabe lu Guidxilayú ni caquiiñeʼ para guibiguetaʼ guendanabani ni biniti Adán ne ni biniti ca xiiñiʼ. Guyuulaʼdxiʼ Jiobá ni biʼniʼ Xiiñiʼ ne raqué nga bixeleʼ ti neza para guicaa binni ni gapa fe Jesús guendanabani ni qué zaluxe (Romanos 3:23, 24; 1 Juan 2:2).
Zacá nga biquiiñeʼ Jesús xquendanabani para guzíʼ ni biniti Adán. Guti Jesús para gápanu guendanabani ni qué zaluxe. Biblia riníʼ de Jesús: «Bidii be lugar bininá enda guti laabe purti nga ni ucalaʼdxi Dios, gati be jlugar irá xixé binni guidxilayú» (Hebreos 2:9).
Nabé rusiidiʼ ca ndiʼ laanu stale cosa de Jiobá. Cumu ribeza Dios guni binni guiráʼ ni na ca ley stiʼ sin gucheecaʼ la? ngue runi maʼ qué zanda diʼ guidxela ca xiiñiʼ Adán ti modo para ganda guilacaʼ, purtiʼ maʼ nácacaʼ binni napa donda. Yanna, cumu nadxii Dios binni ne rilaselaʼdxiʼ laacabe la? guníʼ maʼ laa chiguni ni na ca ley stiʼ ti ganda gaca ni naguixhe ique. Peru, para gulee Dios laanu lu náʼ guendaguti la? nabé naná gúcani para laa, purtiʼ bidii guendanabani stiʼ tobi lucha Xiiñiʼ (Romanos 5:6-8).
Biasa Jesús lade gueʼtuʼ, ne laaca ziasa xcaadxi
«Dxandí bibani Cristu de lade gueʼtuʼ, ne nirudóʼ laabe biasa be lade irá xixé cani ma guti. Purti cásica pur tobi hombre bizulú enda guti la? zaqueca pur stobi hombre biuu enda ribani de lade gueʼtuʼ. Cásica rati irá binni purti za de Adán la? zaqueca zabani irá cani aca né Cristu tobi si.» (1 Corintios 15:20-22.)
Dxandíʼ nánnanu beeda Jesús ne guti, peru, xi razón nápanu para guininu dxandíʼ biásabe lade gueʼtuʼ yaʼ. Tobi de ca razón ni rusihuinni dxandíʼ biasa Jesús nga purtiʼ biiyaʼ stale binni laa gadxé gadxé lugar ne gadxé gadxé hora. Ti biaje biiyaʼ jma de 500 binni laabe. Ne bizeeteʼ apóstol Pablu de laani lu ti carta ni bicaa ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto. Dede guniʼbe nabániruʼ chupa chonna de ca binni que, zaqué bisiénebe nuu tu biʼyaʼ ne binadiaga ni guníʼ Jesús (1 Corintios 15:3-8).
Galán gánnanu bizeeteʼ Pablu «nirudóʼ» Cristu biasa lade gueʼtuʼ, purtiʼ ora guniʼbe sicaríʼ cusihuínnibe laaca ziásaruʼ xcaadxi binni. Jesús peʼ guníʼ zadxiña dxi «guna diaga irá cani nuu ndaani baʼ» stidxi (Juan 5:28, 29).
Naquiiñeʼ gápanu fe Jesús, pa racaláʼdxinu guibáninu sin gátinu
«Purti nadxii xhaata Dios binni guidxilayú ngue runi bidii tobi lucha Xiiñiʼ, ti irá tu guni cre Xiiñi be que la? cadi initilú sínuque gapa enda nabani ni qué zaluxe.» (Juan 3:16.)
Ca primé yaza stiʼ Biblia ruzeetecaʼ de tiempu bihuinni guendaguti ne ora biniti jardín de Edén. Peru ca últimu yaza stini cuzeeteʼ de dxi maʼ guiree guendaguti ne guni Dios Guidxilayú riʼ ti paraísu. Ora guedandá dxi ca, zabani binni nayecheʼ ne zareendú guiráʼ dxiiñaʼ gúnicaʼ. Apocalipsis 21:4 na «ma qué ziuu ru enda guti», ne para guni crenu zaca ni maʼ guníʼ Dios, versículo 5 cayabi laanu «dxandí irá diidxa riʼ, zanda guni [crenu] ni». Runi Jiobá guiráʼ ni rudii stiidxaʼ.
Ñee runi creluʼ «dxandí irá diidxa riʼ» la? Pa zacá ni la? biziidiʼ jma de Jesús ne gupa fe laabe; zacá ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni gúniluʼ. Cadi yanna si zaguube ndaayaʼ lii, sínuque laaca zudiibe lugar guibániluʼ sin gátiluʼ ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ, ra maʼ qué ziuu guendaguti «nin enda ruuna nin enda racaná ladxidóʼ nin yuubaʼ».