Ñee racalaʼdxeʼ gusiándacabe naa ne xcaadxi cosa ni jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ne zaa iquiiñeʼ ca doctor ca rini stinneʼ modo rúnicabe para guianda binni la?
Biblia cayabi ca xpinni Cristu cadi guicacaʼ rini ne cadi gocaʼ ni (Hech. 15:20). Nga runi, qué ricá diʼ ca testigu stiʼ Jiobá rini nin guidapaʼ cosa ni zeeda luni, casi glóbulo naxiñáʼ, glóbulo naquichiʼ, plaqueta ne plasma. Laaca qué rudiicabe rini stícabe para guicá sti binni, ne qué rinácabe guiree rini stícabe para guicácabe ni sti ora (Lev. 17:13, 14; Hech. 15:28, 29).
Xii nga ni rábicabe fracciones sanguíneas, ne xiñee naquiiñeʼ guiníʼ ique cada testigu pa zacaa cani
Fracciones sanguíneas nga cosa ni jma nahuiiniʼ zeeda lu rini. Modo ribee ca doctor ca cosa ni jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ca la? lani fraccionamiento. Casi lu rini ca riree plasma, ne lu plasma riʼ nuu biáʼ (91.5%) de nisa, (7%) de proteína casi albúmina, globulina ne fibrinógeno, ne nuu biáʼ (1.5%) de xcaadxi cosa luni casi nutrientes, hormonas, gases, vitaminas, desechos ne electrolitos.
Dios bidii ti ley ra na cadi guicá binni rini. Yanna, ñee laaca na ley ca cadi naquiiñeʼ guicanu ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini la? Qué zanda diʼ guininu pa ne ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini ca nga cadi naquiiñeʼ guicanu. Lu Biblia cadi cá diʼ gunapeʼ de ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini ca zanda guicanu.a Peru stale de cani rucaa doctor binni la? ribeecabe cani lu rini ni rudii binni laacabe. Cada xpinni Cristu nga naquiiñeʼ guʼyaʼ pa zaa iquiiñeʼ doctor ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni napa rini ca ora gusiándacabe laa.
Ante guiniʼluʼ xi zanda guicaluʼ, guníʼ ique: «Ora guiniéʼ qué zacayaʼ nin tobi de ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini, ñee nannaʼ laaca caniéʼ qué zacaa ca medicina ni zacané naa ora gaca huaraʼyaʼ, o xiixa medicina ni rucueeza de guixii binni rini la? Ñee zanda gusieneʼ doctor xi pur qué zacayaʼ ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini o xiñee racalaʼdxeʼ guicayaʼ cani la?».
Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ iqueʼ ximodo iquiiñeʼ ca doctor rini stinneʼ para gusiándacaʼ naa
Ca xpinni Cristu qué rusigáʼdecaʼ ne qué riguu chaahuicaʼ rini sticaʼ para iquiiñecaʼ ni sti biaje. Peru nánnacabe nuu xcaadxi modo riquiiñeʼ doctor rini stiʼ binni ne nga cadi cá lu Biblia pa jneza o pa cadi jneza gácani. Nga runi, cada tobi nga naquiiñeʼ guiníʼ ique ne guʼyaʼ pa zanda iquiiñeʼ doctor rini stiʼ lu tobi de ca modo nápacabe para gusiándacabe binni.
Ante guiniʼluʼ ximodo iquiiñecabe rini stiluʼ, guníʼ ique: «Casi ti Testigu ni maʼ nanna xi na Biblia, pa guiree rini stinneʼ ti ratuhuiiniʼ ne qué gucaacabe ni naa nagueendaca, ñee zaníʼ iqueʼ stínneruaʼ rini ca ne qué zuchiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa la? O zuchiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa purtiʼ zaníʼ iqueʼ maʼ cadi rini diʼ stinneʼ ni nga runi naquiiñeʼ guxhiicabe ni la? (Deut. 12:23, 24.) Ñee zuchiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa pur guiráʼ ni nannaʼ de lu Biblia pa cueecabe caadxi rini stinneʼ ne uguuchacabe ni xiixa medicina ne oracaruʼ gucaacabe ni naa sti biaje la? Ora guiniéʼ cadi iquiiñeʼ ca doctor ca rini stinneʼ lu guiráʼ modo riquiiñecabe rini stiʼ binni para gusiándacabe laa, ñee nannaʼ laaca caniéʼ cadi gúnicabe naa diálisis ne cadi iquiiñecabe aparatu ni láʼ bomba de circulación extracorpórea la? (Aparatu riʼ riquiiñeni ora runi operárcabe ladxidóʼ binni o pulmón stiʼ lu ti operación purtiʼ ruzuhuaadxí cani, nga runi riquiiñeʼ aparatu riʼ para tiidiʼ rini stiʼ binni luni casi ñaca laani nga ladxidóʼ o pulmón stiʼ ti binni.) Ñee maʼ guníʼ iqueʼ modo racalaʼdxeʼ iquiiñeʼ ca doctor rini stinneʼ para ganda guiandaʼ la? Ñee maʼ gunieniaʼ Dios ante guiniéʼ ximodo gusiándacabe naa la?».b
Xi naquiiñeʼ guneʼ
Biiyaʼ xiná guiropaʼ guiʼchiʼ ni cá lu ca yaza ni zeeda raríʼ. Lu primé guiʼchiʼ ca zeeda ti lista de ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni riree lu rini ne ximodo caquiiñeʼ ca doctor cani lu ca medicina ni nuu yanna. Bicaa lu guiʼchiʼ ca pa zaa iquiiñeʼ doctor ca cosa ni jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini para guiándaluʼ. Lu guiropa guiʼchiʼ ca zeeda ti lista ra cá ximodo riquiiñeʼ doctor rini stiʼ binni huará. Bicaa lu guiʼchiʼ ca pa zaquiiñecabe rini stiluʼ o pa coʼ lu tobi de ca modo ni nápacabe para gusiándacabe binni. Ca guiʼchiʼ riʼ la? qué risaca diʼ cani nezalú ti juez o nezalú ti doctor, peru ni cá lu cani zacané lii para guchaluʼ Directriz anticipada y carta poder para atención médica (DACP) stiluʼ.
Lii nga naquiiñeʼ gúʼyaluʼ xi guicaaluʼ o xi gúnicabe rini stiluʼ ne cadi gudiiluʼ lugar stobi gabi lii xi gúniluʼ. Ne ca xpinni Cristu qué gápacaʼ xidé guiniʼcaʼ mal de bíʼchicaʼ ne bizáʼnacaʼ pa laacaʼ gacaláʼdxicaʼ guicaacaʼ ca cosa riʼ o pa coʼ, purtiʼ «cada tobi zuaʼ donda stiʼ» nezalú Dios (Gál. 6:4, 5).
[Notas]
a Zanda gánnaluʼ jma de laani lu revista La Atalaya 15 stiʼ junio iza 2004, yaza 29-31.
b Zanda guidxélaluʼ jma de laani lu revista La Atalaya 15 stiʼ octubre iza 2000, yaza 30, 31, ne lu DVD Alternativas a las transfusiones. Serie documental.
[Box on page 5]
PRIMÉ GUIʼCHIʼ
CANI CADI
NAQUIIÑEʼGUICÁ CADA XPINNI CRISTU NAQUIIÑEʼ GUINÍʼ IQUE XI GUICAA
CA XPINNI CRISTU
RINI CA COSA NI JMA NAHUIINIʼ ZEEDA LU RINI Naquiiñeʼ guiníʼ íqueluʼ
pa zacaaluʼ cani o coʼ
LU PLASMA NUU 4% DE ALBÚMINA
Albúmina nga ti proteína ni riree lu plasma.
Laaca randa riree caadxi albúmina lu stale
yagahuiiniʼ ne lu cani ro binni casi dxita Zacaa albúmina
ne leche, ne laaca nuuni lu niidxi stiʼ gunaa.
Nuu tiru rucaacabe sueru ni napa albúmina
tuuxa binni para gacaneni rini stiʼ ora guxhii
ziáʼ rini lu ti operación, ora guizaaca xiixa Qué zacaadiaʼ albúmina
desgracia ne ora guizáʼ guidxuíʼ ladi. Ne sueru riʼ
nápani biáʼ 25% de albúmina, ne laaca riquiiñecabe
caadxihuiiniʼ de laani ora rúnicabe xcaadxi medicina,
ne ora rúnicabe eritropoyetina (EPO).
LU PLASMA NUU 3% DE INMUNOGLOBULINA
Inmunoglobulina ca nga ti proteína ni riree lu
plasma ne riquiiñeni lu xiixa medicina para
guutini virus, ne laaca riquiiñecabe ni para
PLASMA gusiándani ca guendahuará casi difteria, tétano, Zacaa inmunoglobulina
hepatitis viral, laaca rucaacabe ni binni ora
goyaa bicuyuʼbaʼ laa. Ne zanda guicá tuuxa gunaa
inmunoglobulina riʼ gapa si xiiñiʼ pa rini stiʼ
baʼduhuiiniʼ gápabe ca RH positivo ni, ne stibe ca Qué zacaadiaʼ inmunoglobulina
RH negativo, purtiʼ pa gueeda gaca xiiñibe sti
biaje la? zaca huará baʼduhuiiniʼ ca o zándaca
gueeda gati. Ne laaca rucaacabe ni tuuxa binni
para cadi gaca xiixa ora uquiichiʼ beendaʼ o
bidxiguí laa.
LU PLASMA GASTIʼ DIʼ NIN 1% DE CANI RACANÉ GACA
CUAJAR RINI (RÁBICABE NI FACTORES DE COAGULACIÓN)
Laacani nga ca proteína ni riree lu plasma ne
riquiiñecabe cani para gaca binni remediu ora
caxii rini ti ganda cueezadxini. Nuu tiru rucaacabe Zacaa factores de coagulación
ca proteína riʼ binni huará ora nabé nadá nuu ne pur ni riree lu rini
intiica si cosa maʼ cuxhii rini. Laaca riquiiñecabe
ti clase gel ni napa proteína para cúʼcabe ra biruugu
ti ganda guianda. Ne laaca riquiiñeʼ proteína ca para
gucueezani rini ora maʼ cayuni operárcabe binni. Ca Qué zacaadiaʼ factores de
crioprecipitados ca racané cani stale para gaca cuajar coagulación ni riree lu rini
rini nagueendaʼ purtiʼ nápacani stale de ca proteína riʼ.
Laguuyaʼ: Ca dxi stinu riʼ maʼ zanda gaca cuajar rini
stiʼ binni sin iquiiñecabe ca proteína ni zeeda lu rini.
............................................................................................................
LU GLÓBULO NAXIÑÁʼ NUU BIÁʼ 33% DE HEMOGLOBINA
Hemoglobina ca nga tobi de ca proteína ni rudii
oxígeno ladi binni ne rudiini dióxido de carbono Zacaa hemoglobina
pulmón stiʼ binni. Ne laaca caquiiñecabe hemoglobina
stiʼ binni ne stiʼ maniʼ para gúnicabe medicina ni
iquiiñeʼ binni huará ni qué gápapeʼ rini o para iquiiñeʼ Qué zacaadiaʼ hemoglobina
GLÓBULO NAXIÑÁʼ binni ni bixhii ziáʼ rini ora guca operar.
GASTIʼ DIʼ NIN 2% DE HEMINA LU GLÓBULO NAXIÑÁʼ
Hemina riʼ riree lu hemoglobina. Riquiiñeni para
gusiándacabe porfirias ne porfirias ca nga rábicabe Zacaa hemina
caadxi guendahuará ni ralené binni. Runi huará cani
ndaaniʼ binni, rusichóngani binni ne qué rudiini lugar Qué zacaadiaʼ hemina
guxooñeʼ chaahuiʼ rini stiʼ binni.
............................................................................................................
LU GLÓBULO NAQUICHIʼ NUU CAADXI SI INTERFERONES
Ca interferón ca nga caadxi proteína ni racané Zacaa interferones ni
guianda xiixa guendahuará ni ricá, casi idxagá ne ribeecabe lu rini
GLÓBULO NAQUICHIʼ laaca riquiiñecabe ni para gusiándacabe cáncer.
Stale clase de interferones qué ribeedícabe cani lu rini. Qué zacaadiaʼ interferones
Peru nuu caadxi interferón ni ribeecabe lu ca cosa ni jma ni ribeecabe lu rini
nahuiiniʼ ni riree lu glóbulo naquichiʼ stiʼ binni.
............................................................................................................
PLAQUETA Ca dxi stinu riʼ qué riquiiñeʼ diʼ doctor ca cosa ni jma
nahuiiniʼ ni riree lu plaqueta para gusiándacabe binni.
[Box on page 6]
GUIROPA GUIʼCHIʼ
CADA XPINNI CRISTU NAQUIIÑEʼ GUINÍʼ IQUE XI GUICAA
RIQUIIÑECABE LAACA RINI STIʼ BINNI PARA GUSIÁNDACABE LAA
*Laguuyaʼ: Gadxé gadxé modo riquiiñeʼ ca doctor ca rini stiʼ binni. Gudxi doctor stiluʼ gusiene chaahuiʼ lii ximodo chiguiquiiñeʼ rini stiluʼ ora gaca operarluʼ ti gánnaluʼ pa qué zucheeneluʼ Dios ne pa qué zuchiiñani xquendabiaaniluʼ.
CANI RIQUIIIÑEʼ Naquiiñeʼ guiníʼ íqueluʼ pa
DOCTOR PARA MODO RACANÉ CANI BINNI zacaaluʼ cani o coʼ
GUSIANDA (Ante cuiluʼ ximodo gusiándacabe lii,
gunabadiidxaʼ doctor stiluʼ ximodo raca cani.)
RECUPERACIÓN Racaneni cadi guixiipeʼ rini. Ora ma cayuni Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
DE SANGRE operárcabe ribeecabe rini guixii ndaaniʼ
binni ne ti aparatu. Oracá ridiʼdiʼ rini ca Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
ndaaniʼ aparatu ca para guiani ne guibiguétani
ladi binni sti biaje. Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
...................................................................................................................
HEMODILUCIÓN Racaneni cadi guixiipeʼ rini. Ora maʼ cayaca
operar ti binni, ca doctor ca riguucaʼ rini stiʼ Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
binni ca ndaaniʼ caadxi bolsa, ne rini ni riaana
ládibe ruguuchacabe ni sueru ni napa plasma ne Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
pur nga huaxiéʼ glóbulo naxiñáʼ riaana ládibe.
De racá rudxiguetaʼ ca doctor ca rini ni guleecaʼ Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
ladi binni ca, nuu tiru rúnicaʼ ni ora maʼ cayuni
operarcaʼ o pacaa guilúxesicaʼ.
...................................................................................................................
CIRULACIÓN Racaneni cadi guzuhuaa dxi rini stiʼ binni. Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
EXTRACORPOREA Rutiidicabe rini stiʼ binni ndaaniʼ ti aparatu
ni láʼ bomba de circulación extracorpórea ne Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
aparatu riʼ rudiini oxígeno rini ca, de racá
rudxiguétani rini ca ladi binni. Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
...................................................................................................................
DIÁLISIS Rúnini dxiiñaʼ stiʼ riñón. Ora gúnicabe Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
hemodiálisis binni la? rutiidicabe rini stiʼ lu Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
ti aparatu para guiani ne rudxiguétani rini Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
ca ládibe.
...................................................................................................................
PARCHE Rucueezani de guixii líquidu ni láʼ cefalorraquídeo. Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
HEMÁTICO Riquiiñecabe laaca caadxi rini stiʼ binni huará ca
EPIDURAL para gucaacabe ni lu ti capa huiiniʼ ni renda médula Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
espinal para guchiini ti huecuhuiiniʼ ni riaana ora
gucaacabe aguxaʼ lu médula ca ti cadi guixii líquidu Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
ni láʼ cefalorraquídeo ca.
...................................................................................................................
PLASMAFÉRESES Racaneni guianda caadxi guendahuará. Ribeecabe Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
rini stiʼ binni para cueecabe plasma luni. Ne
ruguucabe sti líquidu lu rini ca, oracaruʼ Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
rudxiguétacabe ni ladi binni. Zándaca gacalaʼdxiʼ
tuuxa doctor iquiiñeʼ plasma stiʼ gadxé binni para Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
cuʼbe ni lu rini stiʼ binni huará ca. Cadi jneza diʼ
gudii ti xpinni Cristu lugar gúnicabe laa zacá.
...................................................................................................................
MARCAJE Ni rúnicabe para gánnacabe xi guendahuará napa Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
binni o para gusiándacabe laa. Ribeecabe caadxi
rini stiʼ binni, ne ruguuchacabeni xiixa medicina Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
oracaruʼ rudxiguétacabeni ladi. Zándaca guindaa
para gudxiguétacabe rini stiʼ binni huará ca ladi Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
ne zándaca cadi xadxí diʼ zápacabe ni fuera.
...................................................................................................................
GEL PLAQUETARIO Ruchiini ra biruugu ne rucueezani rini. Ribee ca Racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
AUTÓLOGO (RÁCANI doctor ca caadxi rini stiʼ binni ni cayaca operar
NE RINI STIʼBINNI ca para cueecabe plaqueta ne glóbulo naquichiʼ luni Zándaca gacalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá*
NI CHIGUIANDA CA) ne gúnicabe guiropaʼ cani gel para xhúbicabe ra
biruugu binni ca. Laguuyaʼ: Nuu tiru la? Qué racalaʼdxeʼ gúnicabe naa zacá
riquiiñecabe caadxi ni rábicabe factor de
coagulación ni riree lu rini stiʼ yuze para
gúnicabe xiixa medicina.