BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w25 mayo yaza 14-19
  • Guyúbinu guidxi ni qué ziuudxí guinitilú

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Guyúbinu guidxi ni qué ziuudxí guinitilú
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • GÁPANU CONFIANZA QUE ZIUUDXÍ GUSAANA JEHOVÁ LAANU
  • GUZÚʼBANU STIIDXAʼ CA NI CAYUNI DIRIGIR LAANU
  • GANNAXHIISAANU CASI NADXIINU FAMILIA STINU NE GUIDXAAGALUNU BINNI RA LÍDXINU
  • ¿XI ZAZAACAʼ HUIDXEGÁ SI?
  • Ti carta ni zacané laanu guni huantarnu ne cadi guixélenu de Dios
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2024
  • Siempre biyubi Jehová ora guicaaluʼ ti decisión
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2023
  • Gunna nuu cosa ni qué zanda gánnaluʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
  • Galán nga chuʼnu gaxha de ca hermanu stinu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
w25 mayo yaza 14-19

ARTÍCULO DE ESTUDIU 21

CANCIÓN 21 Guyúbinu primeru Reinu stiʼ Dios

Guyúbinu guidxi ni qué ziuudxí guinitilú

«Cuyúbinu né gana ti guidxi ni chigueedaruʼ» (HEB. 13:14).

TEMA

Ximodo racané libru stiʼ Hebreos capítulo 13 laanu yanna ne ximodo zacaneni laanu huidxe si.

1. ¿Xi guníʼ Jesús zazaaca guidxi Jerusalén lu primé siglu que?

CAADXI dxi ante gatiʼ Jesús, gudxi ca discípulo stiʼ ti profecía. Primé biaje guca cumplir profecía riʼ bizaacani lu primé siglu ora binitilú Jerusalén ne templu stiʼ. Gúdxibe ca discípulo stibe, zedandá ti dxi zuuyacaʼ ziuu «campamentu stiʼ ca ejércitu guidubi vuelta Jerusalén» (Luc. 21:20). Gúdxibe laacaʼ, ora guizaaca ndiʼ, guxooñecaʼ, guireecaʼ de ndaaniʼ guidxi que. Ne guca cumplir ca diidxaʼ guníʼ Jesús ora guluu ca soldadu stiʼ guidxi Roma leʼ Jerusalén (Luc. 21:​21, 22).

2. ¿Xi gudxi apóstol Pablo ca xpinni Cristu de guidxi Judea ne de guidxi Jerusalén?

2 Ora maʼ xhupa xhonna si iza cayaadxaʼ para cuʼ ca soldadu stiʼ guidxi Roma leʼ Jerusalén, bicaa apóstol Pablo ti carta niné ti mensaje nabé risaca ra nuu ca xpinni Cristu de guidxi Jerusalén ne ra nuu ca xpinni Cristu de Judea. Tiempu riʼ runibiaʼnu ni casi Carta para ca Hebreos. Luni bicaabe caadxi conseju para gacanebe chuʼ ca xpinni Cristu riʼ listu pur ni chiguidxaagalucaʼ: chiguinitilú guidxi Jerusalén. Pa racalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu que guilacaʼ naquiiñeʼ chuʼcaʼ dispuestu gusaanacaʼ lídxicaʼ ne ca negocio sticaʼ. Ngue runi ra caníʼ Pablo de guidxi Jerusalén, sicaríʼ bicaabe: «Qué gápanu ti guidxi ni qué zanitilú raríʼ, sínuque cuyúbinu né gana ti guidxi ni chigueedaruʼ» (Heb. 13:14).

3. ¿Gunáʼ nga «guidxi ni chigueedaruʼ», ne xiñee ruyúbinu ni?

