BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w15 1/6 yaza 3-5
  • Xi huayuni ciencia pur binni

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Xi huayuni ciencia pur binni
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • PA GUIDUBI MAʼ YENDÁ CIENCIA TIEMPU RIʼ
  • ¿Xi riní’ ique ca testigu sti’ Jehová de ciencia?
    Cani nabé rinabadiidxaʼ binni de ca testigu stiʼ Jehová
  • Cani qué ganda guni ciencia
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • Ni qué ganna ca científicu
    ¡Gutaná! 2021
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
w15 1/6 yaza 3-5
Guiráʼ ni huayuni ciencia: carru, GPS, escáner cerebral, satélite ne avión

TEMA STIʼ PORTADA | ÑEE MAʼ GUDIʼDIʼ CIENCIA LU BIBLIA LA?

Xi huayuni ciencia pur binni

Sicaríʼ cusiene ti diccionariu diidxaʼ ciencia: laani nga «guiráʼ ni nanna binni de xiixa ni guca o de xiixa cosa ni nabé bidxagayaa binni, ne gúnnacabe de laani ora biʼniʼ estudiárcabe ni ne ora biʼyaʼ chaahuicabe ni». Riquiiñeʼ stale stipa para guiziidiʼ binni cani, peru cadi guiráʼ diʼ biaje ridxela binni guiráʼ ni racalaʼdxiʼ. Ora maʼ chiguni investigar ca científicu xiixa la? nuu tiru rusaacaʼ semana, beeu o iza. Cadi guiráʼ diʼ biaje ribeendúcabe ni racaláʼdxicabe, peru maʼ bíʼnicabe stale cosa ni racané binni. Guidúʼyanu chupa ejemplu.

Biʼniʼ ti compañía de Europa ti filtru de plásticu ni qué raca feu nagueenda ni zanda iquiiñeʼ para gusiá nisa nabiidiʼ. Nabé huaquiiñeʼ ca aparatu riʼ ora guizaaca ti desastre natural, casi xu roʼ ni guca Haití lu iza 2010.

Lu espaciu ni nuu zitu de Guidxilayú riʼ, nuu jma satélite ni riquiiñeʼ para gaca ni runibiáʼ binni casi sistema de posicionamiento global (GPS). Ca soldadu si nga biquiiñeʼ ni dxiqué, peru yanna maʼ stale binni riquiiñeʼ ni purtiʼ racaneni laacaʼ gánnacaʼ paraa nuucaʼ: casi cani rusá carru, avión ne barcu, cani rié de excursión ne cani rié guuzeʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ. Cadi dxandíʼ rudiʼnu xquíxepeʼ ca científicu ni biʼniʼ inventar ni purtiʼ racaneni laanu chindanu ra racaláʼdxinu jma nagueenda la?

Ñee riquiiñeluʼ ti teléfono celular, ti computadora o Internet la? Ñee huayacané xiixa medicina lii guiándaluʼ la? Ñee huayeuʼ lu avión la? Pa zacá ni la? zanda guininu maʼ huaquiiñeluʼ caadxi de ca cosa galán ni huayuni ciencia pur binni. Cani bizéʼtenu riʼ rusihuínnicani huayacané ciencia para ganda guibani binni xcaadxi galán.

PA GUIDUBI MAʼ YENDÁ CIENCIA TIEMPU RIʼ

Dede nagasi cayuuyaruʼ ca científicu xiruʼ zanda gúnicaʼ, ne cada dxi tiidiʼ jma cayuni estudiar chaahuicabe guiráʼ ni nuu lu universo ne lu Guidxilayú. Ca físico nuclear cayuni estudiar chaahuicaʼ átomo para gánnacaʼ xiruʼ nuu luni, ne ca astrofísico cabeecaʼ cuenta panda mil millón de iza maʼ gudiʼdiʼ, purtiʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ ximodo bizulú universo. Pur ca estudiu ni maʼ guca stiʼ chupa chonna de ca cosa ni bizéʼtenu riʼ, stale científicu riníʼ maʼ ñuuyacaʼ Dios ni ruzeeteʼ Biblia pa ñaca dxandíʼ nuube.

Nuu científicu ne filósofo ni racalaʼdxiʼ iquiiñeʼ ciencia para gusihuinni sti cosa. Ti escritor láʼ Amir Aczel na nuucabe «iquiiñecabe ciencia para gusihuínnicabe gastiʼ Dios». Ti ejemplu ni rusihuinni zacá ni nga ni guníʼ ti físico ni nabé runibiáʼ stale binni laa lu guidubi Guidxilayú, hombre riʼ guníʼ: «Gastiʼ nin ti prueba ni gusihuinni dxandíʼ nuu ti Dios ni bizáʼ guiráʼ ni nuu lu universo ne ndiʼ nga razón ni caquiiñenu para guininu cadi dxandíʼ diʼ nuu dios». Xcaadxi riníʼ: «Pa guni crenu dxandíʼ Dios ni ruzeeteʼ Biblia nga biʼniʼ guiráʼ cosa la? zeeda gácani casi ora ñuni crenu “magia” ne naquiiñeʼ gánnanu qué runi cré ciencia pa raca milagru».a

Peru galán guinabadiidxanu: ñee maʼ bidxela ciencia modo guicabi guiráʼ ni racalaʼdxiʼ binni ganna de universo la? Coʼ xa. Nécapeʼ maʼ zitu nga dede ra maʼ yendá ciencia, nuu stale científicu ni rudii cuenta qué zanda diʼ guiénecaʼ caadxi cosa o qué ziuu dxi guiénecaʼ ni. Guidúʼyanu xi guníʼ Steven Weinberg, premio Nobel de Física: «Qué ziuu dxi gunibiáʼ chaahuinu guiráʼ xixé ni nuu». Ne sicaríʼ bicaa profesor Martin Rees, astrónomo real de Gran Bretaña: «Nuu caadxi cosa ni qué ziuu dxi guiene binni guidxilayú». Nuuruʼ stale cosa ni qué runibiáʼ chaahuinu, cásica ti célula nahuiiniʼ zaqueca universo naroʼbaʼ stinu riʼ. Raríʼ nuu caadxi ejemplu:

  • ADN

    Dede nagasi qué ganda diʼ guiene chaahuiʼ ca biólogo xipeʼ nga rizaaca ndaaniʼ ca célula: ximodo riquiiñecani energía, ximodo rúnicani proteína ne ximodo raca dividir cani. Ndiʼ nga caadxi de ca cosa nagana ni qué ganda gusiene ciencia.

  • Ti xcuidihuiiniʼ caguu bi ti pelota

    Lu intiica cosa gúninu rudiʼnu cuenta nuu ti stipa ni láʼ gravedad, peru dede nagasi nuu stale cosa ni qué randa riene binni de laani. Qué riene chaahuiʼ ca físicu ximodo rigubayú gravedad laanu ora richésanu o ximodo racaneni Beeu para cadi guiree lu órbita stiʼ ora maʼ cudii buelta Guidxilayú.

  • Universo

    Ca cosmólogo nacaʼ qué rihuinni diʼ 95% de ni nuu lu universo ne qué gapa diʼ ca científicu ti aparatu ni ganda uguubiaʼ ni. Ribee lácabe ca cosa ni qué rihuinni sicaríʼ: materia cahui ne energía cahui. Peru, xi laacani yaʼ. Guirutiʼ qué ganna.

Ne laaca nuuruʼ stale cosa ni qué ganda gusiene ca científicu. Sicaríʼ guníʼ ti neurólogo: «Jma stale cosa nga ni qué gánnanu que cani nánnanu. Para naa la? jma galán chuulaʼdxiʼ ti científicu guiziidiʼ ne dede guidxagayaa ora ganna xiixa que gaca ti binni ni qué riuu razón».

Nga runi, pa riníʼ íqueluʼ zanda gusaana de guni crenu Dios ne gusaana de guni crenu ni rusiidiʼ Biblia purtiʼ si rábiluʼ maʼ nanna ciencia guiráʼ cosa la? bietenalaʼdxiʼ ndiʼ: caadxihuiiniʼ si cosa nga maʼ nanna ca científicu lade guiráʼ ni nuu lu universo, napa ndácabe stale aparatu naroʼbaʼ para guni investigárcabe stale cosa. Sti razón ni rusihuinni jneza ni bizéʼtenu riʼ nga ni guníʼ Encyclopedia Britannica ora cuzeeteʼ de historia stiʼ astronomía: «Maʼ gudiʼdiʼ biaʼ tapa mil iza de cayuni investigar astronomía ni nuu lu universo, peru dede nagasi cayácaruʼ nagana para guiénenu ni, cásica gúcani nagana para ca binni de Babilonia». Yanna, ñee zusaana de guinabadiidxanu xcaadxi cosa purtiʼ si qué ganda guicabi ciencia caadxi cosa ni jma nagana la?

Laadu, ca testigu stiʼ Jiobá, runi respetardu derechu napa binni para guʼyaʼ xi guni cré. Rúnidu stipa para gúnidu ni na conseju stiʼ Biblia riʼ: «Lagaca [binni riene] dede izaabi stiidxa tu» (Filipenses 4:5). Runi invitardu lii guiziidiluʼ jma ti ganda gúʼyaluʼ ximodo biaʼsi riree ni rusiidiʼ ciencia né ni zeeda lu Biblia, de racá maʼ quíxheluʼ xi guni creluʼ.

a Nuu binni maʼ qué riná guni cré ni rusiidiʼ Biblia pur ca cosa ni cadi jneza bisiidiʼ caadxi religión dxiqué, casi cani guníʼ nuu Guidxilayú riʼ galaa galaa de universo, ne yanna riʼ nuu xcaadxi ni rusiidiʼ xhoopaʼ si gubidxa de veinticuatro hora nga bizáʼ Dios guiráʼ ni nuu (biiyaʼ recuadru «Rusihuinni ciencia dxandíʼ cani zeeda lu Biblia»).

