Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
4-10 DE JUNIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | MARCOS 15, 16
«Ca profecía ni guca cumplir luguiáʼ Jesús»
nwtsty nota de estudiu para Mr 15:24, 29, TNM
guluucabe xhábabe lu rifa para gúʼyacabe xi guicaa cada tobi: Relatu ni zeeda lu Juan 19:23, 24 cuzeeteʼ caadxi detalle ni cadi zeeda lu xcaadxi Evangeliu: guluu ca soldadu romanu que ca xhaba Jesús lu rifa; lari ni rácube luguiáʼ ne lari ni rácube xagueteʼ; bíʼnicabe lari ni rácube luguiáʼ que tapa ndaa, ne gucuaa cada tobi ti ndaa, peru, cumu qué nácabe guichézacabe lari ni rácube xagueteʼ que la? guluucabe ni lu rifa. Zaqué nga guca cumplir profecía ni zeeda lu Salmo 22:18. Zándaca costumbre stiʼ ca soldadu que nga guiaananecaʼ xhaba binni ni chiguuticaʼ. Ngue runi, ante guuticabe ti binni, ráxhacabe laa guiráʼ ni napa ne ribeecabe lari ladi para gusituícabe lú jma ante guuticabe laa.
cuniibi íquecaʼ: Ora gúnicabe gestu riʼ nezalú tuuxa, ne stale biaje rábicabe laa jma diidxaʼ, cusihuínnicabe cayuni búrlacabe binni ca ne qué racaláʼdxicabe laa. Sin nudiicaʼ cuenta, zaqué nga biʼniʼ cumplir ca binni ni gudiʼdiʼ raqué profecía ni zeeda lu Salmo 22:7.
nwtsty nota de estudiu para Mr 15:43
José: Ora ridúʼyanu ca detalle ni bicaa cada evangelista de José la? rudiʼnu cuenta stubi si cada tobi nga bicaa relatu stiʼ. Mateo, ti hombre ni runi cobrar impuestu, bisiene guca José «ti hombre ricu». Marcos, ni bicaa relatu stiʼ para ca romanu, guníʼ naca José «tobi ni risaca lade ca justicia sti ca judíu» ne laaca cabeza hombre riʼ Reinu stiʼ Dios. Lucas, ti doctor nabé nachaʼhuiʼ, bizeeteʼ de José sicaríʼ: «Nabé nachaʼhui be ne runi be jneza» ne qué ñuu diʼ hombre riʼ lade ca binni ni bicaalú Jesús. Ne Juan si nga ruzeeteʼ «naca José discípulu sti Jesús peru nagaʼchi purti ridxibi ca judíu» (Mt 27:57-60; Mr 15:42-46; Lu 23:50-53; Jn 19:38-42).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Mr 15:25, TNM
biaʼ las nueve de la mañana: Laca laani nga rábicabe hora tercera. Nuu tu riníʼ cadi biaʼsi ni zeeda lu relatu riʼ né ni cá lu Juan 19:14-16, ra ná bisaana Pilato Jesús lu náʼ ca judíu para guuticaʼ laabe «biaʼ galaa dxi» (hora sexta). Neca qué rusiene Biblia xiñee gadxé gadxé hora ruzeeteʼ ca textu riʼ la? nuu caadxi cosa ni caquiiñeʼ gánnanu. Ora ruzeeteʼ guidapaʼ Evangeliu riʼ ca cosa ni bizaaca últimu dxi bibani Jesús la? guirá cani ruzeeteʼ cani ti hora si nga guca caadxi cosa. Chiguzéʼtenu ti ejemplu, guidapaʼ cani riníʼ cani maʼ birá gueelaʼ ora bidagulisaa ca sacerdote ne ca ancianu ne ora yesaanacabe Jesús ra nuu Poncio Pilato, gobernador stiʼ Roma (Mt 27:1, 2; Mr 15:1; Lu 22:66–23:1; Jn 18:28). Yanna, Mateo, Marcos ne Lucas la? rusiénecaʼ bicahui guibáʼ «dede biaʼ galaa dxi hasta biaʼ las tres» de la tarde (hora sexta hasta hora novena) (Mt 27:45, 46; Mr 15:33, 34; Lu 23:44). Laaca naquiiñeʼ gánnanu sti cosa, para ca binni bibani tiempu que, maʼ cayuuticabe ti binni nga ora guzulú quíñecabe laa né ti chicote. Ne nuu biaje la? dede rati ti binni tantu naná riguíñecabe laa. Cumu nabé naná modo gudíñecabe Jesús la? dede maʼ qué ñanda ñuáʼ yaga que stubi si ne gupa xidé guyuáʼ sti hombre yaga ca ti ratu neza ra zécabe que (Lu 23:26; Jn 19:17). Nga runi, pa dede ora caguíñecabe Jesús né chicote que nga mápeca cayuuticabe laa la? naquiiñeʼ gánnanu gudiʼdiʼ ti tiempu dede ora caguíñecabe laabe ne ora bicaacabe laabe lu yaga que. Biaʼsi nuu ni bizéʼtenu riʼ né ni cá lu Mateo 27:26 ne Marcos 15:15 ra cuzeeteʼ chupa cosa: gudíñecabe laabe né ti chicote ne biiticabe laabe. Yanna huaxa maʼ riénenu xiñee gadxé gadxé hora bicaa cada evangelista, cada tobi bicaa pora nga bizulú cayuuticabe Jesús para laa. Racané ndiʼ laanu guiénenu xiñee guca nagana para Pilato guni cré guti Jesús cásipeʼ bicaacabe laa lu yaga, purtiʼ zándaca ni biʼyaʼ si Pilato nga ora bizulú caguíñecabe Jesús (Mr 15:44). Ca hombre bicaa Biblia que, laaca nabé yenándacaʼ costumbre gupa binni dxiqué: runi dividírcabe ti dxi de doce hora, lu tapa ndaa de chonna hora cada tobi ne zacaca rúnicabe né huaxhinni. Nga runi, stale biaje ruzeetecabe de hora tercera, hora sexta ne novena, ruzulú rugábacabe ni dede ora guiree Gubidxa, zándaca biaʼ las seis de la mañana (Mt 20:1-5; Jn 4:6; Hch 2:15; 3:1; 10:3, 9, 30). Laaca naquiiñeʼ gánnanu; dxiqué la? qué ñapa binni reló ni ñacané laa ñanna pórapeʼ nga guca xiixa, ngue runi, ora riníʼcabe de ti hora la? ti cálculo si ngue rúnicabe, casi ruzeeteʼ Juan 19:14 (Mt 27:46; Lu 23:44; Jn 4:6; Hch 10:3, 9). ¿Xi maʼ bizíʼdinu yaʼ? Ora bizeeteʼ Marcos de hora guti Jesús la? bizulú guníʼ dede ora caguíñecabe laabe né chicote, peru Juan la? bizeeteʼ de hora si bicaacabe laabe lu yaga. Ne nuu sti cosa, zándaca ni bizeeteʼ si Marcos ne Juan nga tiempu de chonna hora ni gudiʼdiʼ dede ora bizulú caguíñecabe Jesús hasta biiticabe laa, ne cadi caníʼcabe de ti hora si. Laaca naquiiñeʼ gánnanu qué niníʼ Juan de ti hora exactu, sínuque guniʼbe «biaʼ galaa dxi» (hora sexta). Ca detalle riʼ zanda gacané cani laanu guiénenu xiñee gadxé gadxé hora ruzeeteʼ cada relatu. Ne últimu la? apóstol Juan bicaa relatu stiʼ stale iza despué, ne cumu cadi laaca hora bicaa Marcos nga bicaabe lu Evangeliu stibe la? nga rusihuinni qué ñuni copiarbe ni bicaa Marcos.
nwtsty nota de estudiu para Mr 16:8
purti cadxibi cabe: Ca manuscritu ni jma nayooxhoʼ ni nuu stiʼ Marcos, caniʼcaʼ riluxe Evangeliu riʼ né ca diidxaʼ stiʼ versículo 8. Nuu tu riníʼ cadi dxandíʼ zacá ni purtiʼ nabé nagueenda modo riluxe ni. Peru cumu zacá nga modo rucaa Marcos la? qué zanda guiníʼ íquenu cadi jneza ni. Jerónimo ne Eusebio, chupa erudito ni bibani lu siglu tapa, riniʼcaʼ biluxe capítulo riʼ né ca diidxaʼ «purti cadxibi cabe» lu ca registru original.
Lu stale manuscritu griegu ne traducción ni nuu lu xcaadxi idioma zeeda ti conclusión ziuulaʼ o tobi nachucu despué de versículo 8. Conclusión ziuulaʼ riʼ (de 12 versículo) zeeda cani lu Manuscrito Alejandrino, lu Códice Ephraemi Syri Rescriptus ne lu Códice de Beza Cantabrigense (guiráʼ cani de siglu gaayuʼ). Laaca zeeda ni lu Vulgata latina, lu Peshitta siríaca ne lu Siríaco Curetoniano. Peru cadi zeeda ni lu chupa manuscritu griegu ni guca lu siglu tapa: lu Códice Sinaítico ne lu Códice Vaticano. Laaca cadi zeeda ni lu Códice Sinaítico Siríaco (siglu tapa o gaayuʼ) ninca lu versión jma nayooxhoʼ stiʼ copto shaídico stiʼ Evangeliu stiʼ Marcos (siglu gaayuʼ). Ca manuscritu jma nayooxhoʼ stiʼ Marcos lu diidxaʼ armenio ne georgiano laaca riluxe cani lu versículo 8.
Lu caadxi manuscritu griegu ne traducción ni biree despué, zeeda ti conclusión nachucu, ra cá chupa diidxaʼ si. Lu Códice Regio, ni gucuá lu siglu xhono, zeeda guiropaʼ conclusión riʼ, peru primé cá conclusión nachucu ne despué conclusión ziuulaʼ. Ante de cada conclusión zeeda ti nota ra ná nuu caadxi expertu ni runi crecaʼ ni ná ca relatu riʼ, peru qué huadxela gastiʼ ni gusihuinni pa dxandíʼ guca cani.
CONCLUSIÓN NACHUCU
Conclusión nachucu ni cá despué de Marcos 16:8, TNM, cadi Dios diʼ guníʼ guicá ca diidxaʼ riʼ. Sicaríʼ ná ni:
Peru guiráʼ ni biʼniʼ mandarbe laacaʼ que la? gúdxicabe ni Pedro ne ca binni nuu gaxha de laa. Ne guca si ca cosa riʼ, biseendaʼ Jesús laacabe dede oriente hasta occidente para gusiidicabe binni ca diidxaʼ nandxóʼ ni qué ziuu dxi guinitilú ni zanda gacané binni gapa ti guendanabani ni qué zaluxe.
CONCLUSIÓN ZIUULAʼ
Conclusión ziuulaʼ ni cá despué de Marcos 16:8, cadi Dios diʼ guníʼ guicá ca diidxaʼ riʼ. Sicaríʼ ná ni:
9 Bibani Jesús de lade gueʼtu domingo siadóʼ roʼ, dxi ruzulú semana, ne nirudóʼ María Magdalena biiya laabe. María nga dxa gunaa ni ulee be gadxe binidxaba luguiá que. 10 Ne yetidxi María ni cani uzá né Jesús tobi si. Nuu ca triste ne cayuuna caʼ. 11 Ne gudxi be laaca nabani Jesús ne ma biiya be laa, peru qué ñuni cre ca laabe. 12 Udiʼdi si ngue bidxiña Jesús ra nuu xhupa de laaca neza ze ca guiʼxhiʼ, peru qué nuluíʼ pa laabe ngue. 13 Para bigueta ca ngue yetidxi ca ca xcaadxi que, peru laca qué ñuni cre caʼ. 14 Ultimu bidxiña Jesús ra nuu once discípulu stiʼ, ra zuba irá ca ruaa mexaʼ ne udinde né be laca xiñee qué ñuni cre ca cani biiya laabe ma nabani be, ne xiñee tan naguidxi ladxidóʼ caʼ. 15 Ne óraque rabi be laacaʼ: -Yanna, laché idubi guidxilayú. Lachigüí né irá binni stiidxa Dios. 16 Tu guni cre ne chuʼ nisa la? zalá. Peru tu qué guni cre la? ziaana donda sti luguiáʼ. 17 Ne zudiee ca seña ri cani guni cre: zabee cabe binidxaba ni riguite ique binni ne zaníʼ cabe idioma ni qué niziidi cabe. 18 Zanaaze cabe beenda lu ná cabe, ne pa gue cabe xiixa ni napa venenu la? gasti qué zaca cabe, ne zaguixhe ná cabe luguiá binni huará ne zianda caʼ. Naa nga quixhe irá nga lu ná cabe para guni cabe.
19 Biluxe si gudxi Señor Jesús laacabe irá nga, biasa ze ibáʼ ne gurí cueʼ Dios. 20 Ne laacabe la? biree cabe yegüí cabe stiidxa Dios irá ladu. Ne laca Señor ucané laacabe bisihuinni dxandí ni cayuíʼ cabe que pur ca milagru ni biʼni cabe. Amén.
11-17 DE JUNIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LUCAS 1
«Gácanu humilde casi María»
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Lu 1:69
tobi ni nandxóʼ para ulá laanu: O «cachu ni rulá». Ora riete de cachu stiʼ ca maniʼ lu Biblia la? stale biaje caníʼ ni de stipa, o de tuuxa ni biʼniʼ ganar (1Sa 2:1; Sl 75:4, 5, 10; 148:14). Ca cachu que laaca runi representar cani gobiernu ne rey —cásica ni biʼniʼ ni jneza ne ni qué ñuni ni jneza—, ne ora caníʼ ni de gucaanácabe né cachu la? caníʼ ni biʼniʼ ganárcabe ti guidxi (Dt 33:17; Da 7:24; 8:2-10, 20-24). Lu contextu riʼ, ca diidxaʼ «cachu ni rulá» caníʼ cani de Mesías casi tobi ni napa poder para gulá.
nwtsty nota de estudiu para Lu 1:76, TNM
Jiobá: Ca diidxaʼ ni guníʼ Zacarías ni zeeda lu guiropa ndaa stiʼ versículo riʼ zeeda cani lu Isaías 40:3 ne Malaquías 3:1. Lu ca versículo riʼ zeeda lá Dios lu diidxaʼ hebreu original, ricané ni tapa consonante hebreu (ni raca transliterar casi YHWH). Pur nga qué nibeenu ni lu textu principal neca nuu xcaadxi manuscritu griegu ni riquiiñeʼ diidxaʼ Kýrios (Señor) (biiyaʼ Lu 1:6, 16, 17; 3:4, TNM ne Apéndice 1D). Lu stale traducción stiʼ Biblia rucaacabe Jiobá, Yahveh, Yahweh, Yavé, יהוה (YHWH, ni rábicabe Tetragrámaton), SEÑOR ne ADONAI lu textu principal, lu ca nota ni cá ñee yaza o lu ca nota marginal para gusiénecabe de Dios nga caníʼ ni. Stale libru ruzeeteʼ zacá ni (biiyaʼ Rbi8, Apéndice 1D).
purtiʼ zazaníruluʼ nezalú Jiobá: Guzániru Juan ni Riguunisa nezalú Jiobá purtiʼ laabe nga bixhélebe neza para gunibiáʼ binni Jesús, ni chigaca representante stiʼ Dios ne ni beeda lu lá Bixhoze (Jn 5:43; 8:29; biiyaʼ nota de estudiu Jiobá stiʼ versículo riʼ).
18-24 DE JUNIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LUCAS 2, 3
«Joven, ¿ñee cayúniluʼ stipa pur guiroobaʼ amistad ni napaneluʼ Jiobá la?»
nwtsty nota de estudiu para Lu 2:41
Irá iza rie José ne María: Neca cadi cá diʼ lu ley que naquiiñeʼ cheʼ ca gunaa Jerusalén para guni celebrarcaʼ saa stiʼ Pascua, guiráʼ iza yenanda María José (Éx 23:17; 34:23). Neca ziroobaʼ familia riʼ ra zidiʼdiʼ tiempu, guiráʼ iza rizácabe 300 kilómetru para chécabe ne guibiguétacabe.
nwtsty nota de estudiu para Lu 2:46, 47
canaba diidxa be laacaʼ: Pur modo biʼniʼ reaccionar ca maestru ni cucaadiaga Jesús que, nánnanu qué ninabadiidxabe intiica cosa casi modo runi ti xcuidi ni nuu ganna si xiixa (Lu 2:47). Diidxaʼ griegu ni raca traducir «guinabadiidxaʼ» zanda gaca referir ni ora guinabadiidxaʼ tuuxa ne guicabi laca laa né sti pregunta, casi raca ora guni juzgárcabe binni (Mt 27:11; Mr 14:60, 61; 15:2, 4; Hch 5:27). Según ca historiador, despué de ca saa stiʼ Pascua que stale de ca maestru stiʼ ca religión ni jma risaca, riaanacaʼ ra nuu tobi de ca entrada stiʼ templu que para gusiidicaʼ binni. Ne raqué rié binni para gucaadiaga ne guinabadiidxacaʼ laacabe.
Nabé bidxagayaa cani cayuna diaga: Diidxaʼ griegu ni raca traducir «guidxagayaa» zándaca riníʼ ni guidxagayaa ti binni stale biaje.
nwtsty nota de estudiu para Lu 2:51, 52
bizuuba be stiidxa ca: Modo stiʼ verbo riʼ lu diidxaʼ griegu cusihuinni ni qué nusaana Jesús de nuzuubaʼ diidxaʼ, neca bidxagayaa ca maestru stiʼ templu que pabiáʼ nánnabe de Stiidxaʼ Dios, peru biguetaʼ Jesús ra lidxi ne bizuubaʼ stiidxaʼ bixhoze ne jñaa purtiʼ gúcabe humilde. Jma risaca modo bizuubaʼ Jesús diidxaʼ que modo biʼniʼ sti xcuidi ni, purtiʼ biʼniʼ cumplirbe Ley ni gucuaa Moisés que módopeʼ naquiiñeʼ gaca ni (Éx 20:12; Gál 4:4).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Lu 2:14
ndaani guidxilayú gata dxí ladxidóʼ cani guni ni na be: Lu caadxi manuscritu, zeeda caadxi diidxaʼ ni zanda gaca traducir casi «chuʼ paz ndaaniʼ guidxilayú ne gatadxí ladxidóʼ ca binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ» ne zacá huayaca traducir ni lu caadxi Biblia. Peru nuu stale manuscritu ni riníʼ jma jneza modo zeeda ni lu Traducción del Nuevo Mundo. Ora bidii ángel que anunciu riʼ la? cadi caníʼdibe ziuulaʼdxiʼ Dios modo naca guiráʼ binni neca cadi jneza guiráʼ ni rúnicaʼ o neca malu laacaʼ. Ni guníʼ ángel que nga riuulaʼdxiʼ Dios modo nabani ca binni ni gusihuinni napa fe laabe ne reeda gácacaʼ discípulo stiʼ Xiiñibe (biiyaʼ nota de estudiu cani guni ni na be stiʼ versículo riʼ).
cani guni ni na be: Né ca diidxaʼ guníʼ ángel riʼ, rusihuinni ni Dios nga racalaʼdxiʼ guni xiixa ni galán, ne cadi binni diʼ. Diidxaʼ griegu eudokía zanda gaca traducir ni casi «chuulaʼdxiʼ» o «guiecheʼ». Verbo eudokéo zeeda ni lu Mateo 3:17, Marcos 1:11 ne Lucas 3:22, ra ruzeeteʼ ni ora guniʼné Dios Xiiñiʼ despué de guyuunisa. Ndiʼ riníʼ «cayuulaʼdxiʼ tuuxa xiixa» o «cayechené binni pur ti cosa». Nga runi, diidxaʼ griegu «gatadxí ladxidóʼ cani guni ni na be» (anthrópois eudokías) riníʼ ni de ca binni ni riuulaʼdxiʼ Dios modo laacaʼ. Laaca zanda gaca traducir ni casi «ca binni ni riuuláʼdxibe ni rúnicaʼ». Nga runi, ora bidii ángel que anunciu riʼ la? cadi caníʼdibe ziuulaʼdxiʼ Dios modo naca guiráʼ binni. Ni caníʼ ni nga riuulaʼdxiʼ Dios modo naca ca binni ni rusihuinni napa fe laabe ne reeda gácacaʼ discípulo stiʼ Xiiñibe. Dxandíʼ riquiiñeʼ diidxaʼ griegu eudokía lu caadxi contextu para guiníʼ ni de ca cosa galán ni riuulaʼdxiʼ binni (Ro 10:1; Flp 1:15), peru jma stale biaje riquiiñeʼ ni para guiníʼ ni de ca cosa ni riuulaʼdxiʼ Dios o modo zanda guni binni ca cosa ni riuuláʼdxibe (Mt 11:26; Lu 10:21; Ef 1:5, 9; Flp 2:13; 2Te 1:11). Lu Septuaginta, riquiiñeʼ diidxaʼ riʼ para gusiene ni, de ni «riuulaʼdxiʼ» Dios (Salmo 51:18 [50:20, LXX]).
25 DE JUNIO HASTA 1 DE JULIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LUCAS 4, 5
«Gucáʼnanu cani ruquiinde laanu gucheʼnu casi biʼniʼ Jesús»
nwtsty multimedia
Ique templu
Zándaca yené Binidxabaʼ Jesús ique templu que, o lugar ra jma nasoo stini ne raqué nga gúdxibe laa chuʼbí, peru qué gánnanu paraapeʼ yenebe laa. Diidxaʼ ni riquiiñeʼ raríʼ para «templu» la? zándaca caníʼ ni de guidubi templu que, nga runi zándaca bizuhuaa Jesús esquina ni riaana ladu gueteʼ (1) o intiica esquina stiʼ templu que. Pa ñaca ñuubí Jesús tobi de ca lugar riʼ, ñándaca ñati, peru qué ñaca ni zacá pa nulá Jiobá laabe.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Lu 4:17, TNM
rollo stiʼ profeta Isaías: Rollo stiʼ profeta Isaías ni bidxélacabe gaxha de mar Muerto, ziuulaʼ ni 7,3 metru ne napa ni 17 yaza de pergaminu ni guiʼdiʼ ne napa ni 54 columna de textu. Zándaca biaʼca medida stiʼ rollo stiʼ profeta Isaías que ne rollo ni biquiiñecabe ndaaniʼ sinagoga stiʼ Nazaret. Lu primé siglu que, cadi maca pur capítulo ne versículo nga gucuá ca libru stiʼ Biblia, nga runi gupa xidé biyubi Jesús ni biʼndaʼ que lu guidubi rollo que. Peru nánnanu bidxélabe ra cá ca diidxaʼ riʼ, ndiʼ rusihuinni guizáʼ binibiaʼbe Stiidxaʼ Dios.