3 Zándaca guyuu binni biʼniʼ burla ca xpinni Cristu ni gudixhe ique guxooñecaʼ de guidxi Jerusalén ne de Judea, peru pur decisión gucuaacabe que bilácabe. Ca dxi stinu riʼ, laaca nuu binni ni runi burla laanu purtiʼ qué riguíxhenu confianza stinu lu bueltu nin lu náʼ binni guidxilayú. ¿Xiñee qué rúninu ni yaʼ? Purtiʼ nánnanu zidiʼdiʼ guidxilayú riʼ ne laanu cuyúbinu «guidxi ni napa base naguidxi», «guidxi ni chigueedaruʼ». Ne guidxi riʼ nga Reinu stiʼ Dios (Heb. 11:10; Mat. 6:33).a Lu artículo riʼ, zadúʼyanu caadxi conseju bidii Pablo lu carta ni bicaa para ca xpinni Cristu hebreu. Primé, zadúʼyanu ximodo gucané ca conseju riʼ laacabe para cadi gusaana de guyúbicabe «guidxi ni chigueedaruʼ», guiropa, ximodo gucanécani laacabe chúʼcabe listu ora guinitilú guidxi Jerusalén ne guionna, ximodo racané ca conseju riʼ laanu ca dxi stinu riʼ.

GÁPANU CONFIANZA QUE ZIUUDXÍ GUSAANA JEHOVÁ LAANU

4. ¿Xiñee guca guidxi Jerusalén ti guidxi risaca para ca xpinni Cristu?

4 Guca guidxi Jerusalén nabé risaca para ca xpinni Cristu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ndaaniʼ guidxi que nga guyuu primé congregación lu iza 33. Laaca ndaaniʼ guidxi que nga guyuu grupu ni zániru. Ne stale xpinni Cristu maʼ nápacaʼ stale cosa risaca ne lídxicaʼ raqué. Peru gudxi Jesús ca discípulo stiʼ caquiiñeʼ guireecaʼ de guidxi Jerusalén ne de Judea (Mat. 24:16).

5. ¿Xi biʼniʼ Pablo para gucané chuʼ ca xpinni Cristu que listu?

5 Racalaʼdxiʼ Pablo chuʼ ca xpinni Cristu que listu para guireecaʼ de Jerusalén: ngue runi gucanebe laacaʼ gúʼyacaʼ guidxi que casi ruuyaʼ Jehová ni. Bisietenaláʼdxibe laacaʼ maʼ cadi canabaʼ diʼ Jehová guni adorárcabe laa ndaaniʼ templu que, gudiicabe sacrificiu ne chuʼ sacerdote ndaaniʼ ni (Heb. 8:13). Stale de ca binni guidxi que bicaanacaʼ Mesías. Maʼ cadi naca diʼ templu que lugar ra raca adorar Jehová ne zanitiluni (Luc. 13:​34, 35).

6. ¿Xiñee biaʼsi peʼ ca diidxaʼ guníʼ Pablo ni zeeda lu Hebreos 13:​5, 6 para ca xpinni Cristu que?

6 Ora bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu hebreu, naca guidxi Jerusalén ti guidxi nabé risaca, riuuladxiʼ binni chindeza ndaanini ne chiganna ni. Ti escritor romanu ni bibani tiempu que ni láʼ Plinio, guníʼ naca Jerusalén «guidxi ni jma runibiáʼ binni Oriente» (Historia Natural, libro V, traducción de Gerónimo de Huerta). Guirá iza rié ca judíu ni nabeza gadxé gadxé lugar guidxi Jerusalén para gúnicaʼ saa, ne ngue racané gapa guidxi que bueltu. Ne laaca pur laani, stale de ca xpinni Cristu qué ñaadxaʼ bueltu laacaʼ. Zándaca pur nga gudxi Pablo laacabe: «Lagusihuinni cadi nadxiitu bueltu pur modo nabánitu, sínuque lachuu nayecheʼ né ca cosa si ni nápatu». Despué bisietenaláʼdxibe laacaʼ ni ná Stiidxaʼ Dios, promesa ni biʼniʼ Jehová: «Qué zusaanaʼ lii ne qué ziaanadxieeʼ de gacaniaʼ lii» (biindaʼ Hebreos 13:​5, 6; Deut. 31:6; Sal. 118:6). Biaʼsi peʼ ora caquiiñeʼ ca xpinni Cristu de Jerusalén ne de Judea ca diidxaʼ ni bizeeteʼ Pablo riʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ despué si de gucuaacabe carta que, zusaanacabe xquídxicabe, negocio stícabe ne ca cosa risaca ni nápacabe. Zindézacabe sti lugar, zuyúbicabe modo guibánicabe raqué ne zácani nagana para laacabe.

