BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w15 1/6 yaza 6-7
  • Cani qué ganda guni ciencia

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Cani qué ganda guni ciencia
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Xi huayuni ciencia pur binni
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • ¿Xi riní’ ique ca testigu sti’ Jehová de ciencia?
    Cani nabé rinabadiidxaʼ binni de ca testigu stiʼ Jehová
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
w15 1/6 yaza 6-7
Ti gunaa cayuni dxiiñaʼ ndaaniʼ ti laboratorio

TEMA STIʼ PORTADA | ÑEE MAʼ GUDIʼDIʼ CIENCIA LU BIBLIA LA?

Cani qué ganda guni ciencia

Yanna riʼ caree stale libru ni racalaʼdxiʼ gusihuinni jneza modo riníʼ ique caadxi binni nuu lu ti grupu ni runibiáʼcabe casi Nuevo Ateísmo. Cumu riuulaʼdxiʼ stale binni guʼndaʼ ca libru riʼ la? stale biaje rucaani laacaʼ guni debatircaʼ pur laani. Guidúʼyanu xi bicaa ti neurólogo láʼ David Eagleman ora bizeeteʼ de laacani: «Caadxi de ca binni ruundaʼ ca libru riʼ riníʼ íquecaʼ maʼ nanna ca científicu guiráʼ cosa». Peru laca laabe cusiénebe: «Científicu ni nachaʼhuiʼ la? riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ stale cosa, ne lu historia stiʼ ciencia ridúʼndanu ximodo huadxela ca binni riʼ stale cosa ni rucaa laacaʼ guidxagayaacaʼ».

Ti astrónomo cayuuyané ti telescopio

Lu ca siglu ni maʼ gudiʼdiʼ hasta nagasi, huayuu stale hombre ne gunaa ni nabé nuu xpiaaniʼ ni huadxela stale cosa risaca, ne rúnicabe ni purtiʼ racaláʼdxicabe gánnacabe ca cosa nagana ni qué ganda gusiene ciencia. Peru nuu tiru laaca rucheecabe. Guzéʼtenu ti ejemplu. Isaac Newton nga tobi de ca científicu ni jma runibiáʼ binni laa, ne bisihuinni hombre riʼ nuu ti stipa ni láʼ gravedad ni rucueeza ca planeta, ca beleguí ne ca galaxia ni nuu lu universo. Laaca biʼniʼ inventarbe ni runibiaʼnu casi cálculo, nuu ndiʼ lade matemática ne nabé riquiiñeni lu ca programa stiʼ computadora, para gaca viaje lu espaciu ne laaca riquiiñeni lu física nuclear. Peru laaca biʼniʼ cré Newton lu ni rábicabe alquimia, laani nga ti ciencia ni cadi dxandíʼ (pseudociencia). Guniʼbe zanda iquiiñeʼ ciencia riʼ para gaca plomo, o guiibaʼ oro pa iquiiñecaʼ magia ne astrología.

Jma de 1,500 iza ante gale Newton, guyuu ti astrónomo de Grecia láʼ Tolomeo. Pur cani biʼyaʼ si hombre riʼ gunda bidxela ximodo rudii ca planeta buelta ne beeda gácabe ti binni nanna guni mapa stiʼ Guidxilayú (cartógrafo). Peru laaca biʼniʼ crebe nuu Guidxilayú riʼ galaa galaa universo. Yanna guidúʼyanu xi guníʼ astrofísico Carl Sagan de Tolomeo: «Biʼniʼ cré binni nuu Guidxilayú riʼ galaa galaa universo 1,500 iza, ndiʼ rusietenalaʼdxiʼ laanu ti cosa: neca guizáʼ nuu xpiaaniʼ caadxi binni, rudiʼnu cuenta laaca rucheecabe ora gacaláʼdxicabe gusiénecabe xiixa ni nagana».

Cayuundaʼ ti investigadora Biblia

Dede nagasi cadxaagalú ca científicu guendanagana casi cani maʼ bizéʼtenu. Dxandíʼ maʼ biʼniʼ ciencia stale cosa galán pur binni, peru laaca nuu ni qué ganda gúnini. Ñee zadxiña dxi gunibiáʼ chaahuinu ne guiénenu guiráʼ ni nuu lu universo stinu riʼ la? Ti físico láʼ Paul Davies guníʼ qué zanda diʼ gacané ciencia laanu gánnanu ne guiénenu guiráʼ ni racaláʼdxinu. Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnicani xiixa nabé risaca: qué ziuu dxi guiene chaahuinu guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú. Nga runi, ora guiníʼ tuuxa zadxiña dxi guidxela ciencia modo guicabi guiráʼ ni racalaʼdxiʼ binni ganna la? cadi nagueendaca guni crenu laa.

Nuu caadxi cosa ni qué zanda guni ciencia pur laanu, Biblia si zanda gúnini

Sicaríʼ caníʼ Biblia de guiráʼ cosa sicarú ni maʼ bizáʼ Dios: «Ndiʼ nga ruaa ca neza stibe, ¡ne ti cosa huiiniʼ si nga ni huayunadiáganu de laabe!» (Job 26:14). Nuuruʼ stale cosa ra maʼ qué rugaanda xquendabiaaninu guiene. Raca biaʼ chupa mil iza guníʼ apóstol Pablu sicaríʼ: «Nabé riene Dios, iruti ru nuu xpiaani biaʼ nuu xpiaani be, ne iruti ru riene biaʼ riene be. Qué zanda di ganna nu xi na xquenda biaani be nin guiene nu xi cayuni be» (Romanos 11:33). Cadi dxandíʼ dede nagasi ridúʼyanu dxandíʼ ni guníʼ Pablu la?

Conseju ni qué randa rudii ciencia

Dxandíʼ rusiidiʼ ciencia laanu ximodo nga Guidxilayú riʼ, peru Biblia si nga rudii conseju laanu para ganda chuʼnu tobi si né binni ne guibáninu nayecheʼ. Guidúʼyanu caadxi ejemplu.

  • Ti náʼ cayuni seña para guzuhuaadxícabe

    Modo gucueezanu guendaquéiquiiñeʼ

    Biʼniʼ respetar guendanabani

    «Cadi guutiluʼ.» (Éxodo 20:13.)

    «Ni nanalaʼdxi stobi la? zeda aca casi cani ruuti binni.» (1 Juan 3:15.)

    Biyubi chuʼluʼ tobi si né binni

    «Bixeleʼ de cosa malu, ne biʼniʼ ni jneza; biyubi gapuʼ guendariuudxi, ne cadi guixéleluʼ de laani.» (Salmo 34:14.)

    «Zaree ndu xhiiña cani runi pur chuʼ binni tobi si, purti cayuni ca jneza ne laca cayacané ca ca xcaadxi guni jneza.» (Santiago 3:18.)

    Cadi chuulaʼdxuʼ guendaridinde

    «Jiobá cayuuyaʼ ximodo nuu binni nachaʼhuiʼ ne binni malu; dxandipeʼ nanaláʼdxibe tutiica ni nadxii guendaridinde.» (Salmo 11:5.)

    «Cadi gapuʼ envidia ti hombre ni ridinde, ne cadi chuuláʼdxiluʼ ca neza stibe. Purtiʼ nanalaʼdxiʼ Jiobá binni ni rucaachiʼ tu naca.» (Proverbios 3:31, 32.)

  • Ti familia

    Ximodo chuʼ ti familia nayecheʼ

    Bizuubaʼ stiidxaʼ bixhoʼzoʼ ne jñoouʼ

    «Baʼdu caʼ, lauzuuba stiidxa bixhoze tu ne jñaa tu, purti nga nga jneza guni ca xpinni Cristu. Lade ca mandamientu zeeda tobi na: “Bizuuba stiidxa bixhoʼzo ne jñoouʼ”. Ne nga nga primé mandamientu ra riete xi icaa nu pa guni nu ni na ni. Purti na ni pa guni nu zacá la? zabani nu nayecheʼ, ne zabani nu xadxí ndaani guidxilayú riʼ.» (Efesios 6:1-3.)

    Bisiidiʼ ca xiiñuʼ

    «Cadi guni tu xiixa para uchiichi si tu xiiñi tu, sínuque lausiidi laacabe ne laulidxe laacabe.» (Efesios 6:4.)

    «Cadi uyubi tu uchiichi tu xiiñi tu, ti cadi iree ca gana.» (Colosenses 3:21.)

    Gunnaxhii xheeluʼ ne biʼniʼ respetar laa

    «Naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii laca laa, ne irá gunaa guni [respetar] xheelaʼ.» (Efesios 5:33.)

  • Ti yaga

    Gápanu Guidxilayú

    Sicaríʼ cayabi Biblia cani cayuni biidiʼ Guidxilayú: «Maʼ biʼniʼ biidiʼ binni guidxilayú [...], cani nabani luni nga napa donda» (Isaías 24:5, 6). Zabidxi Dios cuenta cani cunitilú medioambiente stinu. «Zunitilú [be] cani binitilú guidxilayú.» (Apocalipsis 11:18.) Qué zadiʼdiʼ ni cayúnicabe zacasi.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir