BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • fy cap. 4 yaza 39-50
  • Modo gata chaahuiʼ cani gaca ndaaniʼ yoo

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Modo gata chaahuiʼ cani gaca ndaaniʼ yoo
  • Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • GUIBANINENU BIAʼ NÁPASINU
  • GACANÉSAANU
  • XIÑEE NAQUIIÑEʼ GÁCANU BINNI NAYÁ NE GUNI ADORARNU DIOS JNEZA
  • PA CUʼNU GANA BINNILÍDXINU, JMA JNEZA ZÚNICAʼ XHIIÑACAʼ
  • Zabeendunu ni galán pa gúninu stipa pur gácanu nayá
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Dios nadxii binni nayá
    Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
  • Ximodo zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
  • Guyúbinu chúʼnenu binnilídxinu tobi si
    Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
Biiyaʼ jma
Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
fy cap. 4 yaza 39-50

CAPÍTULO 4

Modo gata chaahuiʼ cani gaca ndaaniʼ yoo

1. Xiñee raca nagana para ca familia ca gánnacaʼ modo quixhe chaahuicaʼ ni gaca ndaaniʼ lídxicaʼ yanna riʼ.

«MA CADIʼDI guidxilayú caduʼya nu riʼ.» (1 Corintios 7:31.) Ca diidxaʼ riʼ gucuá cani raca jma de ti mil gaʼ gayuaa iza, peru dede yanna cahuinni cayaca ni na cani. Dxandíʼ, zidiʼdiʼ, o cuchaa ca cosa ca, ne jmaruʼ si modo nabani ca familia. Ni biʼniʼ ca familia ca raca cuarenta o cincuenta iza maʼ gadxé si modo ruuyacabe cani yanna. Nga runi, raca nagana para binni ganna modo quixhe chaahuiʼ ni gaca ndaaniʼ lidxi. Peru pa chinándacabe conseju ni zeeda lu Biblia, zanda gánnacabe xi gúnicabe.

GUIBANINENU BIAʼ NÁPASINU

2. Xi guendanagana napa ca familia ca yanna.

2 Yanna riʼ, stale binni maʼ qué riuu nayecheʼ né biaʼ napa si ne qué rizaalaʼdxiʼ ni jma caquiiñeʼ binnilidxi. Zeʼ dxi jma cabeecabe xcaadxi aparatu ne ruyúbicabe ximodo uquiindecabe binni siʼ cani. Nga runi, millón de hombre ne gunaa rúnicaʼ stale dxiiñaʼ para gapa binnilídxicaʼ ni racaláʼdxicaʼ. Ne nuu xcaadxi millón de binni cayuni stipa pur gapa neca ni gó si binnilidxi. Nápacaʼ xidé gúnicaʼ jma dxiiñaʼ que dxiqué. Nuu biaje dede rápacaʼ chupa dxiiñaʼ para gápasicaʼ ni iquiiñecaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ. Peru xcaadxi binni ñuulaʼdxiʼ ñapa neca ti dxiiñaʼ si, purtiʼ maʼ guiráʼ ladu nagana raca para guidxélacaʼ dxiiñaʼ. Dxandíʼ, nagana nga para guibani ca familia ca yanna, peru ca conseju ni zeeda lu Biblia zanda gacané laacabe cueendúcabe ni galán.

3. Xi conseju bidii apóstol Pablu, ne ximodo zacaneni laanu quixhe chaahuinu cani gúninu ra lídxinu.

3 Apóstol Pablu gudiʼdiʼ ra nagana ora biaadxaʼ bueltu laa. Cani gudíʼdibe bisiidicani laabe xiixa ni cusiénebe lu carta ni bicaabe ra nuu xhamígube Timoteu: «Gasti qué ñedané nu ndaani guidxilayú ne gasti qué ziné nu ra chuu nu. Nga runi, zaa naca gapa nu bidxichi, inque si napa nu ni idóʼ no ne ni gacu nu, nga si guieche né nu» (1 Timoteo 6:7, 8). Dxandíʼ, ti familia caquiiñeʼ ni gó ne ni gacuʼ, peru cadi ngasi, laaca caquiiñecaʼ ti lugar ra cuézacaʼ ne caquiiñeʼ cheʼ xiiñicaʼ scuela. Ne laaca caquiiñecaʼ bueltu para checaʼ lu doctor ne para gúnicaʼ xcaadxi gastu. Lu cani bizéʼtenu ca, zanda chinándacabe conseju ni bidii Pablu ca. Pa chuʼnu nayecheʼ né cani iquiiñesinu, lugar de guyúbinu cani ruquiinde laanu la? qué zaca nagana para laanu guibaninenu binnilídxinu.