7. ¿Xiñee dede ca yanna galán cadi gusaana de gápanu confianza Jehová?

7 Ximodo racaneni laanu tiempu riʼ: Cásica ca xpinni Cristu de primé siglu que, laanu laaca caquiiñeʼ gatananu ne chuʼnu listu (Luc. 21:​34-36). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ «ziuu stale yuubaʼ» o zaca gran tribulación ne zaluxe guidxilayú malu riʼ (Mat. 24:21). Ca dxi ca, zándaca zusaananu caadxi cosa ni nápanu o guiráʼ cani peru qué ziuʼnu xizaa purtiʼ nápanu confianza qué ziuu dxi gusaana Jehová laanu. Neca caʼruʼ guzulú gran tribulación zanda gusihuínninu nápanu confianza Jehová. Galán guiníʼ íquenu: ¿Ñee rusihuinni ca meta ne ca decisión ricaaʼ nuaaʼ seguru zapa Jehová naa, ne riguixheʼ esperanza stinneʼ lu nabe ne cadi lu ca cosa risaca ni napaʼ la?» (1 Tim. 6:17). Ni bizaaca lu primé siglu que racaneni laanu cadi guixélenu de Dios ora guzulú gran tribulación. Neca nánnanu jma nagana zaca ca dxi ca purtiʼ ziuu stale yuubaʼ ne zudxíʼlunu stale guendanagana ni qué huayuu dxi gápanu. Nga runi, ora guzulú gran tribulación, ¿ximodo gánnanu xi peʼ gúninu yaʼ?

GUZÚʼBANU STIIDXAʼ CA NI CAYUNI DIRIGIR LAANU

8. ¿Xi gudxi Jesús ca discípulo stiʼ?

8 Chupa chonna iza despué de biseendaʼ Pablo carta ra nuu ca xpinni Cristu hebreu guluu ca soldadu stiʼ guidxi Roma leʼ guidxi que. Óraque nga gúnnacabe caquiiñeʼ guireecabe de raqué purtiʼ maʼ chiguinitilú guidxi Jerusalén (Mat. 24:3; Luc. 21:​20, 24). Peru ¿pa neza chécabe yaʼ? Pa Jesús guníʼ: «Guxooñeʼ ca ni nuu Judea lu ca dani» (Luc. 21:21). Nuu stale dani gaxha de guidxi que. Yanna, ¿xi dani chécabe yaʼ?

9. ¿Xiñee zándaca guníʼ ique ca xpinni Cristu que xi lugar checaʼ para guilacaʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ mapa ca).

9 Nuu stale dani ra zanda guxooñeʼ ca xpinni Cristu que, casi ca dani ni nuu guidxi Samaria, ca dani ni nuu Galilea, dani Hermón ne ca dani stiʼ Líbano, ne nuuruʼ xcaadxi dani ni riaana chericaʼ guiiguʼ Jordán (biiyaʼ mapa ca). Ruluíʼ si seguru caadxi de ca guidxi ni nuu lugar ra nuu ca dani que. Tobi de ca guidxi que nga Gamala, guizáʼ nagana para chindácabe raqué purtiʼ nuuni lugar ra jma nasoo stiʼ ti dani, ni guizáʼ nagana para quíbacabe lu. Caadxi de ca judíu que guníʼ íquecaʼ ngue nga lugar jma seguru para ganda guilacaʼ. Peru bicaalú ca soldadu stiʼ guidxi Roma Gamala, ne stale de ca ni nabeza raqué gúticaʼ.b

