ARTÍCULO DE ESTUDIU 30
Xi zanda gúninu para chindá Stiidxaʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni qué gapa religión
«Rune zacá lade irá cabe tílasi zacá ganda ulaʼya caadxi» (1 COR. 9:22).
CANCIÓN sjj 82 Gácanu casi biaaniʼ ndaaniʼ Guidxilayú
NI ZAZÍʼDINUa
1. ¿Xi maʼ bichaa lu ca últimu iza riʼ ndaaniʼ caadxi guidxi?
JMA stale binni gupa religión dxiqué. Peru lu ca últimu iza riʼ maʼ bichaani. Maʼ nuu stale binni riníʼ qué gapa religión.b Ne ndaaniʼ caadxi guidxi stale binni ná qué ridagulisaané ti religiónc (Mat. 24:12).
2. Bizeeteʼ caadxi razón xi pur maʼ qué gapa stale binni religión.
2 ¿Xiñee nuu stale binni maʼ qué gapa religión yaʼ? Purtiʼ caadxi de laacaʼ rúnicaʼ ni riuuláʼdxicaʼ o jma runi tendercaʼ ca guendanagana sticaʼ (Luc. 8:14). Ne xcaadxi qué lica runi cré Dios. Laaca nuu tu ná runi cré Dios, peru riníʼ ique maʼ gudiʼdiʼ religión de moda, qué risácani ne cadi biaʼsi ni né ni ná ciencia ne modo riníʼ ique binni. Zándaca maʼ huayunadiágacaʼ riete lu ca medio de comunicación guyuu guendanabani pur evolución, ne laaca ngaca riníʼ ca maestru ne ca xhamígucaʼ. Peru huaxiéʼ biaje runadiágacaʼ razón ni gucaa laacaʼ guni crecaʼ Dios. Ne xcaadxi binni guizáʼ ridxiichi purtiʼ ruyubi ca líder religioso gápacaʼ jma poder ne bueltu. Ne nuu lugar, riguixhe gobiernu caadxi ley para cadi guni adorar binni Dios modo ñuulaʼdxiʼ.
3. ¿Ximodo zacané artículo riʼ laanu?
3 Biseendaʼ Jesús laanu gusíʼdinu de «irá xixe binni» sananda laa (Mat. 28:19). ¿Ximodo zanda gacanenu ca binni ni qué gapa religión gannaxhiicaʼ Dios ne gácacaʼ discípulo stiʼ Cristu yaʼ? Cadi guiaandaʼ laanu zándaca pur lugar ra biniisi tuuxa binni nga ni zusihuinni pa zucaadiaga stiidxaʼ Dios o coʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca gucaadiaga caadxi de ca binni ni nabeza Europa stiidxaʼ Dios peru ca binni de Asia zándaca qué zucaadiágacaʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nanna ca binni de Europa caadxi de lu Biblia ne huayunadiágacaʼ Dios bizáʼ guiráʼ ni nuu. Peru stale binni de Asia nanna neca caadxi de Biblia peru laaca nuu tu laa qué lica ganna gastiʼ. Ne ndaaniʼ caadxi guidxi de Asia stale binni qué lica runi cré nuu ti Dios ni bizáʼ guiráʼ ni nuu. Zacané artículo riʼ laanu chindanu ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni runi predicarnu, gastiʼ naca padé laa o xi runi cré.
CADI GUINÍʼ ÍQUENU QUÉ ZUCHAA BINNI
4. ¿Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ íquenu zanda guchaa binni?
4 Guiníʼ íquenu zanda guchaa binni. Guiráʼ iza, stale binni ni qué gapa religión rácacaʼ testigu stiʼ Jiobá. Stale de laacaʼ maca rúnicaʼ ni jneza ne qué ñuuláʼdxicaʼ ni runi xcaadxi religión ne nuu tu laa biʼniʼ ni cadi jneza. Peru stale de laacaʼ bisaanacaʼ viciu ni gúpacaʼ. Zanda gacané Jiobá laanu para guidxélanu ca binni ni nuu para guicaa guendanabani ni qué zaluxe (Hech. 13:48; 1 Tim. 2:3, 4).
Ora guni predicarnu ca binni ni qué runi cré Biblia, zanda guzulú guinínenu laacaʼ de ca cosa ni riuuláʼdxicaʼ. (Biiyaʼ párrafo 5 ne 6).d
5. ¿Xiñee nuu binni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga mensaje zinenu ra nuu?
5 Gácanu nachaʼhuiʼ ne guyúbinu modo guinínenu binni. Stale biaje riuulaʼdxiʼ binni gucaadiaʼgaʼ laanu, cadi pur ni rininu, sínuque pur modo rinínenu laacaʼ. Riuulaʼdxiʼ binni gácanu nachaʼhuiʼ, guyúbinu modo guinínenu laacaʼ ne gusihuínninu dxandíʼ rizaaláʼdxinu laacaʼ. Qué rucaʼnu laacaʼ gucaadiágacaʼ laanu pa qué gápacaʼ gana. Peru rúninu stipa pur guiénenu xiñee qué runi crecaʼ religión ne xiñee riníʼ íquecaʼ zacá. Nuu binni qué riuulaʼdxiʼ guiníʼ de religión né binni ni qué runibiáʼ. Ne nuu de laacaʼ riniʼcaʼ cadi jneza guinabadiidxacabe laacaʼ xi riníʼ íquecaʼ de Dios. Ne xcaadxi rituilú guʼyaʼ binni cayuundacaʼ Biblia, jmaruʼ si né ca testigu stiʼ Jiobá. Neca zacá ni la? runi respetarnu ni runi sentir binni (2 Tim. 2:24).
6. ¿Ximodo bisihuinni apóstol Pablo nanna guiniʼné guiráʼ clase binni, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe?
6 ¿Xi zanda gúninu pa gúʼyanu qué riuulaʼdxiʼ binni guininu de Biblia, de Dios o de religión yaʼ? Guinínenu laacabe de cosa ni riuuláʼdxicabe cásica biʼniʼ apóstol Pablo. Ora biʼniʼ predicarbe ca judíu la? biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para gucaabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ. Peru dxi guníʼnebe caadxi filósofo griegu ra Areópago la? qué niquiiñedibe Biblia ora guníʼnebe laacaʼ (Hech. 17:2, 3, 22-31). ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe yaʼ? Pa guinínenu tuuxa ni qué runi cré ni ná Biblia la? jma galán cadi iquiiñenu ni ora guinínenu laa. Pa gudiʼnu cuenta qué racalaʼdxiʼ binni ca guʼyaʼ xcaadxi cayuundanenu laa Biblia la? iquiiñenu dispositivu electrónicu stinu para guidúʼndanenu laa ti textu de lu Biblia.
7. Né ni ná 1 Corintios 9:20-23, ¿xi caquiiñeʼ gúninu para chinándanu ejemplu stiʼ Pablo?
7 Guiénenu ne gucaʼdiáganu binni. Naquiiñeʼ gúninu stipa para guiénenu xi maʼ bicaa binni guchaa modo riníʼ ique (Prov. 20:5). Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Pablo sti biaje. Judíu laabe, ne zándaca biyúbibe modo guiníʼnebe ca gentil, ca ni huaxiéʼ nanna o qué lica ganna gastiʼ de Jiobá ne Stiidxaʼ. Nga runi, pa racaláʼdxinu guiénenu ca binni ni nuu neza ra runi predicarnu ne chuʼnu lugar sticaʼ la? zándaca caquiiñeʼ guyúbinu información lu ca publicación nápanu o guinábanu tuuxa hermanu de experiencia gacané laanu (biindaʼ 1 Corintios 9:20-23).
8. ¿Ximodo zanda guzulú guinínenu ti binni de Biblia?
8 Quixhe íquenu guidxélanu binni ni caquiiñeʼ gucaadiaga mensaje zinenu ra nuu (Mat. 10:11). Para ganda gúninu ni la? caquiiñeʼ guinabadiidxanu laacaʼ xi riníʼ íquecaʼ ne gucaadiaga chaahuinu laacaʼ. Ti hermanu de Inglaterra rinabadiidxaʼ ca binni ni nabeza ra runi predicar xi caquiiñeʼ gúnicaʼ para guibaninecaʼ xheelacaʼ nayecheʼ, gusiniisicaʼ ca xiiñicaʼ galán ne gudxiilucaʼ ca guendanagana sticaʼ. Despué de guicabi binni ca la? rinabadiidxabe laa: «¿Xi riníʼ íqueluʼ de conseju ni gucuá raca casi chupa mil iza riʼ yaʼ?». De racá, sin guzeetebe Biblia riquiiñebe teléfono stibe para guluiʼbe binni ca ti textu ni cacabi pregunta ca.
GACANENU BINNI CHINDÁ STIIDXAʼ DIOS NDAANIʼ LADXIDÓʼ
9. ¿Xi zanda gúninu para gacanenu ca binni ni qué racalaʼdxiʼ guinínenu laacaʼ de Dios?
9 ¿Xi zanda gúninu para chindá Stiidxaʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni qué racalaʼdxiʼ guinínenu laacaʼ de Dios yaʼ? Zanda guinínenu laacabe de tema ni maca runibiáʼcabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, stale binni nabé riuulaʼdxiʼ naturaleza. Nga runi, zanda gábinu laacaʼ: «Zándaca maʼ nánnaluʼ stale de ca cosa ni ruzáʼ binni runi copiarni de naturaleza. Tobi de laani nga ca binni ni ruzáʼ ca micrófono, runi estudiárcabe diaga binni, ne ca ni ruzáʼ cámara runi estudiarcaʼ guielú binni. ¿Ñee rábiluʼ ti binni bizáʼ guielunu ne diáganu la? ti stipa nadipaʼ la? o sti cosa?». Despué de gucaadiaga chaahuinu ni guicabi binni la? zándaruʼ gábinu laa: «Ora runi estudiar ca ingenieru guielú ne diaga binni, ¿cadi dxandíʼ caziidicabe de Dios ni bizáʼ cani la? Guizáʼ bidxagayaaʼ ora gunabadiidxaʼ ti poeta de dxiqué pa runadiaga ne ruuyaʼ ni bizáʼ guielú ne diaga binni. De racá guníʼ poeta riʼ ni bizáʼ cani nga ni rudii guendabiaaniʼ binni. Ne caadxi científicu laacaʼ riniʼcaʼ dxandíʼ ni guníʼ poeta riʼ» (Sal. 94:9, 10). Ne zanda guluinu laabe ti videu ni nuu lu jw.org® ni zeeda lu serie «Opiniones sobre el origen de la vida», ni zeeda lu sección «Entrevistas y experiencias» (guyé ra ná PUBLICACIONES > VIDEOS). O zanda guni ofrecernu laabe folletu ni láʼ ¿Es la vida obra de un Creador? o folletu ni láʼ El origen de la vida. Cinco cuestiones dignas de análisis.
10. ¿Xi sti modo zanda guzulú guinínenu tuuxa ni qué racalaʼdxiʼ guiniʼnécabe laa de Dios?
10 Stale binni racalaʼdxiʼ guibani galán lu ca dxi ni zeeda ca. Peru stale ridxibi guinitilú Guidxilayú o maʼ cadi guibani binni ndaaniʼ ni. Ti superintendente de Noruega ná ca binni ni qué racalaʼdxiʼ guiníʼ de Dios guizáʼ riuuláʼdxicaʼ guiniʼcaʼ de ca cosa ni cazaaca ndaaniʼ guidxilayú riʼ. Despué de ugapadiuxibe ti binni, rinabadiidxabe laa: «¿Ñee rábiluʼ zabáninu galán despué la? ¿Tu laa rábiluʼ zanda gacané para guibáninu jma galán yaʼ? ¿Ñee ca políticu la? ca científicu la? o nuuruʼ tuuxa ni zanda gúnini?». Despué de gucaadiaga chaahuibe binni ca, ruundanebe laa ti textu ni caníʼ ximodo zabáninu despué. Caadxi de laacaʼ riuuláʼdxicaʼ promesa ni zeeda lu Biblia ni ná qué zanitilú Guidxilayú riʼ ne zabani binni ndaaniʼ ni para siempre (Sal. 37:29; Ecl. 1:4).
11. a) ¿Xiñee naquiiñeʼ guyúbinu modo guinínenu binni? b) Né ni guníʼ apóstol Pablo lu Romanos 1:14-16, ¿xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu?
11 Naquiiñeʼ guyúbinu gadxé gadxé modo para guzulú guinínenu binni. Gadxé gadxé nga modo riníʼ ique cada binni. Ne cadi ngueca nga ni riuulaʼdxiʼ cada binni. Nuu tu laa riuulaʼdxiʼ guiníʼ de Dios, peru nuu xcaadxi jma riuuláʼdxicaʼ guinínenu laacaʼ de xcaadxi tema. Intiica clase binni guidxaaganu, caquiiñeʼ guni aprovecharnu intiica oportunidad para guni predicarnu binni (biindaʼ Romanos 1:14-16). Ne cadi guiaandaʼ laanu Jiobá nga racané para chindá Stiidxaʼ ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni racalaʼdxiʼ gaca ni jneza (1 Cor. 3:6, 7).