4, 5. Xi zabeendú ca familia ca pa guiníʼ íquecaʼ xi gaca ra lídxicaʼ ne quixhe chaahuicaʼ modo gúnicaʼ ni.

4 Sti conseju ni zacané ca familia ca nga ni zeeda lu tobi de ca ejemplu bidii Jesús. Laabe guniʼbe: «Lácaxa nuzulú tobi hombre ti yoo sin qué nirudóʼ nibí ñuuya chaahui pa zugaanda xpidxichi para iluxe ni. Oraque ru nuzulú ni» (Lucas 14:28). Ni caníʼ Jesús raríʼ nga guiníʼ ique binni ante guni xiixa ne quixhe chaahuiʼ dede ante ximodo guni ni. Lu ti capítulo ni maʼ bidúʼyanu, bieeteʼ zacané conseju ca cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ. Laaca galán chinándacabe conseju ca despué de maʼ bichaganácabe para quixhe chaahuicabe ni gaca ra lídxicabe. Guiníʼ ique chaahuicabe ante gúnicabe xiixa laaca riniʼni gúʼyacabe modo iquiiñecabe xpuéltucabe jneza ne quixhe chaahuicabe ximodo nga iquiiñecabe cani nápacabe. Zacá zanna ca familia ca pabiáʼ gastu gúnicaʼ, ne zaguíxhecaʼ pabiáʼ bueltu zuníticaʼ para guidxela ni iquiiñecaʼ guiráʼ dxi o guiráʼ semana, ne qué zaziʼcaʼ xcaadxi cosa ni cadi caquiiñecaʼ ne despué maʼ guiaadxaʼ bueltu laacaʼ.

5 Ndaaniʼ caadxi guidxi caquiiñeʼ guni binni stipa para cadi chitiiñeʼ bueltu ra zuquíxecabe laa stale interés para si siʼ xiixa ni cadi caquiiñepeʼ. Ndaaniʼ xcaadxi guidxi, caquiiñeʼ ganna binni pora nga zanda iquiiñeʼ tarjeta de créditu stiʼ (Proverbios 22:7). Laaca napa xidé gucueeza binni laa para cadi siʼ xiixa sin guʼyaʼ pa caquiiñeʼ ni o pa coʼ ne sin guiníʼ ique xi zazaaca despué. Ora guʼyaʼ binni modo iquiiñeʼ xpueltu jneza zudii cuenta zuniná binnilidxi pa quite xpueltu lu apuesta, lu gueza, ne pa tuuxa de laacaʼ gueʼ xhaataʼ nisadxuʼniʼ. Ne Biblia na cadi jneza guni binni zacá (Proverbios 23:20, 21, 29-35; Romanos 6:19; Efesios 5:3-5).

6. Xi textu ni zeeda lu Biblia zacané ca binni pobre.

6 Yanna, xi zanda guininu de ca binni pobre yaʼ. Zanda gatadxí ladxidóʼcabe gánnacabe zedandá dxi zaluxe guendapobre ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Lu guidxilayú cubi ni mayaca guedandá ca, zabee Jiobá guendapobre ne guiráʼ guendananá ni cadiʼdiʼ binni (Salmo 72:1, 12-16). Laga guedandá dxi ca, cani dxandíʼ xpinni Cristu ni nácacaʼ pobre nánnacaʼ zacané Jiobá laacaʼ. Laacabe nabé runi crécabe ca diidxaʼ ni guniʼbe riʼ: «Qué zusaana laatu ne qué ziaana dxie de acaniá laatu». Nga runi, ti xpinni Cristu ni runi cré ca diidxaʼ ca zanda guiníʼ sicaríʼ: «Racané Señor naa. Nga runi qué zadxibe» (Hebreos 13:5, 6). Ca dxi nabé nagana riʼ, stale modo huayacané Jiobá cani runi adorar laa ora rinándacaʼ ca conseju stibe ne rúnicaʼ xhiiñaʼ «reinu» primé lu xquendanabánicaʼ (Mateo 6:33, TNM). Stale de laacabe zanda guiníʼ dxandíʼ ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Pablu riʼ: «Ma biziide ibane ratiisi ne sica tiisi, zuhuaa stale endaró lua la? o gastiʼ, dede guiaana si ni napaʼ, o qué lica gapa gastiʼ». Ne laaca guniʼbe: «Guiráʼ cosa zanda guneʼ purtiʼ cudii [Dios] poder naa» (Filipenses 4:12; versículo 13, TNM).