Ti mapa ra rihuinni caadxi dani ne caadxi guidxi stiʼ Israel lu siglu primeru. Ladu guiáʼ de guidxi Jerusalén nuu ca dani stiʼ Líbano, ca dani stiʼ Galilea, ca dani stiʼ Samaria ne ca dani stiʼ Galaad, dani stiʼ Hermón ne dani Tabor, ne laaca nuu ca guidxi stiʼ Gamala, Cesarea ne Pela. Ladu gueteʼ stiʼ guidxi Israel nuu ca dani stiʼ Judea ne stiʼ Abarim, ne guidxi stiʼ Masada. Laaca rihuinni ca neza ni yenanda ca romanu lu ca campaña de guerra sticaʼ ne ca lugar ni biniti ca judíu lu ca iza 67 ne 73.

Nuu stale dani gaxha ra ñanda nuxooñeʼ ca xpinni Cristu que peru cadi guiráʼ diʼ cani nácacani ti lugar seguru para guilácabe. (Biiyaʼ párrafo 9).


10, 11. a) ¿Ximodo zándaca gudxi Jehová xquidxi xi guni? (Hebreos 13:​7, 17). b) ¿Xi bizaaca ca xpinni Cristu ni bizuubaʼ diidxaʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).

10 Yanna, ¿ximodo gunna ca xpinni Cristu paraa checaʼ yaʼ? Zándaca biquiiñeʼ Jehová ca xpinni Cristu ni zániru ndaaniʼ congregación para gabi laacabe paraa chécabe. Gudiʼdiʼ si iza, ti hombre ni nanna de historia ni lá Eusebio bicaa «bidii Dios ti visión ca binni de raqué», ca xpinni Cristu de Jerusalén, «checaʼ sti lugar, guireecaʼ de guidxi que ante guzulú guerra ne chindézacaʼ ndaaniʼ sti guidxi stiʼ Perea (guidxi ni rábicabe Pella)» (Historia eclesiástica, tomo I, traducción de George Grayling). Guidxi Pella o Pela nga tobi de ca lugar ra zanda guilácabe. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nuuni gaxha de guidxi Jerusalén, ngue runi cadi nagana zaca para laacabe chindácabe raqué. Ne purtiʼ cadi judíu stale de ca binni ni nabeza raqué ne cadi nuucabe lade ca judíu ni cucaalú para guireecaʼ de lu náʼ guidxi Roma (biiyaʼ mapa ca).

11 Sicaríʼ bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu: «Laguzuubaʼ stiidxaʼ ca ni cayuni dirigir laatu» (biindaʼ Hebreos 13:​7, 17). Ca ni yenanda conseju riʼ, bixooñecaʼ lu ca dani que. Cumu bizuubacabe diidxaʼ la? bilácabe. Ne qué nusaana Dios ca ni cabeza guicaa «guidxi ni napa base naguidxi», laani nga Reinu stiʼ Dios (Heb. 11:10).

Zizá ti grupu de xpinni Cristu de primé siglu que lade ca dani ni nuu gaxha de Jerusalén ne nuácabe ca cosa stícabe.

Naca Pela ti lugar ni riaana gaxha de Jerusalén ne ti lugar ra zanda guilácabe. (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11).


12, 13. ¿Ximodo huayuni dirigir Jehová xquidxi ora peʼ cadiʼdiʼ lu guendanagana?

12 Ximodo racaneni laanu tiempu riʼ: Riquiiñeʼ Jehová ca hermanu ni runi dirigir laanu para gábicaʼ laanu xi peʼ naquiiñeʼ gúninu. Lu Biblia zeeda stale relatu ni rusihuinni biquiiñeʼ Jehová hombre ni qué nixeleʼ de laa para guni dirigir xquidxi ora peʼ cadíʼdicaʼ lu guendanagana (Deut. 31:23; Sal. 77:20). Ne ca dxi riʼ rihuinni dxíchica caquiiñeʼ Jehová ca hermanu ni runi dirigir laanu para gábibe laanu xi gúninu.