XIMODO GUINÍNENU CA BINNI DE ASIA DE STIIDXAʼ DIOS
Racané stale publicador ca binni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ra qué runi cré binni Dios gunibiaʼcaʼ ca conseju galán zeeda lu Biblia. (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13).
12. ¿Xi zanda gúninu para guinínenu ca binni de Asia ni qué huaníʼ ique pa dxandíʼ nuu tuuxa ni bizáʼ guiráʼ ni nuu?
12 Lu guidubi guidxilayú riʼ, ridxaaga stale publicador binni de Asia. Ládecabe nuu binni ni zeeda de guidxi ra qué riná gobiernu gapa binni religión. Ndaaniʼ caadxi guidxi de Asia, stale binni qué huaníʼ íquecaʼ pa dxandíʼ nuu tuuxa ni bizáʼ guiráʼ ni nuu. Ne nuu de laacaʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ jma de ni bizáʼ guiráʼ ni nuu ne rábicaʼ laanu guni estudiárnenu laacaʼ. Peru laaca nuu xcaadxi ni qué riná ganna jma de laani. ¿Xi zanda gúninu para gusíʼdinu laacabe de ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios yaʼ? Caadxi publicador maʼ bidii cuenta jma jneza guzulú guiníʼnecaʼ binni de ti tema ni cadi zeeda lu Biblia, guizaaláʼdxicaʼ laacabe ne despué, ora ganda la? gábicaʼ laabe xi guleenducaʼ ora yenándacaʼ ti principiu zeeda lu Biblia.
13. ¿Xi zanda gucaa binni chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ jma de Biblia? (Biiyaʼ foto zeeda lu portada).
13 Ca conseju zeeda lu Biblia nga ca ni racané binni chuulaʼdxiʼ ganna jma (Ecl. 7:12). Ndaaniʼ guidxi Nueva York, sicaríʼ guníʼ ti hermana ni riganna ca binni riníʼ chino mandarín: «Runeʼ stipa pur guizaalaʼdxeʼ binni ne gucaadiaʼgaʼ laacaʼ. Pa gannaʼ deruʼ bedandá binni ca ndaaniʼ guidxi riʼ, rinabadiidxaʼ laa ximodo huayeni laa, pa maʼ bidxela dxiiñaʼ ne ximodo cayuni tratárcabe laa». Ndiʼ racané hermana riʼ para guiniʼné laacabe de Biblia. Ne ora randa rúnibe ni la? rinabadiidxabe laacaʼ: «¿Xi rábiluʼ caquiiñeʼ gúninu para ganda chuʼ guiráʼ binni tobi si yaʼ? ¿Ñee zanda guluéʼ lii xiná ti proverbio zeeda lu Biblia la? Proverbio ca ná: “Ora guzulú tinde tuuxa zeeda gácani casi ora nuxhálecabe ti presa para guixii nisa stiʼ, nga runi, ante guzulú tíndetu la? laguixeleʼ”. ¿Ñee rábiluʼ zanda gacané conseju riʼ para ganda chuʼ binni tobi si la?» (Prov. 17:14). Pa gúninu ni runi hermana riʼ zacaneni laanu para ganda guinínenu binni ni guni predicarnu ca sti biaje.
14. ¿Xi runi ti hermanu ni nabeza ladu este stiʼ Asia para gacané ca binni ni qué runi cré Dios?
14 ¿Xi zanda gábinu ca binni ni ná qué runi cré Dios? Ti hermanu ni nabeza ladu este stiʼ Asia ni napa stale experiencia para guni predicar ca binni ni qué runi cré Dios guníʼ: «Ora rabi binni naa qué runi cré Dios la? ni nuube guiniʼbe nga cadi caquiiñeʼ guni cré binni ca dios ni nuu ndaaniʼ xquidxi. Ne rabeʼ laabe naa laacaʼ riníʼ ique cadi dxandíʼ guiráʼ ca dios ca, purtiʼ hombre nga bizáʼ cani. Ruundaniáʼ laabe Jeremías 16:20, ni ná: “¿Zándaxa guzáʼ binni stale dios para laa pa cadi dxandíʼ dios laacabe?”. De racá rinabadiidxaʼ laabe ximodo zanda ganna binni tuu nga dios ni dxandíʼ lade ca dios ni maʼ bizáʼ binni. Rucaadiaʼgaʼ chaahueʼ laabe ne ruundaniáʼ laabe Isaías 41:23 ni ná: “Lagabi laadu xi zazaaca despué, laguluíʼ laadu dxandíʼ dios laatu. Ya, laguni xiixa, ni jneza o ni cadi jneza, ti guidxagayaadu ora guidúʼyadu ni”. Despué ruluéʼ laabe xiixa ni maʼ guníʼ Jiobá chigaca despué».
15. ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ ti hermanu ni nabeza ladu este de Asia?
15 Guidúʼyanu ni runi ti hermanu ni nabeza ladu este de Asia ora runi revisita. Sicaríʼ guniʼbe: «Ruluéʼ laacabe ca ejemplu ra rihuinni guizáʼ nuu xpiaaniʼ ni bicaa Biblia, purtiʼ luni zeeda profecía ni maʼ guca cumplir ne ca ley ni nuu lu universu. Despué racaniáʼ laacabe gudiicabe cuenta dxandíʼ nabani ne nuu xpiaaniʼ ni bizáʼ guiráʼ ni nuu. Ora rudii binni cuenta dxandíʼ nuu Dios la? oracaruʼ ruluéʼ laacaʼ ni rusiidiʼ Biblia de Jiobá».
16. Né ni ná Hebreos 11:6, ¿xiñee naquiiñeʼ guni cré ca estudiante stinu Dios ne ni zeeda lu Biblia, ne ximodo zanda gacanenu laacaʼ gúnicani?
16 Ora runi estudiárnenu ca binni ni qué gapa religión la? caquiiñeʼ gacanenu laacaʼ iguidxi fe sticaʼ para gánnacaʼ dxandíʼ nuu Dios (biindaʼ Hebreos 11:6). Laaca caquiiñeʼ gacanenu laacaʼ gápacaʼ confianza ni zeeda lu Biblia. Para ganda gúninu ni la? zándaca caquiiñeʼ guidúʼndanenu laabe ca ni rusiidiʼ Biblia stale biaje. Cada biaje guni estudiárnenu laabe la? zándaca caquiiñeʼ guluinu laabe ca prueba ni rusihuinni dxandíʼ Stiidxaʼ Dios Biblia. Ti cosa ni zanda gúninu nga guluinu laabe biaʼsi ni riníʼ Biblia de ciencia, historia, ca conseju zeeda luni ne ca profecía ni maʼ guca cumplir.
17. ¿Xi zabeendunu pa gannaxhiinu binni?
17 Ora rannaxhiinu ca binni ni napa o qué gapa religión la? racanenu laacaʼ gácacaʼ discípulo stiʼ Cristu (1 Cor. 13:1). Ora rusíʼdinu binni ni ná Biblia la? racaláʼdxinu guiénecaʼ nadxii Dios laacaʼ ne racaláʼdxibe gannaxhiinu laabe. Guiráʼ iza riuunisa mil de binni ni qué lica ñuulaʼdxiʼ ñanna de religión, peru yanna riʼ maʼ nadxiicaʼ Dios. Nga runi, cadi guiníʼ íquenu qué zuchaa binni ne gusihuínninu nadxiinu ne rizaaláʼdxinu guiracaʼ. Gucaʼdiáganu ne gúninu stipa pur guiénenu laacaʼ. Gacanenu laacaʼ chinándacaʼ ejemplu stiʼ Cristu.
CANCIÓN sjj 76 Ziuuluʼ nayecheʼ ora gucheecheluʼ diidxaʼ
a Tiempu riʼ nuu stale binni ni qué gapa religión ndaaniʼ guidxilayú riʼ. Ne zanda guidxaaganu caadxi de laacabe ora maʼ cayuni predicarnu. Lu artículo riʼ zazíʼdinu ximodo guinínenu laacabe, ximodo gacanenu guni crécabe ni zeeda lu Biblia ne gápacabe fe Jiobá.
b IDEA RISACA: Lu artículo riʼ, diidxaʼ qué gapa religión laaca caniʼni de ca binni ni qué runi cré Dios.
c Según ca encuesta ni maʼ guca, caadxi de ca guidxi riʼ nga Albania, Alemania, Australia, Austria, Azerbaiyán, Canadá, China, Corea del Sur, Dinamarca, España, Francia, Hong Kong, Irlanda, Israel, Japón, Noruega, Países Bajos, Reino Unido, República Checa, Suecia, Suiza ne Vietnam.
d NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayuni predicar ti hermanu ni runi dxiiñaʼ ra hospital ti compañeru stiʼ, ne despué riuu xcompañérube riʼ lu sitiu de Internet, jw.org.