GACANÉSAANU

Ca foto ni zeeda lu yaza 42

Hombre, gunaa ne xiiñicaʼ naquiiñeʼ gusiacaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ

7. Xi guníʼ Jesús ni zanda gacané binni ganna ximodo quixhe chaahuiʼ cani gaca ra lidxi.

7 Dxi mayaca guiluxe Jesús dxiiñaʼ stiʼ lu Guidxilayú guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii» (Mateo 22:39). Pa chinanda ca familia conseju ca la? zacané nga gánnacabe modo quixhe chaahuicabe ni gaca ndaaniʼ lídxicabe. Yanna, tuu nga ca binni ni nuu jma gaxha de laacabe ni naquiiñeʼ gannaxhiicabe yaʼ. Ca binni ca nga xheelacabe, bixhózecabe, jñaacabe ne xiiñicabe. Ximodo zanda gusihuinni ca familia ca nadxiisaacaʼ yaʼ.

8. Ximodo zanda gusihuinni ca familia ca nadxiisaacaʼ.

8 Tobi de ca cosa ni zanda guni ca familia ca nga gacanésaacaʼ lu ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo. Naquiiñeʼ gusiidicabe xiiñicabe quixhe chaahuicaʼ ni riquiiñecaʼ, casi juguete sticaʼ o xhábacaʼ. Neca zaquiiñeʼ tiempu ne stipa para quixhe chaahuicaʼ guiráʼ siadóʼ ra gútacaʼ la? nabé zacané ni xfamíliacaʼ. Dxandíʼ, cadi guiráʼ ora zanda quixhe chaahuicabe ca cosa ca lugar sticaʼ, peru zanda gacané guirácabe para gata chaahuiʼ guiráʼ ni, ne despué de gócabe laaca zanda guindísacabe ni biquiiñecabe ne gusiácabe. Peru cadi galán diʼ gácacabe nachaabaʼ ne qué chuuláʼdxicabe gacanécabe, purtiʼ zuchiichini binnilídxicabe (Proverbios 26:14-16). Yanna, binni ni nuu nayecheʼ ne riuulaʼdxiʼ gudiinaʼ la? racané chuʼ binnilidxi nayecheʼ. Biblia na: «Nadxii Dios ni rudii [...] de idubi ladxidóʼ» (2 Corintios 9:7).

9, 10. 1) Xi guiráʼ dxiiñaʼ rapa gunaa ndaaniʼ yoo, ne ximodo zanda gacanécabe laabe. 2) Ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ ca familia ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo.

9 Pa guiénenu binnilídxinu ne gannaxhiinu laacabe la? qué zápanu guendanagana ni nabé cayapa caadxi familia. Xi guendanagana ca yaʼ. Rusaanacabe lu naʼ jñaacabe guni guiráʼ dxiiñaʼ raca ndaaniʼ yoo. Laabe nga rápabe ca xiiñibe, rusiabe ra lídxibe, riguiibibe lari ne risibe guiráʼ ni gacané guendaró ne rúnibe ni. Ndaaniʼ caadxi guidxi laaca runi ca gunaa ca dxiiñaʼ lu layú, rigutoocaʼ ni gudiini luguiaa o rúnicabe xcaadxi cosa para cadi guiaadxaʼ gastiʼ binnilídxicabe. Ne nuu guidxi neca cadi biaa ca gunaa ca chigúnicaʼ dxiiñaʼ sti lugar, napa xidé gúnicaʼ ni para gápacaʼ ni caquiiñecaʼ. Naquiiñeʼ gusisácanu ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ ne zaqueca cani napa xiiñiʼ ni rúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ ne fuera de ra lídxicaʼ. «Gunaa ni nuu xpiaaniʼ ni maʼ bichaganáʼ» ni rieeteʼ lu Biblia nabé rúnibe dxiiñaʼ ne «cadi nachaababe» (Proverbios 31:10, 27). Peru cadi caníʼ diʼ nga gunaa si naquiiñeʼ guni dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi. Ora riguni hombre ne gunaa dxiiñaʼ sti ladu guidubi dxi, ñee gunaa casi nga naquiiñeʼ guni dxiiñaʼ ndaaniʼ yoo laga caziilaʼdxiʼ xheelaʼ ne ca xiiñiʼ la? Coʼ (zanda gúʼndaluʼ 2 Corintios 8:13, 14). Casi pa jñaa binni chiguni guendaró la? ziéchebe pa ca xiiñibe o xheelabe gacanecaʼ laabe gaca ni, guzuhuaacaʼ mexaʼ, chisiʼcaʼ xiixa ni caquiiñeʼ o gacanecaʼ guiá ra lídxicaʼ. Dxandíʼ, guidubi familia ca zanda gacanecaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ (zanda gúʼndaluʼ Gálatas 6:2).