13 Guzéʼtenu ti ejemplu, casi peʼ bizulú pandemia stiʼ COVID-19, bidii ca hermanu ni cayuni dirigir xquidxi Jehová laanu instrucción ni peʼ caquíʼñenu. Gucuaa ca ancianu instrucción para gúʼyacaʼ cadi guiaadxaʼ guendaró espiritual ca hermanu. Chupa chonna beeu despué de bizulú pandemia que gúpanu ti asamblea regional ni qué ziuudxí guiaandaʼ laanu, purtiʼ gudiʼdiʼ ni lu internet, televisión ne radiu lu jma de 500 idioma. Qué ñaadxaʼ guendaró espiritual laanu lu pandemia ne gucaneni laanu ganda chuʼnu tobi si. Intiica si ni guizaaca, zanda chuʼnu seguru qué zusaana Jehová de gacané ca ni runi dirigir laanu para guicaacaʼ decisión jneza. Yanna, para chuʼnu listu ne gánnanu xi gúninu ora gueeda gran tribulación, naquiiñeʼ gápanu confianza Jehová ne guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni cayuni dirigir xquídxibe. Peru ¿xiruʼ caquiiñeʼ gúninu yaʼ?

GANNAXHIISAANU CASI NADXIINU FAMILIA STINU NE GUIDXAAGALUNU BINNI RA LÍDXINU

14. Casi riete lu Hebreos 13:​1-3, ¿xi biʼniʼ ca xpinni Cristu ora mayaca guinitilú guidxi Jerusalén?

14 Ora guzulú gran tribulación jmaruʼ si naquiiñeʼ gusihuínninu nadxiisaanu. Naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu ni guleza ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne Judea. Bisihuínnicaʼ nadxiisaacaʼ (Heb. 10:​32-34). Peru jmaruʼ si bisihuínnicaʼ nadxiisaacaʼ casi nadxiicaʼ familia sticaʼ ne bidxagalucaʼ binni ra lídxicaʼ ora mayaca guinitilú guidxi Jerusalén (biindaʼ Hebreos 13:​1-3).c Ne laaca ngaca nga naquiiñeʼ gúninu lu gran tribulación.

15. ¿Xiñee bisihuinni ca xpinni Cristu que nadxiisaacaʼ casi nadxiicaʼ familia sticaʼ ne ridxagalucaʼ binni ra lídxicaʼ?

15 Ora guluu ca soldadu stiʼ Roma leʼ Jerusalén ne málasi zecaʼ de raqué, óraque nga biree ca xpinni Cristu que de guidxi que. Peru huaxiéʼ si cosa bireenecaʼ (Mat. 24:​17, 18). Ra guyecaʼ lu ca dani que ne yendézacaʼ sti lugar gupa xidé gucanésaacaʼ. Stale de ca xpinni Cristu que caquiiñecaʼ guendaró, lari ne ti lugar ra cuézacaʼ, ngue runi bisihuínnicabe nadxiisaacabe casi nadxiicabe familia stícabe, bidxaagalúcabe binni ra lídxicabe ne bidiicabe de ni nápacabe (Tito 3:14).

16. ¿Ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu ca hermanu? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).

16 Ximodo racaneni laanu tiempu riʼ: Cumu nadxiinu ca hermanu stinu la? racanenu laacaʼ ora peʼ caquiiñeʼ ca ni. Stale xpinni Jehová huayuucaʼ dispuestu gacanecaʼ ca hermanu ni bisaana xquidxi pur cayaca guerra o xiixa desastre natural ne gudiicaʼ ni caquiiñecabe para guibaninécabe ne racanecaʼ laacabe para cadi gusaana de gúnicabe ni ná Jehová. Sicaríʼ guníʼ ti hermana ni biree de ndaaniʼ guidxi Ucrania pur guerra ni cayaca: «Maʼ bidúʼyadu ximodo gucané Jehová laadu ra biquiiñeʼ ca hermanu. Guizáʼ galán modo bidxaagalúcabe laadu ne maʼ bidúʼyadu pabiáʼ maʼ gucanécabe laadu ndaaniʼ guidxi Ucrania, Hungría. . . , ¡ne yanna ndaaniʼ guidxi Alemania!». Ora ridxaagalunu binni ra lídxinu, reeda gácanu casi ti herramienta ni riquiiñeʼ Jehová para gapaʼ ca hermanu (Prov. 19:17; 2 Cor. 1:​3, 4).

