Jiobá cusiidiʼ laanu gúninu xhiiñaʼ jneza
Capítulo 10
Modo zanda gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios
SICARÍʼ gudxi Jesús ca discípulo stiʼ ora biseendabe laacaʼ chigucheechecaʼ stiidxaʼ Reinu: «Ma stale binni cabeza si ucaa diaga stiidxa Dios. Tu güi ni nga huaxiéʼ». Cumu nuu stale dxiiñaʼ gaca la? ngue runi gúdxibe laacaʼ: «Yanna lainaba lu Dios useenda stale tu guni dxiiña ca, [purtiʼ] laabe nga xpixuaana ni» (Mat. 9:37, 38). Ora gudxi Jesús ca discípulo stiʼ ximodo naquiiñeʼ gucheechecaʼ diidxaʼ la? bisihuínnibe naquiiñeʼ gácani nagueenda. Laabe guniʼbe: «Neca guni tu zacá, caʼru iluxe tidi tu irá guidxi sti Israel dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios» (Mat. 10:23).
Ca dxi nabáninu riʼ laaca nuu stale dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gúninu. Maʼ huaxiéʼ dxi nápanu, nga runi naquiiñeʼ gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Dios ante guinitilú ca cosa malu riʼ (Mar. 13:10). Cásica dxi bizulú Jesús ne ca discípulo stiʼ bicheechecaʼ diidxaʼ huaxieʼcaʼ la? laanu laaca huaxieʼnu para gucheechenu diidxaʼ ra nuu guiráʼ ca binni ni nabani lu Guidxilayú riʼ. Peru cadi chúʼpenu xizaa ximodo gácani purtiʼ Jiobá nanna xi naquiiñeʼ guni ti ganda gucaadiaga guiráʼ xixé binni ca diidxaʼ nacubi ne galán stibe. Zareeche ca diidxaʼ riʼ, ne Jiobá maʼ nanna pora gunitilú guiráʼ ca cosa malu ni nuu lu guidxilayú riʼ. Peru, ñee cayúninu dxiiñaʼ riʼ ora guedandá dxi ca la? (Eze. 33:8, 9.) Ñee cá íquenu quíxhenu Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabáninu ne zacá gúninu jma lu xhiiñabe la? Xi dxiiñaʼ cá íquenu gúninu ndaaniʼ xquidxi Jiobá ne zacá gúninu jma lu xhiiñabe yaʼ.
Jesús bizeeteʼ gunáʼ nga tobi de ca mandamientu ni naquiiñeʼ chinanda ca xpinni Dios ora maʼ bidiicaʼ laacaʼ Jiobá. Laabe guniʼbe: «Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne de idubi xhialma luʼ ne de idubi xquenda biaani luʼ ne de irá stipa stiuʼ» (Mar. 12:30). Naquiiñeʼ gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Pa laanu guninu stale stipa pur gucheechenu diidxaʼ la? zusihuínninu maʼ bidiʼnu laanu Jiobá ne nadxiinu laabe de guidubi ladxidoʼno (2 Tim. 2:15). Guiranu zanda gúninu xhiiñaʼ Jiobá biaʼ laanu ne biaʼ zanda gúninu. Yanna chiguzéʼtenu chupa chonna dxiiñaʼ ni zanda gúninu ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Biindaʼ chaahuiʼ guirácani, ne biiyaʼ gunáʼ ni quixhe íqueluʼ ugaandaluʼ ti zacá gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios.