10 Zándaca chuʼ tu guiníʼ: «Ra nabezaʼ qué runi hombre ca dxiiñaʼ ca». Zándaca zacá ni, peru ñee cadi galán guiníʼ íquenu pa jma jneza gúninu zacá la? Dxi gudixhestí Jiobá familia, qué niniʼbe ziaana caadxi dxiiñaʼ para gunaa si. Ti biaje, dxi biseendaʼ Jiobá chonna hombre chiganna Abrahán, ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios, gucanebe guca guendaró ne laapebe bizuhuaabe ni lucaʼ para gocaʼ (Génesis 18:1-8). Biblia cudii conseju riʼ: «Naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii cuerpu stiʼ» (Efesios 5:28). Pa maʼ bidxaga hombre ora maʼ biluxe dxi ne racalaʼdxiʼ guiziilaʼdxiʼ, ñee cadi laaca maʼ bidxaga xheelabe cásica laabe, o zándaca jma que laabe la? (1 Pedro 3:7.) Peru jneza nga gacané hombre lu ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo ne zacá zusihuinni nadxii xheelaʼ, cadi dxandíʼ la? (Filipenses 2:3, 4.)

11. Xi ejemplu sicarú bidii Jesús para cada tobi de cani nuu lu ti familia.

11 Jesús bisaana ti ejemplu nabé galán, purtiʼ biʼniʼ ni guyuulaʼdxiʼ Dios ne bisiéchebe cani guyuu gaxha de laabe. Neca qué nichaganabe, bidiibe ti ejemplu sicarú para cani maʼ bichaganáʼ ne para xiiñicaʼ. Sicaríʼ guniʼbe de laabe: «Naa nga Hombre Biseenda Dios ne benda cadi para gacané cabe naa, sínuque para gacaniá laacabe» (Mateo 20:28). ¡Nabé nayecheʼ riuu ca familia ca ora runi cada tobi de laacaʼ stipa pur gácacaʼ casi Jesús!

XIÑEE NAQUIIÑEʼ GÁCANU BINNI NAYÁ NE GUNI ADORARNU DIOS JNEZA

12. Xi canabaʼ Jiobá cani runi adorar laa.

12 Sti conseju ni zeeda lu Biblia ni zanda gacané ca familia ca ndaaniʼ lídxicaʼ nga ni zeeda lu 2 Corintios 7:1, ra na: «Usiá nu laanu de irá ni runi dxaba xcuerpu nu ne espíritu stinu». Galán modo ruuyaʼ Jiobá ca binni ni runi ni na ca diidxaʼ ca, ne zabeenducaʼ ni galán pa gácacaʼ nayá.

13. Xiñee nabé naquiiñeʼ gaca ca familia ca nayá.

13 Biblia na zedandá dxi maʼ qué ziuuruʼ yuubaʼ nin guendahuará. Dxi ca «guirutiʼ tu cueza racá zaníʼ: “Huaraʼyaʼ”» (Isaías 33:24; Apocalipsis 21:4, 5). Peru ante guedandá dxi ca ziuu biaje zaca huará guiráʼ ca familia ca. Casi Pablu ne Timoteu, laaca guca huaracaʼ (Gálatas 4:13; 1 Timoteo 5:23). Ca doctor ca nacaʼ nuu stale cosa ni zanda guni binni para cadi gaca huarapeʼ. Ca familia ni nuu xpiaaniʼ qué raca huarápecaʼ ora nácacaʼ binni nayá ne rúnicaʼ ni na Dios. Guidúʼyanu ximodo zanda gúninu zacá (zanda gúʼndaluʼ Proverbios 22:3).

14. Ora gaca xpiaʼ ca familia ca galán, ximodo zanda gacané nga laacaʼ para cadi gápacaʼ xiixa guendahuará.

14 Para guni adorarnu Dios jneza, laaca naquiiñeʼ gaca xpiaʼnu galán. Nánnanu nabé ruzeeteʼ Biblia pabiáʼ risaca nga gúninu ni jneza ne ruzeeteni malu nga gatané binni ni cadi xheelaʼ. Sicaríʼ nani: «Nin cani napa jnadxii [...], nin cani riuu né xheela stobi, nin ca muxeʼ, nin cani riuu né muxeʼ [...], qué ziuu ra runi mandar Dios» (1 Corintios 6:9, 10). Para ca xpinni Cristu ni nabani ndaaniʼ Guidxilayú ra nuu stale binni qué iquiiñeʼ, nabé risaca nga chinándacaʼ ca conseju ca, purtiʼ riuulaʼdxiʼ Dios guni binni zacá ne laaca racaneni familia para cadi gápacaʼ guendahuará casi sida, sífilis, gonorrea ne clamidia (Proverbios 7:10-23).

15. Bizeeteʼ ti ejemplu de xiixa ni zanda gacané binni para cadi gaca huarapeʼ.

15 Ora cuee ca familia ca «irá ni runi dxaba» xcuérpucaʼ, racané nga laacaʼ para cadi gaca huarápecaʼ. Stale binni raca huará purtiʼ cadi nayacaʼ. Tobi de ca cosa ni cadi jneza runi binni nga rigúʼbacaʼ gueza. Laani qué runi biidisini xpulmón binni, xhaba ne bi ni ricaa, sínuque laaca runi huarani laa. Millón de binni rati guiráʼ iza pur rigúʼbacaʼ gueza. Guníʼ ique ndiʼ: millón de binni qué ñaca huará ne qué ñati nagueenda guiráʼ iza pa nucaanacaʼ guiráʼ ni runi dxabaʼ xcuérpucaʼ.

16, 17. 1) Xi ley bidii Jiobá ca israelita ni gupa laacaʼ para qué ñaca huarápecaʼ. 2) Ximodo zanda chinanda guiráʼ familia ni na ca diidxaʼ zeeda lu Deuteronomio 23:12, 13 ndaaniʼ lídxicaʼ.

16 Guidúʼyanu sti ejemplu. Raca biaʼ chonna mil gaayuʼ gayuaa iza, bidii Dios Ley stiʼ guidxi Israel para gánnacaʼ modo guni adorarcaʼ laabe ne modo guibánicaʼ. Lu Ley que zeeda caadxi cosa ni caquiiñeʼ gúnicabe para chúʼcabe nayá ti cadi gaca huarapécabe. Tobi de laacani nga guchiicabe ni cuícabe ora chécabe ti ra guiʼxhiʼ fuera de ra nabézacabe ti cadi guni huarani laacabe (Deuteronomio 23:12, 13). Ley ni bidii Dios dxiqué dede yanna racaneni binni. Ca dxi stinu riʼ, raca huararuʼ binni ne rati purtiʼ qué rúnicaʼ zacá.a

17 Para ganda chinanda guiráʼ familia ni na Ley ni gucuaa ca israelita que, naquiiñeʼ gusiacaʼ ne guni desinfectarcaʼ bañu ne letrina ni nápacaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ o fuera de lídxicaʼ. Pa cadi nayá letrina ca ne cadi daʼguʼ ruaa ni, zanda guicá bialazi luni ne chinecaʼ microbio xcaadxi lugar ndaaniʼ yoo, dede zanda gucaacame ni lu guendaró. Laaca naquiiñeʼ quíbinaʼ cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi despué de checaʼ bañu. Pa qué gúnicabe zacá, zucaacabe microbio ni cá lu nácabe ra guinaazecabe. Ti doctora de Francia na ora quíbinaʼ binni «jma racaneni laa para cadi gaca huará ndaaniʼ, xpulmón ne ladi».

Foto ni zeeda lu yaza 47

Jma baratu zareeni laacabe pa gusiácabe ra lídxicabe que quíxecabe saca medicina

18, 19. Xi zanda guni binni para gaca lidxi nayá ne zaqueca cani nabeza ca lugar ra nabé pobre binni.

18 Dxandíʼ, ca lugar ra nabé pobre binni raca nagana gápacaʼ lídxicaʼ nayá. Ti binni ni runibiáʼ ca lugar ca bisiene sicaríʼ: «Ca lugar ra nabé nandáʼ jma raca nagana para binni gapa lidxi nayá. Guiráʼ yudé ni riasa ora nadipaʼ nuu bi ridxácani ndaaniʼ yoo ne runi biidicani. [...] Ora maʼ zidale binni ndaaniʼ ca guidxi roʼ, ne zaqueca ndaaniʼ caadxi guidxihuiiniʼ, nuu jma riesgu gaca huaracaʼ. Ndaaniʼ ca guidxi ca jma rihuinni zuxaleʼ ruaa ca registru stiʼ drenaje, riʼ guixi guiráʼ lugar, ridxá huaga ni zanda guni huará binni, cucaracha ne bialazi, ne ra nabeza chupa chonna familia ne ti bañu si nuu nabé nabiidiʼ riuu ni».

19 Ndaaniʼ ca lugar ca raca nagana para guibani binni nayá. Peru risaca guni binni stipa pur guibani zacá. Jma baratu zareeni laacabe pa sícabe xabú, nisa ne gúnicabe stipa pur iquiiñecabe ni que quíxecabe saca medicina ne hospital. Pa zacá neza ra nabézaluʼ, biʼniʼ stipa pur gusialuʼ ra lídxiluʼ ne bitopa xquiʼ maniʼ lu patiu stiluʼ. Pa raca beñe neza ra lídxiluʼ ora riaba nisaguié la? zanda quíxheluʼ guié o guchaluʼ yuxi ni para cadi chuʼ beñe ndaaniʼ lídxiluʼ. Pa riquiiñeluʼ guelaguidi o zapatu, zanda gusaanaluʼ ni ra puertaʼ yoo. Laaca naquiiñeʼ gúʼyaluʼ cadi gaca biidiʼ nisa riquiiñeluʼ. Maʼ biiyacabe rati biaʼ chupa millón de binni guiráʼ iza purtiʼ raca huaracaʼ ora reʼcaʼ nisa biidiʼ ne purtiʼ qué rucaachicaʼ ni cuicaʼ ora checaʼ ti ra guiʼxhiʼ.

20. Tuu nga cani naquiiñeʼ guʼyaʼ chuʼ lídxicaʼ nayá.

20 Para ganda chuʼ ra lidxi ti familia nayá, guirácabe naquiiñeʼ gacanécabe dede né ca binni ni riganna laacabe. Ti gunaa de guidxi Kenia ni napa xhono xiiñiʼ guníʼ: «Guirácabe maʼ biziidicabe gacanécabe». Ti yoo ni nayá ne nexheʼ chaahuiʼ guiráʼ ni nuu ndaaniʼ la? rusisácani guidubi familia. Casi na ti dichu diidxastiá: «Cadi purtiʼ pobre binni gaca nabiidiʼ». Nabé risaca gaca ca familia ca nayá para cadi gaca huaracaʼ, neca nabézacaʼ ndaaniʼ ti yoo roʼ de luju, ti apartamentu, ti yoohuiiniʼ o ti yoo de ziña.

PA CUʼNU GANA BINNILÍDXINU, JMA JNEZA ZÚNICAʼ XHIIÑACAʼ

21. Ximodo zanda gacané Proverbios 31:28 laanu chúʼnenu binnilídxinu nayecheʼ.

21 Libru stiʼ Proverbios cuzeeteʼ de ti gunaa ni nuu xpiaaniʼ: «Ca xiiñibe riásacaʼ ne rábicaʼ laabe diidxaʼ sicarú; xheelabe laaca riguu naróʼ stibe» (Proverbios 31:28). Galán guinabadiidxanu laca laanu: Padxí nga últimu biaje gudxeʼ tobi de ca binnilidxeʼ jneza ni cayuni. Dxandíʼ, laanu zeeda gácanu casi ca yaga guieʼ ni rieleʼ lu primavera ora guinaazeʼ gubidxa laacaʼ ne nápacaʼ gudxa. Laanu laaca caquiiñeʼ chuʼ tu uguu gana laanu. Ora ganna ti gunaa pabiáʼ rusisaca xheelaʼ dxiiñaʼ ni runi para gapa binnilidxi riguuni gana laa (Proverbios 15:23; 25:11). Laaca ziuulaʼdxiʼ hombre ora gabi xheelaʼ laa rusisaca dxiiñaʼ ni cayúnibe ndaaniʼ yoo ne fuera. Ne laaca riecheʼ xiiñicabe ora gábicabe laacaʼ jneza modo cayúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ, ra scuela ne lade ca binni ridagulisaa. Zanda gacanenu stale ora gudiʼnu xquíxepeʼ binnilídxinu. Cadi nagana nga guininu: «xquíxepeʼ lii», peru ora gábinu binnilídxinu zacá, zaguʼnu gana laacaʼ.

22. Xi caquiiñeʼ para «guzuhuaa [...] dxiichiʼ» familia stinu.

22 Nuu stale razón para guininu nagana nga gata chaahuiʼ guiráʼ ni gaca ndaaniʼ yoo. Peru galán ni zabeendunu pa gúninu zacá. Ti proverbio ni zeeda lu Biblia na: «Ne guendabiaaniʼ nga para cuí ti yoo, ne para guzuhuaa ni dxiichiʼ naquiiñeʼ gánnacabe ximodo gaca ni» (Proverbios 24:3). Ora ti familia runi stipa pur guiziidiʼ ne guni ni na Dios rácacaʼ binni nuu xpiaaniʼ ne binni riene. Pa gúninu zacá, nanna dxíchinu ziuu binnilídxinu nayecheʼ.

a Lu ti libru ni caníʼ de ora cadiʼdiʼ ndaaniʼ binni, ti guendahuará ni ruuti stale baʼduhuiiniʼ, zeeda ca diidxaʼ ni guníʼ ca binni de Organización Mundial de la Salud. Sicaríʼ guníʼcabe: «Pa qué gapa binni letrina ne uquiinde laa cheʼ bañu la? naquiiñeʼ cheʼ zitu de ra lidxi ne de ra riguite ca baʼduhuiiniʼ ca, ne biaʼ chii metru de ra nuu bizé; naquiiñeʼ gucaachicabe ni cuícabe ndaaniʼ yu».

XIMODO ZANDA GACANÉ CA CONSEJU NI ZEEDA LU BIBLIA RI’ CA FAMILIA CA QUIXHE CHAAHUICA’ NI GACA NDAANI’ LÍDXICA’

Ti binni nuu xpiaaniʼ riuu nayecheʼ né biaʼ napa si (1 Timoteo 6:7, 8).

Qué rusaana Jiobá guiráʼ cani runi ni nabe (Hebreos 13:5, 6).

Cani dxandíʼ xpinni Cristu nadxiicaʼ stobi (Mateo 22:39).

Ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gusiacaʼ laacaʼ ne guni adorarcaʼ Dios jneza (2 Corintios 7:1).

ZIUU BINNI NAZAACA PA IQUIIÑEʼ NISA NAYÁ

Organización Mundial de la Salud cudii caadxi conseju galán para ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi roʼ ra raca nagana para binni guibani nayá ne guidxela nisa nayá.

«Bitopa ne gudaa nisa gueluʼ ndaaniʼ traste nayá. Bitaaguʼ ruaa cani ne cadi gudiiluʼ lugar gueʼ ca xcuidi ne ca maniʼ nisa ruaa cani. [...] Ne ora cueeluʼ nisa ndaaniʼ cani biquiiñeʼ sti traste ni napa xuanga ne para ngasi biquiiñeʼ ni. Bizaanisa ca traste ca guiráʼ dxi.

»Bisindaabiʼ nisa ni iquiiñeluʼ para gúniluʼ guendaró ne para gueʼ ca baʼduhuiiniʼ ca.»

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir