HISTORIA STINNEʼ
«Jehová nga cadinde»
RIETENALAʼDXEʼ lu iza 2010, ti jueves 28 de enero, nuaaʼ ndaaniʼ guidxi Estrasburgo (Francia), guizáʼ nananda dxi que. Guizáʼ sicarú guidxi que para chizá binni ne gunibiáʼ ni peru naa nuaaʼ raqué purtiʼ biseendacabe naa ne xcaadxi hermanu para guni defenderdu ca derechu stiʼ ca testigu stiʼ Jehová nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ canabaʼ Gobiernu stiʼ guidxi Francia ca hermanu de guidxi que quíxecaʼ impuestu ne guizáʼ stale bueltu ni, biaʼ 64 millón de euro (89 millón de dólar). Peru cadi nuudu nezalú tribunal que pur bueltu si ni canabaʼ gobiernu stiʼ guidxi que, sínuque para ti cosa jma risaca: gaca defender lá Jehová, zaqueca para cadi guiníʼcabe mal de ca hermanu de guidxi que ne para cadi gucueezacabe laacaʼ de guni adorarcaʼ Dios. Ni bizaaca nezalú tribunal que bisihuínnini «Jehová nga cadinde» (1 Sam. 17:47). Chigüeniáʼ laatu ximodo peʼ nga bizaacani.
Ra maʼ ziluxe iza 1999, gunabaʼ Gobiernu stiʼ guidxi Francia quixe sucursal stiʼ ca Testigu ni nuu ndaaniʼ guidxi Francia impuestu pur ca donación ni bidii ca hermanu lu iza 1993 hasta lu iza 1996. Yenedu casu riʼ nezalú ca tribunal ni nuu ndaaniʼ guidxi que, peru gastiʼ qué nibeendudu. Despué de binítidu nezalú ti tribunal, gucuaa Gobiernu stiʼ guidxi que jma de tapa millón gaayuʼ gayuaa mil euro (xhoopaʼ millón chonna gayuaa mil dólar) lu bueltu ni napa sucursal que ra bancu. Pur ni bizaacadu riʼ, gudixhe íquedu chuudu nezalú Tribunal Europeo. Peru ante, gunabaʼ tribunal riʼ guidxíñadu ne guidxiña ca abogadu stiʼ Gobiernu stiʼ Francia nezalú ti funcionaria stiʼ tribunal riʼ para chindadu ti acuerdu ante guzulú juiciu riʼ nezalú Tribunal Europeo.
Guníʼ íquedu zanabaʼ funcionaria que quíxedu ti ndaa bueltu de biaʼ canabaʼ Gobiernu que laadu para gaca chaahuiʼ guendanagana que. Peru nánnadu pa quíxedu neca ti euro, maʼ cadi zinándadu ni ná ca principiu zeeda lu Biblia. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ca donación ni bidii ca hermanu que bidiicaʼ ni para gaca xhiiñaʼ Reinu ne cadi para guicaa Gobiernu stiʼ Francia ni (Mat. 22:21). Peru neca zaqué, guyuudu nezalú funcionaria que purtiʼ ngue nga canabaʼ Tribunal que laadu.
Grupu de hermanu ni yeniáʼ nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos lu iza 2010.
Guca reunirdu ndaaniʼ ti sala guizáʼ galán stiʼ Tribunal Europeo que. Ne bizaaca ni peʼ guníʼ íquedu que: primeca ni guníʼ funcionaria que nga cabeza quixe ca testigu stiʼ Jehová de guidxi Francia ti ndaa bueltu de biaʼ nexheʼ quíxecaʼ de impuestu. Málasi bidii gana laadu guinabadiidxadu laabe: «¿Ñee nánnaluʼ maʼ guxha Gobiernu stiʼ Francia ca testigu stiʼ Jehová jma de tapa millón arondaʼ de euro lu bueltu ni nápacaʼ ra bancu la?».
Pur modo binilú funcionaria que. Bihuínnica qué gánnabe ni. Ora gudxi ca abogadu stiʼ Gobiernu que laabe dxandíʼ ni canidu que, guizáʼ bidxiichibe ne gudindenebe laacaʼ ne oraqueca binduuxebe reunión que. Bidieeʼ cuenta Jehová nga biniibi ca cosa que para guni ganardu casu que. Guizáʼ cayéchedu bireʼdu de raqué ne guizáʼ cadxagayaadu ni bizaaca que.
Lu iza 2011, 30 de junio, guníʼ guiráʼ ni nuu lu Tribunal Europeo que biʼniʼ ganardu. Gunabaʼ Tribunal que Gobiernu stiʼ Francia gusaana de guinabaʼ laadu quíxedu impuestu que ne gudxiguetaʼ bueltu ni guxhaʼ laadu ne interés stini. Decisión risaca ni gucuaa Tribunal riʼ dede yanna cayacaneni ca hermanu de Francia. Qué niníʼ íquedu pa pregunta ni málasi bínidu funcionaria que zeeda gácani casi xa guié ni bidaabi ique Goliat ni gucané guni ganardu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ casi gudxi David Goliat, «Jehová nga cadinde» (1 Sam. 17:45-47).
Ne cadi biaje si diʼ nga biʼniʼ ganardu. Neca huacaalú ca líder stiʼ ca religión ne ca políticu laanu, huayuni ganarnu ti mil chupa gayuaa veinticinco casu nezalú ca tribunal jma risaca stiʼ 70 guidxi ne nezalú caadxi tribunal internacional. Racané ca casu riʼ laanu gaca respetar ca derechu ni nápanu, casi gaca respetar nácanu ti religión nezalú ley, ganda guni predicarnu sin chuʼ tu gucueeza laanu, cadi guni participarnu lu ca ceremonia ni runi binni o ni runi ca autoridad pur xquidxi ne gaca respetar decisión ni maʼ gucuaanu de cadi guicanu rini.
Yanna, ¿ximodo ndiʼ guyuaaʼ lu grupu stiʼ ca hermanu ni runi defender ca derechu stiʼ ca testigu stiʼ Jehová Europa, pa naa runeʼ dxiiñaʼ ra central mundial stiʼ ca testigu stiʼ Jehová (Nueva York, Estados Unidos) yaʼ?
BISINIISI CHUPA MISIONERU NAA, GUIZÁʼ NADXIICABE JEHOVÁ
Bixhozeʼ láʼ George ne jñaaʼ láʼ Lucille, guyécabe clase 12 stiʼ Escuela de Galaad, ne guleʼ lu iza 1956, dxi cayuni servírcabe ndaaniʼ guidxi Etiopía. Gulee lácabe naa Philip, pur «Felipe, ti hombre ni runi predicar ca noticia galán» (Hech. 21:8). Ti iza despué, bicueeza Gobiernu dxiiñaʼ ni runi ca testigu stiʼ Jehová raqué. Neca nahuiineʼ peru rietenalaʼdxeʼ nagaʼchiʼ rié familia stinneʼ reunión ne laaca nagaʼchiʼ runi predicárcabe. ¡Cumu nahuiineʼ ne qué gannaʼ xi cazaaca la? guizáʼ rusiécheni naa! Peru lu iza 1960 guládxicabe laadu de guidxi que.
Nathan Knorr (primé ni zuhuaa ladu bigaʼ) dxi yegánnabe familia stinneʼ ndaaniʼ guidxi Adís Abeba (Etiopía) lu iza 1959.
Yendézadu Wichita (Kansas, Estados Unidos). Qué nusaanaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ de ñúnicaʼ xhiiñaʼ Jehová cásica bíʼnicabe ni dxi gúcacabe misioneru, pur modo rúnicabe ni, guizáʼ riguucabe gana xcaadxi para guni predicar. Bibánicabe casi ná ca principiu stiʼ Biblia ne ngue nga ni bisiidicabe naa, Judy, bizanaʼ ni jma huaniisi ne Leslie, bicheʼ ni jma nahuiiniʼ, laacabe laaca Etiopía gúlecabe. Guyuaanisaʼ dxi napaʼ 13 iza, ne chonna iza despué, guyuudu Arequipa (Perú), ra caquiiñeʼ tu guni predicar.
Lu iza 1974, dxi napaʼ 18 iza, biʼniʼ nombrar sucursal stiʼ Perú naa ne tapa hermanu casi precursor especial. Biseendacabe laadu chiguni predicardu ra qué huayaca predicar, ca lugar ni nuu lu ca dani stiʼ Cordillera de los Andes. Raqué biʼniʼ predicardu binni ni riníʼ quechua ne aimara. Biʼniʼ viajardu lu ti carru ni napa cama para gásidu ne guleeladu ni Arca pur forma nápani. Rietenalaʼdxeʼ riquíʼñedu Biblia para gusíʼdidu ca binni que maʼ cadi candaa zabee Jehová guendapobre, guendahuará ne guendaguti (Apoc. 21:3, 4). Stale de laacabe biziidiʼ de lu Biblia.
Carru ni gulee ladu Arca lu iza 1974.
BIʼNIʼ INVITARCABE NAA CHAAʼ RA CENTRAL MUNDIAL
Lu iza 1977, yeganna Albert Schroeder Perú. Nuube lade Grupu ni Zániru, ne guluube gana naa cuaaʼ solicitud para chaaʼ chiguneʼ xhiiñaʼ Jehová ra central mundial. Ne bineʼ ni nabe que. Qué nindaa, 17 de junio iza 1977, bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ Betel stiʼ Brooklyn. Guyuaaʼ lu departamentu de Limpieza y Mantenimiento bineʼ dxiiñaʼ raqué tapa iza.
Dxi bichaganadu lu iza 1979.
Lu beeu junio iza 1978 lu ti asamblea internacional ni guca Nueva Orleans (Luisiana) binebiaʼyaʼ Elizabeth Avallone. Bixhózebe ne jñaabe cásica bixhozeʼ ne jñaaʼ laacaʼ, guizáʼ nadxiicaʼ Jehová. Maʼ ziné Elizabeth tapa iza de naca precursora regular, ne meta stibe nga guni servirbe de tiempu completu biaʼ dxi guibánibe. Cumu qué nusaana de nucaʼdu para gánnadu ximodo nuudu la? qué nindaa guyuuladxisaadu. Bichaganadu 20 de octubre iza 1979 ne bizulú bínidu dxiiñaʼ Betel.
Primé congregación ni biʼniʼ asignárcabe laadu nga Brooklyn Spanish, ne guizáʼ gunnaxhii ca hermanu que laadu. Tiempu zinedu cayúnidu xhiiñaʼ Jehová maʼ guyuʼduʼ ndaaniʼ chonna congregación, ne laaca guizáʼ rusihuinni ca hermanu que nadxiicaʼ laadu ne riguucaʼ gana laadu para cadi gusaana de gúnidu dxiiñaʼ Betel. Guizáʼ rudiʼdu xquixe peʼ laacabe, zaqueca ca xhamígudu ne ca familia stidu purtiʼ gucanecaʼ laadu gápadu jñaadu ne bixhózedu dxi maʼ nagólacaʼ.
Ca betelita ni rié ndaaniʼ congregación Brooklyn Spanish lu iza 1986.
DXI BIZULUÁʼ BINEʼ DXIIÑAʼ NÉ DEPARTAMENTO DE ASUNTOS LEGALES
Lu beeu enero iza 1982 bizaaca xiixa ni cadi cabezaʼ: bichaacabe naa de asignación ne guluucabe naa lu Departamento de Asuntos Legales ni nuu Betel. Chonna iza despué biseendaʼ Betel naa para guneʼ estudiar universidad ne gacaʼ abogadu. Nabé guyuuladxeʼ guneʼ estudiar ca casu legal ni huayuni ganar ca testigu stiʼ Jehová ndaaniʼ guidxi Estados Unidos ne zaqueca ndaaniʼ xcaadxi guidxi, ni huayacané gaca respetar ca derechu ni nápanu neca para stale binni ruluíʼ huaxiéʼ risácacani. Ora maʼ nuudu lu clase xadxí runi estudiardu ca casu nabé risaca riʼ.
Lu iza 1986, dxi napaʼ 30 iza, biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente stiʼ Departamento de Asuntos Legales. Guizáʼ biecheʼ purtiʼ gupa xquidxi Jehová confianza naa neca nahuiineruaʼ, peru laaca bineʼ sentir guizáʼ naroʼbaʼ responsabilidad ni bidiicabe naa que purtiʼ nuu cosa ni qué gannaʼ ne guizáʼ nagana dxiiñaʼ ni chiguneʼ que.
Lu iza 1988 gucaʼ titular casi abogadu, peru qué nudieeʼ cuenta jma biquiiñeʼ tiempu stinneʼ para laani qué niquiiñeʼ ni lu ca cosa ni rúninu para chuʼnu gaxha de Jehová. Guni estudiarluʼ xiixa carrera zanda gucaani lii guiníʼ íqueluʼ jma nuu xpiaaniluʼ qué xcaadxi binni ni qué ñé scuela. Peru gucané Elizabeth naa guibiguetaʼ guneʼ ca cosa ni ruchiña naa gaxha de Jehová. Yanna naa piaʼ zanda gabeʼ laatu ni jma risaca nga gaca xhamígunu Jehová, gannaxhiinu laabe ne zaqueca ca xpínnibe, lugar de guicá íquenu gánnanu stale cosa.
BIʼNIʼ DEFENDERDU NE BIʼNIʼ LEGALIZARDU DXIIÑAʼ NI CAYACA PARA GACA PREDICAR CA NOTICIA GALÁN
Despué de gucaʼ titular, maʼ gunda bineʼ tender ca asuntu legal stiʼ Betel ne bineʼ defender nezalú ca tribunal derechu ni nápanu casi testigu stiʼ Jehová para guni predicarnu. Guizáʼ galán dxiiñaʼ ni runeʼ que peru laaca bidxaagaluáʼ guendanagana purtiʼ nagueenda ruchaa ca cosa ca ndaaniʼ xquidxi Jehová. Casi lu iza 1990 gunábacabe laadu gúnidu caadxi pauta ni caquiiñeʼ para maʼ cadi gapa ca publicación ni rusaananenu binni preciu. Ne tiempu que nga bizulú bisaananenu binni publicación sin quíxecaʼ. Guizáʼ gucaneni dxiiñaʼ ni raca Betel ne zaqueca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ ca congregación, ne huayacaneni cadi guinábacabe laanu quíxenu impuestu ni cadi caquiiñeʼ quíxenu. Guyuu hermanu guníʼ ique pur cambiu riʼ ziaana xquidxi Jehová sin bueltu ne zucueezani dxiiñaʼ de gaca predicar. Peru gadxé si ni bizaaca. Guizáʼ bidale ca xpinni Jehová, beeda gácanu chupa biaje jma de biaʼ nácanu lu iza 1990, ne randa ricaa guiráʼ binni guendaró espiritual sin quixe. Naa piaʼ zanda gabeʼ laatu ora gaca ti cambiu naroʼbaʼ casi ni bizeeteʼ riʼ guizáʼ racaneni xquidxi Jehová purtiʼ laapebe nga cayacanebe ne cayuni dirigirbe mozo ni nuu xpiaaniʼ (Éx. 15:2; Mat. 24:45).
Stale de ca casu ni maʼ biʼniʼ ganar xquidxi Jehová huayaca ganarcani cadi purtiʼ si galán modo runi defender ca abogadu ni nuu ndaaniʼ xquidxi Jehová cani, sínuque purtiʼ ruuyaʼ ca autoridad ca pabiáʼ nachaʼhuiʼ ca xpinni Jehová. Casi dxi guyé chonna hermanu ni nu lu Grupu ni Zániru ne xheelacaʼ ti asamblea ni qué huayuudxí gacaʼ lu iza 1998 ndaaniʼ guidxi Cuba. Cumu guca ca hermanu que nachaʼhuiʼ ne bisihuínnicaʼ nápacaʼ respetu binni jma gucané ngue ca autoridad guni crecaʼ dxandíʼ peʼ qué riuʼnu lu política que guiráʼ ni gúdxidu laacaʼ lu ca reunión ni gupanedu laacaʼ.
Peru stale biaje para gaca defender ne gaca «legalizar dxiiñaʼ ni cayaca para gaca predicar ca noticia galán» caquiiñeʼ chuudu nezalú ca tribunal (Filip. 1:7). Xadxí qué niná ca autoridad ni nuu Europa ne Corea del Sur ñuni respetarcaʼ derechu ni nápanu, pur ni maʼ bizíʼdinu de lu Biblia, qué zúninu serviciu militar. Ngue runi, dieciocho mil hermanu ni nuu Europa ne jma de diecinueve mil hermanu ni nuu Corea del Sur bideguyoocaʼ purtiʼ qué ninacaʼ ñúnicaʼ serviciu militar pur ni maʼ biziidicaʼ lu Stiidxaʼ Dios.
Ne 7 de julio iza 2011, gucuaa Tribunal Europeo de Derechos Humanos ti decisión, ni qué huayuudxí guicaa, lu casu stiʼ Bayatyan contra Armenia, luni biʼniʼ mandarbe guiráʼ ca guidxi ni nuu Europa gudiicaʼ lugar ca ni qué naʼ guni serviciu militar pur ni maʼ biziidicaʼ de lu Biblia gúnicaʼ sti dxiiñaʼ para xquídxicaʼ. Gudiʼdiʼ si tiempu, 28 de junio iza 2018, gucuaa Tribunal Constitucional de Corea del Sur ti decisión cásica ni gucuaacabe Europa. Gunda guca ganar ca casu que purtiʼ guiráʼ ca joven que gúcacaʼ neutral.
Nadipaʼ dxiiñaʼ runi ca departamento de asuntos legales ni nuu central mundial ne ni nuu ndaaniʼ guiráʼ ca sucursal, para gaca defender derechu ni nápanu para gúninu xhiiñaʼ Reinu. Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga napaʼ gacaʼ representante stiʼ ca hermanu ni cucueeza gobiernu laacaʼ para gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios. Ziuu biaje qué zuni ganardu ca casu ca, peru nánnadu siempre rudiʼdu ti testimonio galán ca gobernador, ca rey ne xaíque stiʼ ca guidxi ca (Mat. 10:18). Ruundaʼ ca juez, ca representante stiʼ ca autoridad, ca periodista ne guiráʼ binni ni riuu lu ca juiciu ca neca qué nacaʼ ca textu ni zeeda lu Biblia ni rucaʼdu lu ca documentu ni rinedu para ca casu ca ne ca ni rinidu ora maʼ nuudu nezalucaʼ. Ca binni ni nayá ladxidóʼ runibiáʼ chaahuicaʼ ca testigu stiʼ Jehová ne ruuyacaʼ guiráʼ ni runi crenu dxandíʼ peʼ zeedacani lu Biblia ne nuu de laacaʼ maʼ biziidicaʼ de Jehová.
¡XQUIXE PEʼ LII, JEHOVÁ!
Lu 40 iza ni maʼ gudiʼdiʼ, maʼ gupaʼ privilegiu guneniáʼ dxiiñaʼ ca hermanu ni nuu ndaaniʼ gadxé gadxé sucursal ni nuu lu guidubi guidxilayú para guni tenderdu ca casu legal ne guzuhuaʼdu nezalú caadxi tribunal supremo ne zaqueca nezalú stale funcionariu risaca. Guizáʼ nadxieeʼ ne rusisacaʼ dxiiñaʼ runi ca hermanu ni nuu lu Departamento de Asuntos Legales ni nuu ra central mundial ne zaqueca cani nuu lu guidubi guidxilayú. Guizáʼ huacaaʼ stale ndaayaʼ ne guizáʼ nayecheʼ nuaaʼ.
Qué huasaana de gacané Elizabeth naa ne maʼ zinebe 45 iza de cayúnibe ni neca nápabe ti guendahuará ni zigusirá stipa stibe. Guizáʼ nadxieeʼ ne rusisacaʼ guiráʼ ni runi xheelaʼ. ¡Nagabaʼ si gunaa casi laabe!
Naa ne Elizabeth maʼ bidúʼyadu zanda guzuhuaʼdu dxiichiʼ ne guni ganardu cadi pur stipa stidu, sínuque purtiʼ, casi guníʼ David, «naca Jehová stipa stiʼ xquidxi» (Sal. 28:8). Rihuinni dxichi, «Jehová nga cadinde».