GUDIXHE IQUE GUCHEECHELUʼ DIIDXAʼ
Guiráʼ cani riziidiʼ de Dios ne runi ni nabe zanda gucheechecaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán. Ne ndiʼ nga ti dxiiñaʼ nabé risaca ni bisaanané Jesús ca discípulo stiʼ gúnicaʼ (Mat. 24:14; 28:19, 20). Ora ti binni gudii cuenta nabé risaca guiráʼ ni caziidiʼ la? ruzulú riníʼneni binni cásica biʼniʼ Andrés, Felipe, Cornelio ne xcaadxi binni (Juan 1:40, 41, 43-45; Hech. 10:1, 2, 24; 16:14, 15, 25-34). Ñee riníʼ nga zanda gucheeche tuuxa binni diidxaʼ ante chúʼnisa la? Zanda. Ora ti binni maʼ runi ni na Dios la? maʼ zanda gucheeche diidxaʼ neca caʼruʼ chúʼnisa, ne óraca maʼ zanda gucheechebe diidxaʼ de yoo pur yoo ne xcaadxi modo rireeche diidxaʼ ne zanda gúnibe ni biaʼ gudii tiempu laabe ne modo zanda si gúnibe ni.
Ora maʼ guyuunísaluʼ ziale de ndaaniʼ ladxidoʼloʼ gacaneluʼ stiʼ binni gunibiáʼ Stiidxaʼ Dios. Guiranu, hombre ne gunaa, zanda gúninu dxiiñaʼ nabé risaca ni bisaanané Dios laanu. Guiráʼ ca xpinni Cristu ni napa xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa la? naquiiñeʼ gácacaʼ ejemplu para xcaadxi (1 Tim. 2:9-15; Tito 2:1-10; 1 Ped. 5:5). Cani zanda si gaca siervu ministerial nga ca hombre ni rihuinni caniisi lu Stiidxaʼ Dios ne maʼ rúnicaʼ ni canabaʼ Biblia laacaʼ (1 Tim. 3:8-10, 12, 13). Ne ca siervu ministerial ni racalaʼdxiʼ gaca binnigola la? naquiiñeʼ gúnicaʼ ni canabaʼ Biblia laacaʼ. Ne dxiiñaʼ stiʼ ca hombre riʼ nga gusiidicaʼ ca binni ridagulisaa ne gápacaʼ laacabe (1 Tim. 3:1-7; Tito 1:5-9). Guizáʼ riéchenu iquiiñeʼ Dios laanu para guiniisi dxiiñaʼ stiʼ Reinu stibe neca caadxi si nga ni rúninu. Cani ruyubi guni jma lu xhiiñaʼ Dios nabé riuucaʼ nayecheʼ.
GACANELUʼ RA JMA CAQUIIÑEʼ GUIREECHE DIIDXAʼ
Pa ra ridagulisaaluʼ nabé rucheechetu diidxaʼ ca lugar nápatu la? zándaca gacaláʼdxiluʼ cheluʼ sti lugar ra huaxiéʼ nuu tu rucheeche diidxaʼ (Hech. 16:9). Binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ca zanda gabi lii ximodo zanda gacaneluʼ ra nuu sti neza binni ridagulisaa ni rigánnabe. Pa racaláʼdxiluʼ chigacaneluʼ stiʼ lugar ni nuu ndaaniʼ guidxi stiluʼ la? bicaa ti carta Betel ra guinabadiidxaluʼ paraa zanda gacaneluʼ. Pa binnigola o siervu ministerial lii la? zándaca nuu ti neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi ra nuuluʼ caquiiñecaʼ tu gacané laacaʼ.
Ñuuláʼdxiluʼ ñacaneluʼ niniisi dxiiñaʼ stiʼ Reinu ndaaniʼ sti guidxi roʼ la? Pa ca íqueluʼ gúniluʼ ni, guníʼ ique chaahuiʼ ni purtiʼ ra gúniluʼ ni zuchaa modo nabániluʼ ne laaca zuchaa modo nabani cani chineluʼ (Luc. 14:28). Pa cadi cá íqueluʼ guiaanaluʼ stale tiempu la? jma galán chigacaneluʼ ti lugar ndaaniʼ guidxi ra nabézaluʼ.
Para ganda gudii Betel ni nuu ndaaniʼ xquídxiluʼ lii, o Betel ni nuu stiʼ guidxi naroʼbaʼ, lá ca neza binni ridagulisaa ra zanda chigacaneluʼ la? Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa napa xidé guseendacaʼ ti carta ra guiníʼ ximodo rúniluʼ dxiiñaʼ, neca nácaluʼ binnigola, siervu ministerial, precursor o ni rucheeche diidxaʼ. Grupu de binnigola riʼ zuseendacabe carta riʼ (ne carta stiluʼ) Betel ni nuu ndaaniʼ guidxi ra nápaluʼ gana chigacaneluʼ.
Pa racaláʼdxiluʼ chigacaneluʼ ra jma caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ la? zanda guiníʼneluʼ ca binnigola ni nuu ra ridagulisaaluʼ de laani. Laacabe zanda gábicabe lii xi naquiiñeʼ gúniluʼ para chigacaneluʼ sti lugar ne ximodo zanda ugaandaluʼ ni naguixhe íqueluʼ.
GUCANÉ NDAANIʼ TI NEZA BINNI RIDAGULISAA NI RINÍʼ STI DIIDXAʼ
Zanda gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios pa guiziidiluʼ sti diidxaʼ casi seña. Nuu familia riníʼ chupa diidxaʼ ne racanecaʼ ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ni riníʼ sti diidxaʼ ne zacá racanecaʼ guiniisi xhiiñaʼ Reinu stiʼ Dios. Pa maʼ gudixhe íqueluʼ guiziidiluʼ sti diidxaʼ, galán gúniluʼ guiníʼneluʼ ca binnigola ne binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa. Laacabe zaguucabe gana lii ne zábicabe lii xi zándaruʼ gúniluʼ. Stale neza binni ridagulisaa rusiidicaʼ ca xpinni Cristu guiniʼcaʼ diidxaʼ ni riníʼ ca binni nabeza neza ra rucheechecaʼ diidxaʼ ti zacá gusiidicabe binni de Stiidxaʼ Dios, ne Betel rabi laacabe gúnicabe ni.
NI NAQUIIÑEʼ GÚNILUʼ PARA GÁCALUʼ PRECURSOR AUXILIAR, REGULAR NE ESPECIAL
Guiráʼ cani rucheeche diidxaʼ naquiiñeʼ gánnacaʼ xi gúnicaʼ para gácacaʼ precursor auxiliar, regular ne especial, o xcaadxi modo gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Lu Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu nuu tiru rieeteʼ xiruʼ naquiiñeʼ guni binni para ganda gaca tobi de cani maʼ bizéʼtenu riʼ. Para gácaluʼ precursor la? naquiiñeʼ gácaluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ guyuunisa, gúniluʼ ni jneza ne gusaaluʼ biaʼ hora nexheʼ guni ti precursor guiráʼ beeu. Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa nga ruuyaʼ tu zanda gaca precursor auxiliar, peru ca precursor regular ne especial la? Betel nga riníʼ tu zanda gaca cani.
Zanda gaca tuuxa precursor auxiliar biaʼ ti beeu, chupa chonna beeu o jma tiempu. Stale ni rucheeche diidxaʼ riuuláʼdxicaʼ gácacaʼ precursor auxiliar beeu rietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Jesús o beeu tiidiʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Ne nuu tu raca precursor ora rudiicabe laacaʼ dxi de vacación ra rúnicaʼ dxiiñaʼ. Ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ rucheeche diidxaʼ ni canazá scuela la? rácacaʼ precursor ora nápacaʼ vacación. Pa zanda gácaluʼ precursor ora ruuyuʼ zanda, cayúniluʼ ni jneza, zanda gusaaluʼ biaʼ hora nexheʼ gucheecheluʼ diidxaʼ ne racaláʼdxiluʼ gácaluʼ precursor auxiliar ti beeu o jma beeu la? ca binnigola ca ziuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ lii gácaluʼ ni.
Para ganda gácaluʼ precursor regular la? naquiiñeʼ gusaaluʼ biaʼ hora nexheʼ guni ti precursor lu ti iza. Lu Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu rieeteʼ ximodo zanda quíxheluʼ panda hora zanda gúniluʼ guiráʼ beeu, ti zacá gusaaluʼ biaʼ hora nexheʼ gucheecheluʼ diidxaʼ lu ti iza. Precursor regular ca zucheechebe diidxaʼ ne ca binni ni ridagulisaanebe ne zúnicabe dxiiñaʼ tobi si. Ca precursor ni rucheeche diidxaʼ ne stale gana, zeeda gácacabe ti ndaayaʼ para ca binni ni ridagulisaanécabe. Purtiʼ riguucabe gana xcaadxi gucheechecaʼ diidxaʼ ne racanécabe laacaʼ gácacaʼ precursor. Peru para ganda guseendaʼ ca binnigola ti carta Betel ra guiniʼcaʼ zanda gácaluʼ precursor regular la? naquiiñeʼ gápaluʼ biaʼ xhoopaʼ beeu de guyuunísaluʼ. Laaca naquiiñeʼ guibániluʼ casi modo na ley stiʼ Dios ne gácaluʼ ti ni rucheeche diidxaʼ ni zanda chinándacabe ejemplu stiʼ. Nga runi gudixhe chaahuiʼ tiempu stiluʼ para ganda gusaaluʼ biaʼ hora naquiiñeʼ gucheecheluʼ diidxaʼ.
Cani raca precursor especial la? ribícabe laacaʼ de lade ca precursor regular ni nanna gucheeche diidxaʼ ne zanacaʼ checaʼ ratiica guseendaʼ Betel laacaʼ chigacanecaʼ. Betel ruseendaʼ laacabe ca lugar ni nuu zitu de guidxi ra zanda guidxélacabe binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ne ra zanda gacanécabe gaca jma neza binni ridagulisaa. Nuu biaje ruseendacabe precursor especial ra nuu ca binni ridagulisaa ra caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ gatigá. Nuu precursor especial ni naca binnigola ruseendacabe laacaʼ chigacanecaʼ ti neza binni ridagulisaa ni nahuiiniʼ, neca cadi caquiiñepeʼ chuʼ jma tu gucheeche diidxaʼ. Ca precursor especial ca racanécabe laacaʼ para quíxecaʼ ra nabézacaʼ ne guiráʼ ni iquiiñecaʼ.
SCUELA RA RIZIIDICABE GÚNICABE XHIIÑAʼ DIOS
Guiráʼ iza zidale ca neza binni ridagulisaa, nga rusihuinni caguu Jiobá ndaayaʼ stipa cayuni xquidxi pur gucheechecaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu (Hech. 16:5). Ne cumu zidale neza binni ridagulisaa la? laaca caquiiñeʼ jma binnigola ne siervu ministerial guni dxiiñaʼ ndaaniʼ cani. Ca hombre ni caʼruʼ guichaganáʼ ne zanda checaʼ Scuela ra Riziidicabe Gúnicabe Xhiiñaʼ Dios la? raca invitarcaʼ guiníʼ íquecaʼ casi modo guníʼ ique Isaías. Laabe gúdxibe Jiobá sicaríʼ: «¡Raríʼ nuaa! Biseendaʼ naa» (Isa. 6:8). Stale tu laa rusihuinni riníʼ ique sicaríʼ purtiʼ rinácabe chécabe Scuela ra Riziidicabe Gúnicabe Xhiiñaʼ Dios. Scuela riʼ la? para ca binnigola ne ca siervu ministerial ni racalaʼdxiʼ ne ni zanda chigacané ca lugar ra jma caquiiñeʼ. Cani racalaʼdxiʼ ganna xi naquiiñeʼ guni para ganda cheʼ scuela riʼ la? zanda checaʼ guendaridagulisaa raca para laani lu ca guendaridagulisaa de chupa gubidxa.
Ndaaniʼ scuela riʼ riziidicabe cani zeeda ndaaniʼ Biblia ne modo runi xquidxi Dios dxiiñaʼ ne rusiidicabe laacaʼ ximodo naquiiñeʼ gápacaʼ ca xpinni Cristu ne gúnicaʼ xcaadxi dxiiñaʼ raca ndaaniʼ neza binni ridagulisaa (Jer. 23:4). Riluxe si scuela riʼ, nuu tu laa ruseendacabe ra jma caquiiñeʼ chuʼ tu gacané, zándaca chécabe sti lugar laaca ndaaniʼ xquídxicabe o sti guidxi roʼ. Xcaadxi de cani rié scuela riʼ rábicabe laacaʼ guibiguétacaʼ ra maca ridagulisaacaʼ para gacanecaʼ. Cani runduuxeʼ scuela riʼ maʼ biziidicaʼ ximodo zanda gacanecaʼ xcaadxi bíʼchinu ne bizáʼnanu ne ximodo gacanecaʼ lu ca dxiiñaʼ raca ndaaniʼ xquidxi Dios (2 Tim. 3:16, 17).
MODO ZANDA GACA TUUXA MISIONERU
Para ganda guireeche ca diidxaʼ nacubi ne galán ca lu «idubi naca guidxilayú» ante gueeda fin la? cuseendacabe ca misioneru ca ndaaniʼ stale guidxi (Hech. 1:8; Mat. 24:14). Ora gaca tuuxa misioneru ricaa jma dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá, ne cani ricaa ca dxiiñaʼ riʼ nga cani rusihuinni nánnacaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ jneza, cayúnicaʼ ni na Dios ne nánnacaʼ gucheechecaʼ stiidxaʼ Reinu. Cani raca invitar para gaca misioneru riecaʼ scuela ni raca para ca misioneru ni láʼ Scuela de Galaad stiʼ Watchtower.
Para ganda gaca tobi misioneru la? naquiiñeʼ gaca nazaaca purtiʼ ruseendacabe laacaʼ ndaaniʼ ca guidxi naroʼbaʼ ra nagana nabani binni. Ne stale de laacaʼ ridxaagalucaʼ guendahuará ne nápacaʼ xidé guiaacaʼ modo nabani binni ra guseendacabe laacaʼ.
Pa maʼ cayuʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios ne racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ xi naquiiñeʼ gúniluʼ para gácaluʼ misioneru la? zanda cheluʼ guendaridagulisaa raca lu guendaridagulisaa de chonna gubidxa. Binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa laaca zanda gabi lii xi naquiiñeʼ gúniluʼ. Pa cayúniluʼ guiráʼ ni canábacabe lii ca la? zándaca guni invitárcabe lii gúniluʼ dxiiñaʼ guizáʼ sicarú riʼ purtiʼ pur laani nga caniisi dxiiñaʼ stiʼ Jiobá lu guidubi naca Guidxilayú.
MODO GÚNILUʼ DXIIÑAʼ BETEL
Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga gúniluʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ tobi de ca Yoo Betel nuu ndaaniʼ Guidxilayú. Diidxaʼ Betel ca riniʼni «Lidxi Dios». Nabé jneza guiree lá ca yoo ca zacá, purtiʼ dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ cani racané para guireeche diidxaʼ lu guidubi naca Guidxilayú. Ca hombre ne gunaa ni runi dxiiñaʼ Betel racanecaʼ gaca ca guiʼchiʼ ni riquiiñeʼ ca testigu stiʼ Jiobá, ne ruseendacabe cani lu guidubi naca Guidxilayú. Ndaaniʼ Betel stiʼ Brooklyn nuu Grupu ni Zaniruʼ ne laacabe nga ruuyacabe dxiiñaʼ ni cayuni ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú.
Stale dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ ca yoo Betel ca riquiiñeʼ cani de binni ni zanda guni stale dxiiñaʼ nadipaʼ. Nga runi cani jma runi invitárcabe para guni dxiiñaʼ racá nga hombre, cani maʼ bidiicaʼ laacaʼ Dios ne maʼ guyuunísacaʼ, cani nahuiiniʼ ne napa stipa para guni dxiiñaʼ, ne gácacaʼ nazaaca. Pa riuuláʼdxiluʼ gúniluʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ tobi de ca Yoo riʼ, ne Betel ni nuu xquídxiluʼ caquiiñeʼ binni la? zanda cheluʼ ca guendaridagulisaa ra rieeteʼ xi naquiiñeʼ guni tuuxa para ganda guni dxiiñaʼ racá. Lu guendaridagulisaa de chonna gubidxa nga rácani. Binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa laaca zanda gabi lii xi naquiiñeʼ gúniluʼ.
MODO ZANDA GACANELUʼ RA CABÍ CA YOO STIʼ REINU
Ora cuí ca Yoo stiʼ Reinu ne ca Yoo ni nápanu para gaca ca guendaridagulisaa jma naroʼbaʼ la? laaca ti dxiiñaʼ nabé risaca stiʼ Jiobá ni. Zacaca gúcani dxi bicuí Salomón yuʼduʼ stiʼ Jiobá (1 Rey. 8:13-18). Stale Testigu rusihuínnicaʼ riuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ xquidxi Jiobá. Rúnicabe ni ora rudiicabe tiempu stícabe ne xpuéltucabe para gacanécabe cuí jma Yoo stiʼ Reinu o laapecabe rigacanécabe para cuícani.
Ñee zanda gacaneluʼ la? Pa nácaluʼ ti ni rucheeche diidxaʼ ni maʼ guyuunisa ne riuuláʼdxiluʼ gacaneluʼ lu dxiiñaʼ riʼ la? Grupu de Binnigola ni Ruuyaʼ Cuí Yoo stiʼ Reinu nabé ziéchecaʼ pa guiníʼ íqueluʼ gacaneluʼ laacaʼ lu dxiiñaʼ riʼ. Pa que gánnaluʼ ximodo ribí yoo o maʼ rucheecheluʼ diidxaʼ neca caʼruʼ chúʼnisaluʼ ne cayunuʼ ni jneza lade ca binni ridagulisaa la? zanda gacaneluʼ ra cabí ti Yoo stiʼ Reinu neza ra nabézaluʼ. Xiñee que gábiluʼ ca binnigola ni nuu ra ridagulisaaluʼ ne binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa zanda chigacaneluʼ ra cabí Yoo stiʼ Reinu yaʼ. Cani rucheeche diidxaʼ ni maʼ guyuunisa ni zanda chigacané ne gastiʼ ni gucueeza laacaʼ la? zanda chigacanecaʼ ndaaniʼ ca guidxi naroʼbaʼ ra cabí Yoo stiʼ Reinu ne Yoo ra raca ca guendaridagulisaa jma naroʼbaʼ.
XI NAGUIXHE ÍQUELUʼ UGAANDALU NDAANIʼ XQUIDXI JIOBÁ
Pa maʼ bidiiluʼ xquendanabániluʼ Jiobá, cusihuínniluʼ racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ni nabe biaʼ dxi nabániluʼ. Peru, xi cá íqueluʼ ugaandaluʼ nagueendaca yaʼ. Pa quixhe íqueluʼ ugaandaluʼ xiixa ndaaniʼ xquidxi Jiobá la? zacané cani lii iquiiñeluʼ stipa stiluʼ jneza ne ca cosa risaca ni nápaluʼ (1 Cor. 9:26). Pa gúniluʼ sicaríʼ, zacaneni lii guiniisiluʼ lu stiidxaʼ Dios. Laaca zacaneni lii guicá íqueluʼ gúniluʼ ca cosa ni dxandíʼ risaca ti zacá ugaandaluʼ xcaadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá (Fili. 1:10; 1 Tim. 4:15, 16).
Lu ejemplu ni guníʼ Jesús de hombre ni guluu biní que, bizeetebe bidii layú chaʼhuiʼ que stale cuananaxhi. Jesús guníʼ: «Peru ni biaba ra nayá que la? ngue nga zeda gaca casi cani runa diaga stiidxa Dios ne riene xi riníʼ ni purti riree ndu caʼ. Nuu de laaca ni zeda gaca casi layú ni bidii ti gayuaa que, ne nuu de laaca casi ni bidii sesenta que, ne nuu de laaca casi ni bidii treinta, peru irá ca bidii caʼ» (Mat. 13:23). Pa maʼ riénenu Stiidxaʼ Dios, ñee cadi naquiiñeʼ gucaa nga laanu gúninu xhiiñaʼ Dios ne stale gana ne zacá gusisácanu laabe la? Cadi dxandíʼ rápanu gana gúninu jma lu xhiiñaʼ Reinu ora gucheechenu diidxaʼ la? Yanna, ñee cadi dxandíʼ racaláʼdxiluʼ gusihuínniluʼ biaʼ gándati guiráʼ ni gucaa espíritu santu lii gúniluʼ lu xquendanabániluʼ la? (Juan 15:2, 3; Gál. 5:22, 23.) Pa quixhe íquenu ugaandanu xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios la? nga zacané laanu gusihuínninu ni lu xquendanabáninu.
Apóstol Pablu gudxi laanu chinándanu ejemplu stiʼ ora gúninu xhiiñaʼ Dios (1 Cor. 11:1). Laabe bíʼnibe xhiiñaʼ Jiobá ne stale stipa ne guniʼbe gucaneni laabe gúnibe jma lu xhiiñaʼ Dios. Ora bicaabe ti carta ra nuu ca xpinni Cristu ni guyuu Corinto gúdxibe laacaʼ: «Zuxale ndaga puerta rarí para gune dxiiña ni iree ndu para Dios». Ñee cadi laaca huazaacanu zacá la? Cadi dxandíʼ nuu stale modo zanda gúninu xhiiñaʼ Jiobá ne ca binni ridagulisaa, casi gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios la? Peru cásica Pablu, naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ziuu tu «[z]acalaʼdxi ucueeza dxiiña» gúninu (1 Cor. 16:9). Pablu bisaana de guni stale cosa ni riuulaʼdxiʼ ne bíʼnibe casi runi ti binni ruxooñeʼ lu ti carrera, hombre ca neca nanna zaguunduʼ corona ni guicaa nagueenda la? runi stipa pur guni ganar ni. Biiyaʼ chaahuiʼ ca diidxaʼ guníʼ apóstol Pablu: «Rucueeza laca naa purti rune mandar naa» (1 Cor. 9:24-27). Yanna laanu yaʼ, ñee laaca rúninu casi biʼniʼ Pablu la?
Stale xpinni Cristu nácacaʼ misioneru, purtiʼ dede nahuiinicaʼ gucané bixhózecaʼ ne xcaadxi xpinni Cristu laacaʼ quixhe íquecaʼ checaʼ Scuela de Galaad. Zacaca stale tu laa naca betelita purtiʼ dede nahuiinicaʼ gudixhe íquecaʼ checaʼ Betel o zándaca ora biziidicaʼ de Stiidxaʼ Dios gudixhe íquecaʼ gácacani.
Guiranu zanda gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios. Para ganda gúninu ni la? naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, casi gucheechenu diidxaʼ guiráʼ semana, gúʼndanenu binni de Biblia, cueenu jma tiempu para gúʼndanu cani chiguiuundaʼ ra ridagulisaanu. Laaca zanda gácanu precursor auxiliar o regular, chigacanenu ra caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ, gácanenu ra cabí ca Yoo stiʼ Reinu o ra cabí ca Yoo ra raca ca guendaridagulisaa jma naroʼbaʼ. Laaca zanda gácanu betelita o misioneru. Peru nuuruʼ xcaadxi cosa ni zanda quixhe íqueluʼ ugaandaluʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Lu ca guendaridagulisaa ni raca guiráʼ semana, ca guendaridagulisaa naroʼbaʼ ne lu ca guiʼchiʼ ni nápanu rieeteʼ xi zanda quixhe íqueluʼ ne zanda gúniluʼ. Ni jma risaca nga chuʼluʼ dxiichiʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ne cadi gusaanaluʼ de gucheecheluʼ stiidxabe. Pa gúniluʼ zacá la? zusisácaluʼ Dios ne zúniluʼ ni nabe lu guidubi xquendanabániluʼ (Luc. 13:24; 1 Tim. 4:7b, 8).