Rusihuinni ciencia dxandíʼ cani zeeda lu Biblia

Huaxiéʼ riníʼ Biblia de ciencia. Peru zeeda caadxi cosa ni zándaca chuulaʼdxiʼ ca científicu luni. Raríʼ zeeda caadxi ejemplu.

  • Universo

    Panda iza napa universo ne Guidxilayú

    Riníʼ ca científicu napa Guidxilayú riʼ biaʼ 4,000 millón de iza ne bizulú universo riʼ raca biaʼ 13,000 o 14,000 millón de iza. Qué riníʼ diʼ Biblia padxipeʼ guyáʼ universo. Laaca qué ruzeeteni pa chupa chonna mil iza si nga napa Guidxilayú riʼ. Sicaríʼ na primé versículo zeeda lu Biblia: «Primé que Dios bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú» (Génesis 1:1). Racané ni bizéʼtenu riʼ ca científicu para ganda cueecaʼ cuenta ne gánnacaʼ panda iza napa universo ne Guidxilayú ora riquiiñecaʼ ley ne principiu ni nuu para laani.

  • Dani, guiʼxhiʼ ne nisa

    Modo guyáʼ Guidxilayú para guibani binni

    Cadi nagana modo rusiene relatu stiʼ Génesis capítulo 1 modo guyáʼ Guidxilayú para ganda chuʼ guendanabani ne riquiiñeni diidxaʼ dxi para guzeeteni de cada tiempu biʼniʼ Dios guiráʼ ni nuu dede ra bizaʼbe binni. Qué ruzeeteʼ Biblia pabiáʼ bindaa cada «dxi» biquiiñeʼ Dios. Ca científicu nuu yanna riʼ zanda guni estudiarcaʼ ne gúʼyacaʼ pabiáʼ bindaa cada tiempu ni biquiiñeʼ para guyáʼ guiráʼ ni nuu. Ni nánnanu nga cadi veinticuatro hora diʼ bindaa cada «dxi» biquiiñeʼ Dios.

  • Guidxilayú

    Stipa ni naaze Guidxilayú

    Biblia na zaʼbiʼ Guidxilayú riʼ lu bi (Job 26:7). Qué ruzeeteni nin ti cosa casi ca cuentu yooxhoʼ ra riníʼ binni dxiʼbaʼ Guidxilayú riʼ xiʼqueʼ ti gigante o nexheʼ ni deche caadxi elefante ni zuhuaa deche ti bigu ngola. Ca científicu nga biyúbicaʼ ximodo nuuni. Nicolás Copérnico ne Johannes Kepler guniʼcaʼ nuu ti stipa ni racané ca planeta para gudiicaʼ buelta Gubidxa, peru qué rihuinni diʼ stipa riʼ. Gudiʼdiʼ si chupa chonna década bisiene Isaac Newton xi láʼ stipa ni rucueeza ca cosa ni nuu lu espaciu, laani nga gravedad.

  • Bacteria

    Xi naquiiñeʼ guni binni para gaca nayá ne chuʼ nazaaca

    Lu libru stiʼ Levítico ni zeeda ndaaniʼ Biblia rieeteʼ caadxi ley ni gucuaa ca israelita para cadi guiasa ti epidemia ládecaʼ, tobi de laacani nga chuʼ ti binni huará lu cuarentena. Ne laaca biʼniʼ mandar ley ni zeeda lu Deuteronomio 23:12 ne 13 ca israelita guireecaʼ de ra nuu campamentu sticaʼ ora maʼ checaʼ ti guriá guiʼxhiʼ ne naquiiñeʼ gucaachicaʼ ni cuicaʼ ndaaniʼ yú. Raca biaʼ chupa gayuaa iza ruʼ nga biene ca científicu ne ca doctor pabiáʼ risaca chinanda binni ca ley riʼ.

Maʼ raca stale siglu de gucuá cani bizéʼtenu riʼ. Ximodo gunna ca binni bicaa Biblia de laacani pa nin ca binni jma nuu xpiaaniʼ guyuu dxiqué qué ñánnacaʼ ni yaʼ. Dios ni guníʼ xi guicá lu Biblia cayabi laanu: «Purtiʼ cásica jma nasoo guibáʼ que guidxilayú zacaca nga jma nasoo ca neza stinneʼ de ca neza stitu, ne cani riníʼ iqueʼ de cani riníʼ íquetu» (Isaías 55:9).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir