ARTÍCULO DE ESTUDIU 35
CANCIÓN 121 Caquiiñeʼ gucueezanu laca laanu
Ximodo zanda gucáʼnanu ca deseu malu ni rápanu
«Cadi gudiitu lugar guni mandar pecadu lu cuerpu stitu para gúnitu ni ná» (ROM. 6:12).
TEMA
Xi zacané laanu cadi guireʼnu gana ora gápanu xiixa deseu malu ne gucáʼnanu ca tentación ni guidxaagalunu.
1. ¿Xi cudxiilunu guiranu?
¿ÑEE huadii gana lii gúniluʼ xiixa ni qué riuuladxiʼ Jehová la? Pa huazaacaluʼ ni. Zándaca riníʼ íqueluʼ lii si nga rizaacaluʼ ni, ne pur nga riuuluʼ triste. Biblia ná: «Guiráʼ binni ridiʼdiʼ prueba ni cadíʼditu ca» (1 Cor. 10:13).a Nga riníʼ cadi lii si nga cadiʼdiluʼ prueba, nuu xcaadxi hermanu laaca cudxiilucaʼ xiixa deseu malu. Bietenalaʼdxiʼ cayacané Jehová lii gudxiiluluʼ cani, nga runi zanda gucaanaluʼ ca deseu malu ni gápaluʼ.
2. ¿Gunáʼ nga caadxi tentación ni ridxaagalú caadxi xpinni Cristu ne binni ni cayuni estudiar Biblia? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
2 Laaca ruzeeteʼ Biblia: «Cada tobi ridiʼdiʼ lu prueba ora rigubayú deseu stiʼ laa ne ora ruquiindeni laa» (Sant. 1:14). Racané versículo riʼ laanu guiénenu gadxé gadxé nga ca deseu ni ruquiinde guiráʼ binni. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca nuu xpinni Cristu o binni ni cayuni estudiárnenu Biblia gápacaʼ deseu gatanecaʼ tuuxa ni cadi xheelacaʼ, o zándaca nuu hombre ruquiinde laacaʼ gatanecaʼ sti hombre, zaqueca nuu gunaa zándaca laaca ruquiinde laacaʼ gatanecaʼ sti gunaa. Ne xcaadxi la? maʼ bisaana de gúʼyacaʼ pornografía peru riuu biaje rudii gana laacaʼ guibiguetaʼ gúʼyacaʼ ni. Ne nuu tu ruquiinde laa guibiguetaʼ gaca drogar o xhudxi. Intiica si guendanagana cudxiilunu, zándaca huayuni sentirnu cásica apóstol Pablo, laa bicaa: «Ora runeʼ desear guneʼ ni jneza, laga cosa malu maʼ zuhuaa nezaluáʼ» (Rom. 7:21).
Zanda guidxaagalunu ti tentación ora tiica si ne ra tiica si (Biiyaʼ párrafo 2).d
3. ¿Xi zanda guni sentir tuuxa ni cudxiilú xiixa deseu malu?
3 Pa lii nga tobi ni cudxiilú xiixa deseu malu, zándaca runi sentirluʼ qué gápaluʼ stipa para gucaanaluʼ ni, ne pur deseu malu ca runi sentirluʼ qué riuulaʼdxiʼ Jehová dxiiñaʼ ni rúniluʼ. ¡Gunna dxichi cadi dxandíʼ diʼ ni caníʼ íqueluʼ ca! Para gusiénenu xiiñeʼ caninu zacá, lu artículo riʼ zacábinu chupa pregunta: primé, ¿tu ndiʼ racalaʼdxiʼ guni sentirluʼ zacá yaʼ? ne guiropa, ¿ximodo zanda gucáʼnanu ca deseu malu?
XI RACALAʼDXIʼ BINIDXABAʼ GUNI SENTIRNU
4. a) ¿Xi racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu? b) ¿Xiñee nanna dxíchinu nápanu stipa para gucáʼnanu ca deseu malu?
4 Ora cadxaagalunu xiixa tentación racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu qué zanda gucáʼnanu ni. Ngue runi bisiidiʼ Jesús laanu guinábanu Jehová: «Cadi gudiiluʼ lugar guiábadu lu tentación, sínuque bilá laadu de lu náʼ Binidxabaʼ» (Mat. 6:13). Guníʼ Binidxabaʼ ora uquiinde laanu gúninu xiixa ni cadi jneza, zúninu ni lugar de guzuuba stiidxaʼ Jehová (Job 2:4, 5). Peru laaca xa tisi qué nucueezabe laabe de gúnibe ni cadi jneza riníʼ nga qué zanda gucueezanu laanu de guiábanu lu ca cosa ni cadi jneza. Rihuinni dxichi, racaláʼdxibe guni crenu nácanu casi laabe. Ne cadi ngasi: ¡Dede guníʼ íquebe ñanda nucaabe Xiiñiʼ Dios nuchee ne ñuni xiixa cosa malu! (Mat. 4:8, 9). Peru ¿ñee dxandíʼ nga qué gápanu stipa para gucáʼnanu ca deseu malu ni gápanu la? Nápanu pue, casi guníʼ apóstol Pablo: «Napaʼ stipa para guneʼ intiica cosa purtiʼ rudii Dios poder naa» (Filip. 4:13).
5. ¿Ximodo nuunu seguru nanna dxichi Jehová zanda gudxiilunu ca deseu malu ni gápanu?
5 Peru guizáʼ maʼ gadxeʼ Jehová de Binidxabaʼ: nanna dxichi Jehová zanda gucáʼnanu ca deseu malu ni gápanu. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ guníʼ Jehová zalá stale binni lu gran tribulación. ¿Ñee rudiʼnu cuenta xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ la? Jehová, Dios ni qué rusiguii, cayabi laanu ziuu stale binni ndaaniʼ guidxilayú cubi «nácucaʼ lari ziuulaʼ color blancu», ni rusihuinni nayá nuucaʼ nezalube (Apoc. 7:9, 13, 14). Rihuinni dxíchica nanna Jehová, zanda gudxiilunu o gucáʼnanu ca deseu malu ni gápanu.
6, 7. ¿Xiruʼ racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni crenu?
6 Laaca racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni sentirnu qué ziuulaʼdxiʼ Jehová dxiiñaʼ ni cayúninu ne qué zacaanu guendanabani ni qué zaluxe purtiʼ si uquiinde laanu gúninu xiixa. Peru sti biaje guníʼ ique ndiʼ, ¿xiñee racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu zacá yaʼ? Pa laa nga qué gapa esperanza para guicaa ndaayaʼ stiʼ Jehová ne guibani sin qué chuʼ dxi gati purtiʼ maʼ guca juzgar ne zedandá dxi zanitilú (Gén. 3:15; Apoc. 20:10). Cumu laanu zanda guicaanu ndaayaʼ stiʼ Jehová ne laabe coʼ la? racaláʼdxibe pa ñanda laabe nga nicaabe ni cudii Jehová laanu ne racaláʼdxibe guni sentirnu cásica laabe: qué gápabe esperanza. Peru Biblia cayabi laanu racalaʼdxiʼ Jehová gacané laanu para ganda chuulaʼdxiʼ ni gúninu ne guicaanu guendanabani ni qué zaluxe. Ne «qué racaláʼdxibe guinitilú nin tobi, ni racaláʼdxibe nga gaca arrepentir guiráʼ binni» (2 Ped. 3:9). Nga runi qué zanda diʼ guchaaganu xquendanabáninu né xquendanabani Binidxabaʼ. ¡Laanu huaxa nápanu esperanza!
7 Casi maʼ bidúʼyanu racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni crenu qué gápanu stipa para gucáʼnanu ca deseu malu o purtiʼ si nápanu ca deseu ca qué ziuulaʼdxiʼ Jehová ni rúninu. Gatigá bietenalaʼdxiʼ ni guninu riʼ, nga zacaneni lii guni sentirluʼ zanda gudxiiluluʼ ca deseu malu ni nápaluʼ. ¡Cadi gudiiluʼ lugar gaca xcustu Binidxabaʼ! (1 Ped. 5:8, 9).
XI ZANDA GUNI SENTIRNU PUR NÁCANU BINNI RUCHEE
8. ¿Xi sti cosa zanda gucaa laanu guni sentirnu qué gápanu stipa para gucáʼnanu ca deseu malu ni nápanu o qué ziuulaʼdxiʼ Dios ni gúninu? (Salmo 51:5; laaca zanda gúʼyaluʼ «Idea risaca»).
8 Cadi Binidxabaʼ si nga rucaa laanu guni sentirnu qué gápanu stipa para gucáʼnanu ca deseu malu ni nápanu o qué ziuulaʼdxiʼ Jehová ni gúninu, sínuque nuu sti cosa. ¿Xii ni yaʼ? Laani nga pecadu ni bisaanané Adán ne Eva laanu (Job 14:4; biindaʼ Salmo 51:5).b
9, 10. a) ¿Ximodo biʼniʼ sentir Adán ne Eva despué de bicheecaʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca). b) ¿Ximodo runi sentirnu pur nácanu binni ruchee?
9 Guiníʼ íquenu ximodo biʼniʼ sentir Adán ne Eva dxi bicheecaʼ ne beeda gácacaʼ binni ruchee. Despué de bicheenécabe Jehová, bicachilúcabe ne biyúbicabe xi gácucabe. ¿Xiñee bíʼnicabe ni yaʼ? Libru Perspicacia para comprender las Escrituras rusiene: «Bicaa pecadu que laacabe guni sentírcabe nápacabe donda, qué guidxélacabe xi gúnicabe, cadxíbicabe ne catuilúcabe». Nga nga ni biʼniʼ sentírcabe dxi bicheenécabe Jehová, casi ñaca guyuucabe ndaaniʼ ti yoo ni nuu llave ne guidapaʼ cosa ni biʼniʼ sentírcabe ca zeeda gácani tapa cuartu. Zanda chúʼcabe ne guireecabe ndaaniʼ cada tobi de ca cuartu ca peru qué zanda guireecabe de ndaaniʼ yoo ca. Bieguyoocabe ne maʼ qué ñanda nireecabe de lu náʼ pecadu.
10 Dxandíʼ, laanu cadi nuunu cásica guyuu Adán ne Eva. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ laanu zanda guireʼnu de lu náʼ pecadu: bidii Jehová Xiiñiʼ beeda gatiʼ pur laanu, ni racané laanu guixiá ca pecadu stinu ne ganda chuʼ conciencia stinu nayá (1 Cor. 6:11). Neca zacá, cumu gulenenu pecadu runi sentirnu nápanu donda, qué ridxélanu xi gúninu, ridxíbinu ne rituílunu. Ruzeeteʼ Biblia dede yanna cayuni mandar ruʼ pecadu ca binni «dede né luguiáʼ ca ni caʼruʼ guni pecar cásica biʼniʼ pecar Adán» (Rom. 5:14). Neca zacá cadi gudiʼnu lugar gucaa pecadu ca laanu guni sentirnu qué zanda gápanu stipa para gúninu ni jneza ne qué zanda gusiéchenu ladxidóʼ Jehová. ¿Xi zacané lii cadi guni sentirluʼ qué zanda gudxiiluluʼ ca deseu malu ni nápaluʼ yaʼ?
Despué de bichee Adán ne Eva biʼniʼ sentircaʼ nápacaʼ donda, qué nidxélacaʼ xi ñúnicaʼ, bidxíbicaʼ ne bituílucaʼ. (Biiyaʼ párrafo 9).
11. ¿Ximodo racané Romanos 6:12 laanu ora guni sentirnu qué gápanu stipa para gudxiilunu ca deseu malu ni nápanu?
11 Cumu binni ruchee laanu la? zándaca guiníʼ íquenu: «Qué zanda diʼ gusaanaluʼ ca deseu malu ca, qué gápaluʼ stipa para gucaanaluʼ cani». ¡Cadi guiníʼ íqueluʼ zacá! Rusiidiʼ Biblia cadi gudiʼnu lugar guni mandar pecadu lu cuerpu stinu (biindaʼ Romanos 6:12). Versículo riʼ rusiene cadi naquiiñeʼ gúninu ca deseu malu ni nápanu, zanda quixhe íquenu cadi gúninu cani (Gál. 5:16). Nanna Jehová zanda gucáʼnanu ca tentación ca, ngue runi rinábabe ni laanu (Deut. 30:11-14; Rom. 6:6; 1 Tes. 4:3). Zanda gucáʼnanu ca cosa ni ruquiinde laanu para cadi guchéʼnenu Jehová.
12. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu pa runi sentirnu qué ziuulaʼdxiʼ Jehová ni gúninu ne xiñee?
12 Ne laaca zándaca ziuu biaje zaníʼ íqueluʼ: «Qué riuulaʼdxiʼ Jehová ni runeʼ purtiʼ nuu ora ruquiinde xiixa cosa ni cadi jneza naa». ¡Peru cadi guiníʼ íqueluʼ zacá! Bietenalaʼdxiʼ rusiidiʼ Biblia nanna Jehová gulenenu donda ne riénebe laanu (Sal. 103:13, 14). Runibiáʼ chaahuibe laanu ne nánnabe xiñee nuu biaje ruquiinde xiixa cosa ni cadi jneza laanu pur pecadu ni bisaanané Adán ne Eva laanu (1 Juan 3:19, 20). Pa cudxiilunu ti deseu malu stinu ne cayúninu stipa cadi gúninu ni nani la? nuunu nayá nezalú Jehová. ¿Xiñee zanda chuʼnu seguru zacá ni yaʼ?
13, 14. ¿Xiñee nánnanu neca nápanu xiixa deseu malu peru zanda chuulaʼdxiʼ Jehová ni gúninu?
13 Rusiidiʼ Biblia gadxé nga gápanu ti deseu malu ne gadxé nga gúninu ni. Dxandíʼ, nuu biaje qué zanda gucueezanu deseu ni nápanu peru zanda gucueezanu ni rúninu. Guzéʼtenu ti ejemplu, guyuu caadxi binni de Corinto ante gácacaʼ xpinni Cristu gúcacaʼ muxeʼ. Apóstol Pablo guníʼ sicaríʼ: «Zacá nga guca chupa chonna de laatu dxiqué». Yanna, ¿ñee riníʼ nga maʼ qué ñuu dxi ñuni sentírcabe nuunécabe muxeʼ la? Qué zanda guininu maʼ qué ñuu dxi ñuni sentírcabe zacá, purtiʼ stale biaje ricaa xcu ca deseu malu ndaaniʼ ladxidóʼ binni. Peru ca xpinni Cristu ni bicueezacaʼ laca laacaʼ ne bíʼnicaʼ stipa cadi gúnicaʼ ni ná deseu malu sticaʼ guyuucaʼ «nayá» nezalú Jehová ne guyuulaʼdxiʼ Jehová ni bíʼnicaʼ (1 Cor. 6:9-11). Lii laaca zanda gácaluʼ casi laacabe.
14 Intiica deseu malu ni cudxiiluluʼ gunna dxichi zanda gucaanaluʼ cani. Pa qué ganda cueeluʼ deseu ca de ndaaniʼ ladxidoʼloʼ, peru zanda gucueezaluʼ laca lii ne cadi gúniluʼ «ni ná ca deseu stiʼ cuerpu» stiluʼ ne ni ná xquendabiaaniluʼ (Efes. 2:3). Yanna, ¿ximodo zanda gucaanaluʼ ca deseu malu ni nápaluʼ? Guidúʼyanu ni.
XIMODO GUCÁʼNANU CA DESEU MALU CA
15. Pa racaláʼdxinu gucáʼnanu ca deseu malu ni nápanu, ¿xiñee galán nga cadi quítenu laca laanu?
15 Pa racaláʼdxiluʼ gucaanaluʼ ca deseu malu stiluʼ, primé cadi quíteluʼ laca lii ne gunna gunáʼ nga ca cosa ni cadi jneza ruquiinde lii gúniluʼ. Gupa cuidadu cadi quíteluʼ laca lii ne guiníʼ íqueluʼ cayúniluʼ ni ná Stiidxaʼ Dios pa nánnaluʼ cadi zacá ni (Sant. 1:22). Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca ziuu tu laa, zaníʼ ique: «Nuu tu laa jma reʼ nisadxuʼniʼ que naa» o ugaaniʼ donda ique sti binni ne guiníʼ «Pa ñaca nusihuinni xheelaʼ nadxii naa, qué ñapaʼ deseu de ñuuyaʼ pornografía». Peru tuuxa ni riníʼ ique zacá caguite laca laa, ne jma nagueenda zuni deseu malu ni napa. Nga runi cadi guiníʼ íqueluʼ jneza nga ni cayuni sentirluʼ ne gastiʼ naca guiníʼ íqueluʼ zacá. Lii nga responsable de ca cosa ni gúniluʼ (Gál. 6:7).
16. ¿Ximodo zanda quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni jneza?
16 Cadi quíteluʼ laca lii ne zaqueca gudixhe ique cadi guiábaluʼ lu ca cosa ni cadi jneza ni ruquiinde lii (1 Cor. 9:26, 27; 1 Tes. 4:4; 1 Ped. 1:15, 16). Gunna dxichi gunáʼ nga ca cosa ni zanda gucaa lii guiábaluʼ o gúniluʼ ca cosa ni cadi jneza ni ruquiinde lii. Zándaca nuu ora jma peʼ nga nagueenda ziábaluʼ lu xiixa tentación, guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca gácani huaxhinni ne ora maʼ bidxágaluʼ. Nga runi dede ante guníʼ ique ximodo gucaanaluʼ cani. Casi cadúʼyanu ti cosa ni zacané laanu gucáʼnanu ca tentación ca nga guiníʼ íquenu dede ante xi zanda gúninu para gucáʼnanu cani (Prov. 22:3).
17. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaacaʼ José laanu yaʼ? (Génesis 39:7-9; laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
17 Guiníʼ íquenu ni biʼniʼ José ora gucalaʼdxiʼ xheelaʼ Potifar ñatanebe laa, nagueendaca gúdxibe laa qué zúnibe ni (biindaʼ Génesis 39:7-9). Ni biʼniʼ José riʼ rusihuinni ni, maca dede ante guinabaʼ gunaa riʼ gatanebe laa, maca naguixhe íquebe qué ziuudxí gatanebe xheelaʼ stiʼ hombre. ¿Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ José riʼ yaʼ? Ni jma risaca gúninu nga ante guidxaagalunu xiixa tentación, quixhe íquenu gúninu ni jneza ti ora guidxaagalunu ni la? qué zaca nagana para laanu gucáʼnanu ni purtiʼ maca gudixhe íquenu gúninu ni jneza.
Nagueendaca bicaanáʼ xiixa tentación cásica biʼniʼ José ni. (Biiyaʼ párrafo 17).
«SIEMPRE LAGUUYAʼ XIMODO NUUTU»
18. ¿Xiruʼ zanda gúniluʼ para gucaaluluʼ ca deseu malu ni nápaluʼ? (2 Corintios 13:5).
18 Para ganda gudxiiluluʼ ca deseu malu ni nápaluʼ laaca caquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuiluʼ ximodo nuuluʼ (biindaʼ 2 Corintios 13:5). Nga zacané lii gánnaluʼ pa caquiiñeʼ guchaaluʼ modo riníʼ íqueluʼ o ni rúniluʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, ora maʼ bicaanaluʼ ti tentación, galán guiníʼ íqueluʼ: «¿Ñee guca nagana para naa gucaaʼ naʼyaʼ ni la?». Pa gúcani nagana para lii cadi guireeluʼ gana, peru biiyaʼ xi zanda gúniluʼ para gucaanaluʼ ni jma nagueenda sti biaje guidxaagaluluʼ ni. Galán guiníʼ íqueluʼ ndiʼ: «¿Ñee nagueendaca zanda cueeʼ de ndaaniʼ iqueʼ ca cosa ni cadi jneza riníʼ iqueʼ la? ¿Ñee raca nagana para naa gucaaʼ naʼyaʼ ca tentación ca pur ca cosa ni runeʼ, ni ruuyaʼ o pur ca ni rucaadiaʼgaʼ la? ¿Ñee nagueendaca rutixheluáʼ ora málasi guihuinni xiixa ni cadi jneza la? ¿Ñee nuaaʼ seguru zabeenduáʼ ni galán pa chinandaʼ ca ley stiʼ Jehová neca nuu biaje jma peʼ caquiiñeʼ gucueeza laca naa la?» (Sal. 101:3).
19. ¿Xiñee nabé risaca nga quixhe íquenu cadi guicaanu decisión ni cadi jneza lu ca cosa ni ruluíʼ huaxiéʼ risaca?
19 Cadi guiaandaʼ lii: «Ladxidóʼ binni nga ni jma riguite laa que intiica si cosa, ne qué ridxela ni xi gúnini» (Jer. 17:9). Ne Jesús guníʼ: «de ndaaniʼ ladxidóʼ binni reeda cosa malu ni riníʼ ique» (Mat. 15:19). Nga runi cadi gudiiluʼ lugar quite ladxidoʼloʼ lii ne guiníʼ íqueluʼ «nápaluʼ razón» para guiníʼ íqueluʼ ni. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca maʼ bisaana tuuxa de guʼyaʼ pornografía peru ra tidiʼ tiempu maʼ guzulú guiníʼ ique zanda guʼyaʼ imagen ra rihuinni binni ni huaxiéʼ lari nacu, inque si qué guihuinni binni ca xieeladi. O zándaca guiníʼ ique: «Gastiʼ naca guiníʼ iqueʼ gataniáʼ tuuxa purtiʼ cadi cayunediáʼ ni». Ora guiníʼ ique tuuxa zacá rusihuinni ni caníʼ ique guni guiráʼ ni rinabaʼ cuerpu stiʼ laa (Rom. 13:14). ¿Xi zanda gúniluʼ para cadi guiábaluʼ lu trampa ca yaʼ? Cadi guiaandaʼ lii pa guicaaluʼ decisión ni cadi jneza lu ca cosa ni ruluíʼ huaxiéʼ risaca, zándaca zucaani lii guicaaluʼ decisión ni cadi jneza lu ca cosa ni jma risaca.c Bicaanáʼ guiráʼ ca «cosa malu ni riníʼ» íqueluʼ ni gucaa lii guiníʼ íqueluʼ gastiʼ naca nga guiníʼ íqueluʼ cosa malu.
20. ¿Xi zazaaca né ca deseu malu ni nápanu ne xi racané laanu gucáʼnanu ca ni yanna?
20 Casi maʼ bidúʼyanu rudii Jehová laanu stipa para gudxiilunu ca tentación ni ridxaagalunu. Ne pur bidiibe Xiiñibe beeda gatiʼ pur laanu, nápanu esperanza de guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu ndaaniʼ guidxilayú riʼ. ¡Guizáʼ nayecheʼ zúninu ni ná Jehová, purtiʼ maʼ qué zadiʼdiʼ ndaaniʼ íquenu xiixa deseu malu! Peru laga guedandá dxi ca, cadi guiaandaʼ laanu, pa gúninu stipa pur gucáʼnanu ca tentación ca zaguu Jehová ndaayaʼ laanu ne qué zúninu ni ná ca deseu malu stinu.
CANCIÓN 122 ¡Naguidxi guzuhuaa guiráʼ ca xpinni Jiobá!
a Lu versión stiʼ Biblia La Palabra de Dios para Todos sicaríʼ guca traducir versículo riʼ: «Huayápatu laaca ca tentación ni huayapa xcaadxi binni».
b IDEA RISACA: Lu Biblia, ora riete diidxaʼ pecadu stale biaje caniʼni ora runi tuuxa xiixa ni cadi jneza casi cuanaʼ, chuʼné ni cadi xheelaʼ o guuti (Éx. 20:13-15; 1 Cor. 6:18). Peru xcaadxi biaje la? riniʼni donda ni ralenenu neca caʼruʼ gúninu xiixa cosa malu.
c Zanda gúʼyaluʼ ni bizaaca xa joven ni riete lu Proverbios 7:7-23, laa gucuaa decisión ni cadi jneza lu ca cosa ni ruluíʼ huaxiéʼ risaca ne ngue yené laabe guiábabe lu pecadu sexual.
d NI RIHUINNI LU CA IMAGEN RIʼ: Ladu bigáʼ: Nuu ti hermanu joven ra ti cafetería ne cayuuyadxibe modo cayuuláʼdxisaa chupa hombre. Ladu derechu: Cayuuyadxí ti hermana caguʼbaʼ ti hombre ne ti gunaa gueza.