Né stale cariñu cadxaagalú ti guendaxheelaʼ ni maʼ huaniisi caadxi hermanu ni bizánacaʼ xquídxicaʼ. Nécabe ti maleta ne chupa chonna si bolsa ra nuu ca cosa stícabe.

Caquiiñeʼ ca xpinni Cristu ni bisaana xquidxi gacanenu laacaʼ. (Biiyaʼ párrafo 16).


17. ¿Xiñee caquiiñeʼ gannaxhiisaanu casi nadxiinu familia stinu ne guidxaagalunu binni ra lídxinu?

17 Risaca gacanésaanu yanna peru jmaruʼ si naquiiñeʼ gúninu ni lu gran tribulación (Hab. 3:​16-18). Nga runi, dede ca yanna cusiidiʼ Jehová laanu gannaxhiisaanu casi nadxiinu familia stinu ne guidxaagalunu binni ra lídxinu purtiʼ guizáʼ risaca gápanu ca cualidad riʼ lu gran tribulación.

¿XI ZAZAACAʼ HUIDXEGÁ SI?

18. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu hebreu?

18 Ca xpinni Cristu ni bizuubaʼ diidxaʼ ne bixooñecaʼ lu ca dani que, bilacaʼ dxi binitilú Jerusalén. Bisaanacabe guidxi que peru Jehová qué ñuudxí nusaana laacabe. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stícabe yaʼ? Dxandíʼ, laaca qué gánnanu xi guiráʼ chiguizaaca huidxegá si. Peru cásica gudixhená Jesús ca xpinni Cristu que laaca caguixhenabe laanu ti chuʼnu listu para guzúʼbanu diidxaʼ (Luc. 12:40). Laaca nápanu carta ni bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu hebreu ni racané laanu tiempu riʼ. Ne laaca maʼ biʼniʼ prometer Jehová laanu qué ziuudxí gusaana laanu ne qué ziaanadxí de gacané laanu (Heb. 13:​5, 6). Nga runi, cadi gusaana de guyúbinu guidxi ni qué ziuudxí guinitilú, Reinu stiʼ Dios. Pa cadi gusaana de guyúbinu ni, zacaanu stale ndaayaʼ yanna ne para siempre (Mat. 25:34).

¿XI NICÁBILUʼ?

  • ¿Xiñee dede ca yanna galán cadi gusaana de gápanu confianza Jehová?

  • ¿Xiñee risaca guzúʼbanu diidxaʼ lu gran tribulación?

  • ¿Xiñee caquiiñeʼ gannaxhiisaanu casi nadxiinu familia stinu ne guidxaagalunu binni ra lídxinu?

CANCIÓN 157 ¡Maʼ ziuu paz!

a Tiempu gucuá Biblia, guyuu guidxi ti rey nga runi mandar ndaanini, nga runi runibiáʼcabe ni casi ti reinu (Gén. 14:2).

b Bizaaca ndiʼ lu iza 67, cadi xadxí de biree ca xpinni Cristu de guidxi Judea ne guidxi Jerusalén.

c Lu diidxaʼ griegu, riquiiñeʼ diidxaʼ «gannaxhiisaatu casi nadxiitu familia stitu» para gusiénecabe guendarannaxhii ni nuu ndaaniʼ ti familia peru biaje riʼ biquiiñeʼ Pablo ni para guiníʼ de guendarannaxhii ni nuu ndaaniʼ congregación.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir